Relatii extraconjugale
Raspunsuri - Pagina 10
balanta spune:
" balanta , ai o gandire specifica barbatilor , mai degraba decat femeilor "
- da, asa e am facut in viata tot ceea ce face un barbat , deciziile le-am luat singura si acum in prezent pentru absolut TOATA familia mea sunt factorul financiar si sustinator moral in cazul in care am si decedati, si handicapati si bolnavi de cancer si divortati si depresati si pentru toti am fost mereu acolo si a trebuit din cand in cand sa renunt la sarmale si sa mai dorm si eu cate 3-4 ore pe noapte
"oricum cea mai tare e soacra , care pare ruda de sange cu tine , zau asa ..."
da, e ruda de sange si e una din femeile pe care o respect cel mai mult atat timp cat a incurajat casnicia unicului ei fiu, iubit si adorat cu o femeie mai mare cu 10 ani si cu un copil din prima casnicie; sunt convinsa ca nici una din femeile tinere sau mature de pe acest forum nu ar accepta atat de usor acest lucru
" Multe dintre femeile inselate nu si-au inselat perechea infidela nici macar in gand!"
acum 20 de ani gandeam la fel si era de neconceput altfel pentru mine;
as fi vrut sa cred in continuare la fel si lumea mi s-ar fi parut mai frumoasa;din povestile de viata cunoscute, statistic am observat ca din 10 cupluri macar 7 au fost incercate de o relatie extraconjugala;fericiti cei ce se afla in celelalte 3
"Mie mi se pare trist sa spui ca intr-o relatie de durata flacara iubirii este inlocuita de respect si de-aia nu te desparti sau nu inseli. Cu alte cuvinte se cam duce pasiunea , se cam duce incetisor iubirea si ramanem 2 parteneri legati printr-un contract pe care din
teribil de mult bun simt il respectam.
XIO, daca mai traiesc peste 20 de ani cauta-ma si da-mi din nou raspunsul la varsta de atunci
" Well, in opinia mea nu e OK sa-ti dai ochii peste cap sau sa-ti umfli pectoralii la altcineva decat ala cu care iti maninci fasolea in fiecare zi. Nu e OK sa arunci ocheade in stanga si in dreapta si sa pretinzi ca totul e nevinovat, ca e o joaca. Toate astea inseamna
pentru mine lipsa de respect. Si dragoste fara respect nu se poate. Nu iubesti pe cineva pe care nu-l respecti. Cel mult iti este mila. "
poti sa iubesti multi ani pe cineva fara sa faci sex cu el si poti sa stai langa cineva pe care sa nu-l mai iubesti si sa faci acelasi sex
"adica daca io merg la femei asta inseamna ca imi iubesc mai mult sotia, ca o respect si dau dovada de inalta moralitate ?"
este reinterpretat si in general de asta cred ca aceste subiecte se pot discuta doar de persoanele care trec prin aceleasi expierente de viata
eu nu am discutat filozofia intregii generatii de femei ci e punctul meu de vedere si expierenta mea de viata si a multor cunostinte de ale mele. Eu acum ce sa fac daca traiesc printre persoane numai cu probleme si nu am in jurul meu nici macar un cuplu care sa fi trait fericiti pana la adanci batraneti?
"Uite ca eu nu insel. Si nici sotul meu nu inseala. Si existam si noi p-acilea..."
din cate am inteles de undeva din context oricum esti la a doua casatorie ca si mine, deci ce facem acum ...trecem la a treia? Imi cer scuze daca am inteles gresit si am zis ceva nepotrivit
ce sa zic,nu cred ca a fost cel mai inteligent lucru din partea mea sa-mi spun parerile personale, in general am avut probleme in viata pentru lucrurile spuse pe sleau, stiu un singur lucru ca nimeni, dar nimeni nu are dreptul si competenta in a-si da cu presupusul in viata personala a cuiva pana nu a trait o expierenta similara ca acel cineva si nici atunci nu e concludent pentru ca intervine, educatia, expierenta de viata, trairile personale, sufletul, inima.
jade spune:
Balantza 
marius spune:
Hmmm.... acest raspuns nu se doreste scurt dar are in spate aceeasi incarcatura de consideratie de opinie. Corect, elocvent, cumpatat, realist la urma umrei si cu aceeasi doza de posibilitate asa cum dealtfel a fost si precizat.
Ce spuneai ca faci in viata de zi cu zi? 
Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro / Mai multe...
