Ce le da dreptul?
Raspunsuri - Pagina 5
codrutza4 spune:
crisseis ai maaaaree dreptate!!! cei care ajung mai devreme sa mai tarzi u sa insele o fac din cauza ca NU au stiut sa aleaga bin la un moment dat persoana de langa ei sau pentru ca nu stiu ce-i aia iubire. asa este, iubirea nu presupune doar fluturasii aceia de la inceputul un ei relatii, inseamna si dureri de cap sa gasesti bani sa-ti platesti ratele, si stat langa patul ei/lui cand e bolnav, si sprijin cand celalalt se pregateste pentru un concurs, un examen..s.a. iubirea nu inseamna doar ceva roz continuu si o mare si imensa bucurie. iubirea = si bine si rau , indiferent ce presupun aceste concepte, de la cuplu la cuplu. ca fiecare.....are o cruce de purtat!!! si fiecare are altele de dus.
asta nu inseamna ca , dau un ex. minor acum, ca dupa ce-ti naste sotia un ingeras, ingerasul vostru, tu ca barbat sa fugi cu alta, ca aia e aranjata, miroase frumos ,e dormita, se imbraca super.....
ca stim toate cum e dupa o nastere! numai de aranjat in fiecare moment iti arde! sau mai bine zis..nici nu mai ai timp macar!
iubirea presupune si sacrificii! altfel nu e iubire! asta nu inteleg majoritatea oamenilor! nu inseamna ca a disparut iubirea daca traversezi o perioada in care totul e gri, din motive financiare sau mai stiu eu de ce natura! si mai cred ca in astfel de momente se vede intr-adevar daca exista iubire adevarata intre cei doi!
daca in astfel de momente , unul din cei doi pleaca, mai bine ca s-a terminat! asa mai exista o sansa pentru celalalt care a crezut...sa-si gaseasca ceea ce cauta, decat sa traiasca in minciuna.
cred ca tratatm prea NEserios iubirea si tot ce inseamna ea si asa ajungem sa ii facem sa sufere exact pe cei care ne-au oferit o parte din sufletele lor. 
oana_s spune:
quote:
Originally posted by crisseis
Ma bag si eu in discutie cu o intrebare retorica: si cum se face ca exista totusi cupluri care sarbatoresc si 50 de ani de trait impreuna?
cunosc si eu un cuplu din asta...bunicii mei, 55 de ani de casnicie..se inteleg super, se respecta, se iubesc chiar intr-o alta forma decat la 20 de ani, dar si acum bunica-mea isi aminteste cat o insela bunica-miu acu' muuuuuuulti ani, ca ii spunea ca ii miroase parul a mancare etc...
Concluzie: da, au ramas atatia ani impreuna pentru ca au facut compromisuri. Amandoi.
Atunci nu exista "democratia prost inteleasa", dar acum nimeni nu sta sau n-ar trebui sa stea intr-o relatie/casnicie trecand peste anumite sentimente/valori etc proprii.
P.S. S-au iubit, se iubesc.
P.S. 1 P.S. 1 Niciun copil si niciun motiv din lume nu m-ar tine langa un om pe care nu il mai iubesc, nicio morala si nicio cutuma sociala. Si nici n-as suporta langa mine un barbat care ramane cu mine in urma unor discutii in care eu am invocat ca argument suprem in salvarea casniciei valorile morale si raspunderea. Ori ne iubim, in orice forma (fluturasi inclusi sau nu), ori ne vedem de drum. Asta e parerea mea.
