Hai sa sustinem mamicile gravide....
Raspunsuri - Pagina 4
paula2003 spune:
Multumesc. Nu am cuvinte sa va multumesc. Imi este greu dar ma bcucur de fiecare data ca m-ati asculatat, asta ma vazut pe stada, la joaca...Am zilnic probleme dar incerc sa uit si sa trec. Azi am fost pacalita cu pretul unor ghete pentru fetita....si imi vine sa mor ca nu am fost la fel de descurcareata si de aceasta data. Se mai intampla.
Dodo-pui spune:
Buna Paula sunt mama unui baiat cu diagnostice si mai asteptam un pui la inceputul lui aprilie 2009
Blogul lui Bogdan-Andrei
Varsta lui BB2
Credinta vede invizibilul, crede incredibilul si primeste de la
Dumnezeu imposibilul!
Doamne ajuta!
diuna spune:
@Dodo-pui, este o veste mare! Felicitari! Iti doresc o sarcina usoara si un bebe sanatos tun!
Andrea_S spune:
Se spune ca daca primul copil are probleme de sanatate este foarte probabil ca urmatorii sa fie sanatosi.
Aveam toate motivele sa cred ca copilul meu este perfect sanatos.
Si nu m-a interesat sa fac toate analizele. Oricum ar fi fost copilul, e al meu, e din mine, si il doresc oricum ar fi, orice sex ar fi.
Nu sunt o mama model. Nu am facut toate testele si analizele, nu am facut ecografii multe si cum se recomanda, pt ca nu am vrut. Sincer, in cazul primului copil, bine am facut. In loc sa fi avut cele mai frumoase 9 luni (pt ca ma simteam extraordinar de bine) as fi avut 9 luni de ingrijorare, stres (ca asa sunt eu): "Ce are si cum va fi copilul meu?"
La urmatorul am sa fac mai mult, dar nu ca sa avortez daca mai descopar probleme. Ci ca sa caut din timp tratamente si solutii. Pt ca am descoperit ca exista solutii la multe din problemele ce pot aparea.
Ce am acum: cel mai dragalas copil pe care il puteam avea vreodata, un copil cu multe oportunitati, posibilitati etc. Viata lui este salvata de un sunt, si are nevoie de anumite metode de intrare in dezvoltarea normala a unui copil. Dar NICIODATA nu as fi urmat sfatul de a renunta la el din timpul sarcinii. Pierdeam ceva ce mi-a schimbat viata si m-a schimbat pe mine asa cum nimeni niciodata nu a putut si nu va putea.
Am incredere in foarte putini medici pe lume, si ceea ce s-a intamplat dupa nastere mi-a aratat ca noi parintii, daca nu suntem informati, daca nu suntem siguri pe noi insine, putem fi determinati sa facem greseli enorme in viata. Si acele greseli afecteaza o viata, a copilului, sau mai multe (si a noastra, a bunicilor etc.).
Fiecare femeie decide in dreptul ei.
Eu vreau si al doilea si al treilea si al catelea copil voi fi in stare sa-l fac. Doar ca de acum incolo va trebui sa fiu mai desteapta: mai informata, mai documentata, mai ... si tot asa.
Prima oara mi-a lipsit curajul si increderea ca Cerul ne va ajuta, orice s-ar intampla, ca daca ii ceri lui Dumnezeu ceva si meriti acel lucru, il primesti.
Ii multumesc lui Dumnezeu ca ne-a ajutat sa mergem inainte, chiar daca nu a fost si nu este usor.
- Andrea -
Atitudinea naste altitudinea!
paula2003 spune:
Azi baiatul meu a facut o fapta buna. Am fost si sunt foarte mandra de el. Ca in fiecare an, am vrut sa ajut mai multi oameni. Din lipsa de timp....mi-am dat un pic programul peste cap. Am decis sa nu treaca sarbatorile fara sa-mi implic si copii. Alexa nu prea m-a intele si a mers doar de decor, Paul a fost cel care a dat cu manuta lui bomboane si daruri copiilor si celor batrani. Reactiile au fost impartite dar raspunsul lui la intrebarea "de ce ne dai tu, cand noi trebuie sa-ti dam?", Paul- "de Mos Craciun!"....A adus un zambet pe fetile unora si comentari de genul " Il invata de mic sa dea...."
V-am povestit toate astea ca sa stiti ca sunt foarte fericita ca il am, ca imi umple casa si asa mai uit de adevaratele probleme. Azi ma gandeam cat de batjocorita am foat in timpul sarcinii cu el "de ce mai faci un copil, nu ai unul nenorocit?" Acei oameni aveau si ei un copil cu dizabilitati , invidia din ei, rautatea ca am sa fac si unul sanatos ii rodea. Asta m-a surprins cel mai mult, au fost si oameni in situatia mea cu un copil, care m-au condamnat de ce mai fac un bb?????
Nu mai stiu nimic de acei oameni, dar am ramas cu farama de bucurie si ii multumesc lui Dumnezeu ca am reusit sa trec pestre stres, durere si umilinta in acele 9 luni de sarcini si ca il am si pe Paul.
As fi regretata toata viata sa nu-l fi facut si sa fi avortat si poate nu as fi avut bucurie mai mare in vita decat cea din prezent alaturi de cei dragi.
Este foarte greu, eu va inteleg perfect. Sa va ajute Dumnezeu sa mai aveti un bb, sa fie sanatos si sa va umple casa de speranta, fericire si implinire sufleteasca.
Sarbatori fericite!
La multi ani!