Pagina legislativa
monixy spune:
balanta , toata admiratia pt ceea ce faci si curajul de a-ti spune opiniile si nu numai .
gandirea ta rezulta din rolul pe care ti l-ai asumat , si doar tu stii din felul in care te simti ,cat e de potrivit .
eu personal , le-as da voie baietilor mei sa se casatoreasca cu ce femei iubesc (probabil c-as fi contra doar in cazul in care ele ar avea niste defecte grave de caracter-dar tot le-as da voie , pt ca fiecare invata mai ales din greselile personale), insa sigur n-as da sfatul acela , pt ca pe mine viata m-a invatat altceva .
mai bine ne mutam la niste subiecte vesele , ca aici mai multa amaraciune si enervare gasim , si unele fete sunt cu bebe la purtator , si nu-i prieste atmosfera asta !
numai bine si sa fiti iubite de cine trebuie !
luckyblue spune:
<citat> chislauriana : "RELATIILE EXTRACONJUGALE....se nasc din curiozitate,din cauza hormonilor, din plictiseala si rutina pe care o ai acasa, din dorinta de a te simti mai barbat sau mai femeie(depinde de sex),,,,,,pt a-ti demonstra ca si dupa ani de casnicie mai ai cautare, esti dorit si de altele sau altii.Pur si simplu pt ca suntem oamneni si probabil involuntar suntem sortiti greselilor...nu stiu sa fii existat vreo logica sau vreo teorie clara in acest sens."
CITITI SI TINETI MINTE !
Asta e cel mai mare adevar pe care l-am citit vreodata pe aceasta tema."
</citat>
Ce usor ne ascundem in spatele "suntem oameni, suntem sortiti greselilor; putem sa gresim oricat, vom fi iertati"... Eu sincer nu as sta alaturi de un om care are nevoie continua de reasigurari, care se lasa prada hormonilor, de cate ori ii dau tarcoale.
<citat> "as fi vrut sa cred in continuare la fel si lumea mi s-ar fi parut mai frumoasa;din povestile de viata cunoscute, statistic am observat ca din 10 cupluri macar 7 au fost incercate de o relatie extraconjugala;fericiti cei ce se afla in celelalte 3"
</citat>
Atunci hai sa prezint si eu "realitatea" mea: dintre 10 cupluri casatorite care mi-au venit in minte (colegi, prieteni), doar in unul se pune cumva problema ca el ar insela-o pe ea.
MissParker spune:
quote:
Originally posted by balanta
"Uite ca eu nu insel. Si nici sotul meu nu inseala. Si existam si noi p-acilea..."
din cate am inteles de undeva din context oricum esti la a doua casatorie ca si mine, deci ce facem acum ...trecem la a treia? Imi cer scuze daca am inteles gresit si am zis ceva nepotrivit
Pai nu inteleg ce vrei sa spui cu "ce facem acum ... trecem la a treia?" cand eu tocmai ti-am spus ca sotul meu (actualul) si cu mine nu inselam.
Si noi am discutat despre inselare, iar sotul meu - un om care traieste in armonie cu propriile lui sentimente - mi-a spus clar ca, in clipa cand va simti ca nu mai are aceeasi iubire pentru mine, nici nu exista pentru el alternativa decat sa fie onest si sa puna cartile pe masa, spunandu-mi ce simte. Asta e tot.
Nu stim ce se va intampla cu sentimentele noastre in viitor, sigur, dar stim ca actiunile noastre vor fi determinate de caracterul nostru si acest caracter nu va favoriza inselaciunea. Nu am mai putea trai cu noi insine dupa aceea. Cu alte cuvinte, cum bine spunea Elise la celalalt subiect, noi am ales bine cu cine sa ne populam "ograda" ;-)
A insela este pentru mine o actiune care presupune minciuna, lipsa de caracter, duplicitate, egoism, imaturitate, lipsa de autodisciplina si de discernamant, lipsa de cunoastere a propriilor nevoi, dezechilibru interior, lipsa de respect atat fata de partener dar mai ales fata de propria persoana.
Erich Fromm ("Arta iubirii") spunea ca iubirea este o activitate constienta, nu un afect pasiv, iubirea este ceva pe care-l practicam constient, nu ceva in care cadem din intamplare, iubirea este in primul rand DARUIRE, nu PRIMIRE. Cine este capabil sa simta asta si sa-si aleaga partenerul pe aceste criterii, nu va ajunge niciodata sa insele.