Oana si Mara 11.08.2004
monixy spune:
oana s , a exprimat exact realitatea : nu poti pretinde nimanui sentimente , deoarece nu sunt in intregime sub controlul nostru rational.
intr-un fel insa oamenii trebuie sa-si exteriorizeze dezamagirea , frustrarea , deziluzia , asa ca cer socoteala , se agata , si in final ii dau drumul acelui ceva ce nu mai e al lor .
multi s-au casatorit in alte circumstante decat marea dragoste, sau prea tineri ca sa poata evalua propriile nevoi sau calitatile partenerului , sau pur si simplu au evoluat diferit ca personalitate , si atunci? cata lume pleaca de acasa doar din motive abstracte ? pleaca , practic , atunci cand crede ca a gasit ce avea nevoie , din pacate provocand suferinta . dar asa stau lucrurile in realitate , doar nu ati auzit femeie cu copil zicand : "nu-l mai iubesc pe sot , e prea limitat sau prea neglijent , asa ca divortez , desi eu si copilul avem , in mare , ceea ce ne trebuie "
sau daca un barbat cu copil ar gandi asa , nu toata lumea i-ar da in cap cu "unde ti-e responsabilitatea?" de fapt , sunt unele alegeri imposibile in viata .
ce mai , teoria e teorie , iar practica e diferita .
singura pretentie indreptatita in situatiile cuplurilor cu copii , este ca si parintele ce pleaca sa contribuie la intretinerea si educarea copilului.
si inca ceva , noi tindem sa punem in centrul fericirii personale dragostea sexuala , toata viata , poate mai bine ar fi sa o inlocuim la un moment dat cu dragostea prieteneasca , cea materna sau dragostea estetica spirituala .
oana_s spune:
quote:
Originally posted by monixy
multi s-au casatorit in alte circumstante decat marea dragoste, sau prea tineri ca sa poata evalua propriile nevoi sau calitatile partenerului , sau pur si simplu au evoluat diferit ca personalitate , si atunci?
asa cred si eu.
Evident nu contest ca exista cupluri suflete-pereche, care se implinesc in totalitate si care vor ramane impreuna, din pacate sunt extrem de putine.
Oana si Mara 11.08.2004
crisseis spune:
N-am spus ca trebuie sa ramanem intr-o casnicie daca ea nu mai poate continua, ci ca acela dintre soti care a inselat sau se simte tentat la asta si e pe punctul de a o face sa aiba macar bunul simt si curajul de a recunoaste ca nu mai este si nu mai poate ramane implicat sufleteste(desi cei doi, cand s-au casatorit se presupune ca se cunosteau bine, inclusiv cu sistem de valori cu tot).
Cred totusi ca a face o casnicie sa continue consta, nu in a te abtine sa-ti deskei fermoarul de la pantaloni sau in a-ti pune poalele-
n cap (exclud asta pentru ca, cu vointa, hormonii se pot tine in frau), cat mai degraba sa gasesti in tine, ca sot si partener de viata putere, rabdare si intelepciune de a trece impreuna cu celalalt peste ceea ce viata iti aduce.Si in aceasta varianta exclud ca doar "fluturii" sunt baza unei casnicii.
Sau intr-o sintetizare mai plastica, in felul urmatator:
el:"sunt insurat (din dragoste, ca altfel cum!), am acum o casa, un copil, o slujba buna, da" parca nevasta-mea ma cam plictiseste de la o vreme,s-a cam ingrasat( kiar daca e ea fata buna, spala, gateste, merge la serviciu, vede de copil si de casa).Ia sa mai caut, eu, fara sa stie, sa ma mai simt mascul, ce naiba! ca doar o viata am!"
ea:" mototolul asta de barbata-meu , nici nu mai stie sa ma faca sa ma simt femeie, vreau si eu plimbata cu o masina scumpa, tratata ca o printesa, cadouri scumpe, ia uite la cutareasca! stie sa se impuna...ce daca barbata-meu e baiat bun, ma ajuta in casa, nu iese aiurea in oras, nu intarzie, aduce toti banii? etc..."
Cred ca si intr-un caz si in altul, nu e vorba de a face compromisuri in sensul de a accepta palme si injuraturi periodic, "de dragul copilului", ba mai mult, alcoolici si afemeiati, compromisurile cred ca sunt legate de acceptarea unor "metehne" pe care fiecare le avem, dar am considerat ca sunt intr-o limita acceptabila(fiecare, in raport cu celalalt).
N-am spus sa se pastreze o casnicie in care a inceput violenta fizica si verbala, minciuna si infidelitatea, ci aceea in care compromisurile tin de limite acceptate de fiecare dintre soti.
Asa, ar insemna sa nu ne mai casatorim in veci, de teama "drobului de sare", n-am mai face copii, am trai vesnice idile roz si in final n-am lasa nimic in urma.
crisseis spune:
Sunt de acord cu monixy, nu vorbesc despre situatia cand o casnicie intervine la o varsta imatura si nu esti in stare sa-ti dai seama ce-ti trebuie sa ai langa tine, ci atunci cand afirmi matur ca iubesti, dupa care...peste ceva timp....parca nu-ti mai place ce ai ales.
XIO spune:
Crisseis , daca unul din parteneri se indragosteste de altcineva , iubeste pe altcineva , tu cam ce i-ai propune sa faca?
Nu inteleg de ce ar fi acesta imatur/nesimtit din moment ce nu iti poti impune pe cine si cat sa iubesti.
Dragostea se poate sa tina 100 de ani si se poate ca dupa 15 ani alaturi de cineva sa-ti dai seama ca nu mai iubesti pers. respectiva.
Imaturitate? Nu . De ce sa fie imaturitate , ca am promis ca nu o sa ma despart de X ? Hai sa fim seriosi , o casnicie si o relatie se hranesc din dragostea celor 2 , daca aia nu mai exista nu vad logica sacrificiului "ca asa trebe".
Si nici nu vad de ce unul din parteneri e nesimtit ca nu mai iubeste . Asta ma depaseste complet.
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/
crisseis spune:
XIO, n-am spus nicaieri ca partenerul care nu mai iubeste e un nesimtit.
Am spus in esenta doua lucruri:
-ca cel care pretinde ca iubeste n-ar trebui sa se lase prada "fluturasilor" doar de dragul "divertismentului" si al iesirii din acea rutina care inevitabil apare, ci mai bine ar cauta sa vada cum sa revitalizeze relatia(daca ambii sunt de acord s-o pastreze);
- ca daca simte ca "fluturasii" devine o kestie serioasa, n-ar trebui sa-si minta partenerul ca totul e ok , din lipsa de curaj, respect si bun simt, ci sa-si asume aceasta consecinta, discutand intr-un mod cat mai putin dureros(cineva spunea ceva de genul: a inkide usa linistit, nu a o tranti dupa tine).
Si in ambele situatii am vorbit doar de dragostea matura, nu aia de la 20 de ani, cand niciunul nu prea stie pe ce lume traieste.
crisseis spune:
scuze pentru greseala gramaticala (m-a luat "valul "raspunsului): "fluturasii" devin ...
XIO spune:
quote:
Originally posted by crisseis
XIO, n-am spus nicaieri ca partenerul care nu mai iubeste e un nesimtit.
Am spus in esenta doua lucruri:
-ca cel care pretinde ca iubeste n-ar trebui sa se lase prada "fluturasilor" doar de dragul "divertismentului" si al iesirii din acea rutina care inevitabil apare, ci mai bine ar cauta sa vada cum sa revitalizeze relatia(daca ambii sunt de acord s-o pastreze);
- ca daca simte ca "fluturasii" devine o kestie serioasa, n-ar trebui sa-si minta partenerul ca totul e ok , din lipsa de curaj, respect si bun simt, ci sa-si asume aceasta consecinta, discutand intr-un mod cat mai putin dureros(cineva spunea ceva de genul: a inkide usa linistit, nu a o tranti dupa tine).
Si in ambele situatii am vorbit doar de dragostea matura, nu aia de la 20 de ani, cand niciunul nu prea stie pe ce lume traieste.
Oki , inseamna ca am intees eu gresit
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/