Dupa Fromm, iubirea are un caracter activ care include in toate formele ei niste elemente de baza: grija, responsabilitate, respect fata de celalalt si introspectie. Iubirea este grija activa fata de viata si dezvoltarea a ceea ce iubim. Pentru a iubi pe cineva, trebuie sa-l cunoastem pe acela si sa ne cunoastem si pe noi insine obiectiv. Toate aceste calitati exista doar la oamenii cu adevarat maturi, la oamenii care stiu sa traiasca productiv, oamenii care nu doresc sa aiba decat ceea ce isi castiga prin propriile eforturi, la oamenii care au renuntat la visele narcisistice de atotputernicie din copilarie si au capatat o modestie sufleteasca bazata pe forta interioara pe care o da doar o existenta autentica si productiva.
Iubirea nu este in primul rand o legatura cu o anumita persoana. Iubirea este o atitudine, o orientare a caracterului.
Cand nu intelegem ca iubirea este o activitate, o forta a sufletului, suntem de parere ca trebuie doar sa intalnim obiectul ideal si restul va veni de la sine. Aceasta atitudine poate fi comparata cu atitudinea celui care spune ca vrea sa picteze si, in loc sa invete arta de a picta, sustine ca trebuie sa astepte sa-i apara modelul ideal si cand il va gasi, va putea sa-l picteze minunat.
L-am parafrazat si citat pe Fromm mai sus, poate se vor gasi cateva persoane care sa-si dea silinta sa-i citeasca si cartea in intregime.
De aici se vede lesne ca cine inseala nu a trait niciodata adevarata iubire, cine inseala si-a ales partenerul pe criterii gresite si - in loc sa realizeze acest lucru si sa se desparta - incepe sa caute in alta parte ceea ce crede ca-i lipseste. In realitate, ii lipseste ceva din el insusi si asta nu va gasi niciodata in exterior. Cine inseala se inseala pe el insusi in primul rand. Asta e cel mai trist.
Felicia 
22+ mami under construction pentru 
- David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
balanta spune:
MissParker, m-am lasat furata de subiectul asta si am uitat sa-ti adresez de fapt o multumire personala.Cu ceva timp in urma tot cautand tot soiul de probleme pe forumuri am citit unele din postarile tale si mi-au placut atat de mult raspunsurile incat nu o sa crezi dar am dat la un moment dat ca motor de cautare "MissParker" in speranta ca o sa te regasesc si in alta parte. La un moment dat ai recomandat o carte "Femeile care iubesc prea mult" si sa stii ca am cautat pana am gasit-o. Nu am reusit sa o termin dar sa stii ca e...e asa cum trebuie.Acum ce sa zic ma pui pe drumuri sa caut Erich Fromm.In drumurile mele am sa caut. Am citit multe carti pe teme de cuplu tocmai pentru am raspunde si eu la unele intrebari dar unele m-au bulversat mai rau.Of, fericiti cei saraci cu duhul. Cu ...a treia am vrut sa spun altceva dar o lasam balta la urma urmei ce mai conteaza daca fiecare e multumit. E posibil totusi daca citesti printre randuri sa intelegi.
Marius, in viata de zi cu zi am o afacere profitabila, muncesc mult si dorm putin dar resimt lucrul acesta. Ca pregatire profesionala am o facultate tehnica si una economica.Afacerea nu are nici o legatura cu una din ele.In decursul vietii situatiile in care am fost nevoita sa fac fata fizic si psihic au fost atat de multe si diferite incat daca adun sute de femei la un loc nu reusesc sa pun semnul =. E o afirmatie in deplinatatea facultatilor mintale ca sa nu fiu acuzata ca bat campii.Anii de yoga, de reflexoterapie, cursurile pe care le-am mai facut,incercarile de a-mi depasi limitele si energia cu care am fost dotata au facut din mine un mic "monstru", adica femeia-barbat. Un bun prieten de al meu mi-a zis ca in prezenta mea se simte ca un castrat pentru nu ar putea tine pasul cu mine.Asta nu inseamna ca nu privesc printre gene marea sau nu mai merg desculta prin ploaie.
balanta spune:
" Atunci hai sa prezint si eu "realitatea" mea: dintre 10 cupluri casatorite care mi-au venit in minte (colegi, prieteni), doar in unul se pune cumva problema ca el ar insela-o pe ea "
sa nu crezi musai ca situatiile cuplurilor respective e neaparat asa cum o prezinta ei sau cum o vezi tu.Am o pritena de 14 ani si abia dupa cinci ani de zile a avut puterea sa-mi marturiseasca ca sotul ei are o legatura constanta si nu a avut puterea sa spuna nimanui. Lucrurile astea nu se striga in gura mare,sunt treburi personale si nu toata lumea poate taia in carne vie.
mariaanna spune:
quote:
De aici se vede lesne ca cine inseala nu a trait niciodata adevarata iubire, cine inseala si-a ales partenerul pe criterii gresite si - in loc sa realizeze acest lucru si sa se desparta - incepe sa caute in alta parte ceea ce crede ca-i lipseste. In realitate, ii lipseste ceva din el insusi si asta nu va gasi niciodata in exterior. Cine inseala se inseala pe el insusi in primul rand. Asta e cel mai trist.
Ai exprimat adevarul despre acest subiect.Cei ce inseala nu stiu nici ei ce cauta de fapt, pentru ca sunt atat de slabi si de iorali incat nu vad ca de fapt ei sunt de vina...
Mariaanna, mami de
Alex nazdravan 
cāteva poze
Povestea nasterii lui Alex,povestea noastra
MissParker spune:
quote:
Originally posted by balanta
sa nu crezi musai ca situatiile cuplurilor respective e neaparat asa cum o prezinta ei sau cum o vezi tu. Lucrurile astea nu se striga in gura mare,sunt treburi personale si nu toata lumea poate taia in carne vie.
Uite cum ai explicat perfect de ce eu sunt atat de radicala. Pentru ca 1) eu am fost inselata si 2) am taiat in carne vie (a mea!!), avand puterea de a pune punct imediat si de a ma desparti. Da, am avut dupa aceea momente de panica, de ura, de neputinta, dansam singura prin casa cu lacrimile in gat si fredonam "I'm a survivor" pana raguseam, imi venea sa-mi crap capul la gandul ca imi irosisem aproape 10 ani din viata, dar nu am privit inapoi nici o secunda. A fost cea mai buna decizie luata vreodata.
De aceea nu voi obosi sa incurajez pe oricine altcineva sa-si adune puterile si sa nu ramana intr-o situatie de compromis. Nu spune nimeni ca nu e dureros, ba e chiar foarte dureros, dar alternativa inseamna o moarte lenta si nu doresc nimanui asa ceva. Viata e prea scurta, fetelor!
balanta, iti multumesc pt. complimente. Cu siguranta ne vom aprecia reciproc in ciuda unor opinii diferite pe anumite subiecte. Ca doar n-om fi siameze
si nici macar alea nu gandesc mereu la fel... Imi place sa ma contrazic cu oameni inteligenti, bine informati, destupati la minte si care argumenteaza cu bun simt, asa ca ... be my guest 
Cu scuzele de rigoare ca mintea nu-mi mai functioneaza 100% (cum dragut spunea o fata pe aici, sunt "cu bebe la purtator"), stai sa-mi chinui cerebelul sa vad daca pot deduce ce ai vrut sa spui cu "trecem la a treia"... Adica in cazul in care nici a doua casnicie nu m-ar mai multumi sau daca as fi inselata, tu intrebi daca voi avea puterea sa ma mai despart o data si eventual sa ma mai casatoresc o data? Nu pot sti cu siguranta asta, dar imi place sa cred ca 1) imi voi pastra mereu respectul fata de mine insami pentru a ma desparti de un om care m-ar insela (indiferent din ce motive) si 2) imi voi pastra intacte criteriile pe baza carora un alt barbat mi-ar putea deveni partener.
Dintotdeauna mi-am spus ca mai bine singura decat cu cine nu trebuie. Si daca am avut eu puterea de a ma rupe definitiv de parinti dupa ce am vazut raul pe care mi-l facusera, cu atat mai putine scrupule voi avea sa ma despart de un barbat, oricine ar fi el. Deci nu vorbesc teorii, ci vorbesc din ceea ce am trait si am facut eu. Deci se poate. Si nu numai ca se poate, dar e singura cale prin care poti continua sa traiesti in armonie cu tine insuti. Orice altceva e pacaleala.
"Arta iubirii" a lui Erich Fromm este o lectura indispensabila nu pentru relatiile de cuplu, ci pentru a ne intelege pe noi insine si cum functioneaza in general capacitatea de a iubi (cel mai mult mi-a placut capitolul in care scrie despre dragostea de mama). Merita banii, e o carte pe care o vei reciti mereu cu placere si vei descoperi in ea mereu lucruri noi si interesante. Chiar azi ma apuc si eu s-o recitesc (pentru cam a 6-a oara).
Felicia 22+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE