Povestiri cu tîlc!
Raspunsuri - Pagina 6
alia_ro spune:
De la Parintele Cleopa ne-au ramas mostenire foarte multe istorioare cu talc, adevarate si pline de intelepciune. Una dintre acestea se refera la un batran calugar care a intalnit intr-o toamna, demult, pe drumul lui, un copilas neastamparat, cam la vreo cinci anisori. Tasti-bastiul tocmai chinuia un catel, tragandu-l de coada. Acesta scheuna, sarmanul, ca de moarte, asteptand parca sa-l ajute cineva. Calugarul n-a stat pe ganduri. S-a oprit si l-a certat parinteste pe baietelul care era soios, descult, plin de bube, cu hainele facute erfenita. Numai ochii erau de el, mari, albastri, uimiti si curati ca ai unui inger coborat in clipa aceea din cer. Atunci preacuviosul l-a intrebat bland, punandu-i mana alba pe crestet:
- Dragutule, de unde vii tu?
Piticul, cu o mutrita rautacioasa, plin de el, ii raspunse raspicat, privindu-l adanc si scotand limba de-un cot:
- Iaca din Iad vin, mosule!
Vazand asa, tare s-a mai mirat batranul calugar. Ducandu-si mana la barba, acesta zise:
- Si cum se numeste taticul tau?
Baietelul a zambit rau:
- Daca vrei sa stii, Satana il cheama pe tata!
Din ce in ce mai nedumerit, parintele continua sa-l interogheze pe copilul obraznic:
- Dar pe mama ta, cum o cheama?
Dand un sut unei gaini golase, care se nimerise tocmai atunci pe ulita prafuita, piticania zise, tuguind din buze:
- Mama mea e aripa satanei, na!
- Dar ai tu oare frati sau surori? il descusu preotul, din ce in ce mai exasperat.
Copilul ii raspunse ca da, mai are frati vreo trei si patru surori, si toti sunt diavoli adevarati.
- Aoleu, piei satana! s-a speriat batranul, facandu-si semnul crucii. Apoi, luandu-si inima-n dinti, spuse:
- Si unde locuiesti tu, micutule, caci vreau sa vin cu tine, sa-i cunosc pe ai tai!
- Lasa ca te duc eu, mosule, la casa mea! Vino cu mine! ii raspunse copilul, luandu-l pe preot de haina si tragandu-l iute dupa el.
Au mers ei ce-au mers, pana au dat de un sat amarat, cu cocioabe care stateau sa se darame. Peste tot mirosea a fan ars, a lemn de brad, a saracie-lucie si a strugure zdrobit. La marginea localitatii, spre campul pustiu, se ridica o cosmelie din pamant si lemne, cam cat o cutiuta de chibrituri. De acolo se auzea mare scandal. Doua voci, una de barbat, alta de femeie, se certau rau. Calugarul il lua pe baietas de manuta si intra curios. Erau parintii copilului, care se sfadeau cumplit. Tatal o injura pe mama, zicandu-i:
- Sa nu te mai vad in ochii mei, nemernico! Tu esti aripa satanei!
La care femeia raspunse imediat, tafnoasa:
- Eu sunt aripa satanei, dar tu esti satana in carne si oase, ma, barbate prost!!!
In timpul asta, fratii baietelului fugeau din casa in curte, unul dupa altul, batand cu linguri de fier in niste strachini si facand o galagie de nesuportat. Impiedicandu-se de cel mai mic, tatal scandalagiu urla:
- Aoleu, piei drace d-aici, ca te calc!
Piticaniile, vreo opt la numar, intoarse din nou in casa dupa ce au dat un ocol ograzii, se suira pe singurul pat, sareau spre tavan si clampaneau din tingiri, chiraind infricosator. Mama lor, uitand de cearta cu barbatul, zise sfarsita:
- Vai de mine, casa asta e un Iad!!! O sa-mi iau campii si-o sa ma duc la vagauni!
Abia atunci, preotul, care asistase din ascuns la toate acestea, isi dadu seama de ce sarmanul baietel spuse ca vine din iad, ca mama lui e aripa satanei, iar tatal lui, chiar satana. Luandu-l pe genunchi, il povatui de bine, ii povesti despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos si il invata sa zica "Tatal nostru". La plecare, il binecuvanta pe micut, si, cu lacrimi in ochi, o lua pe drumul lui, cu speranta in suflet ca a mai schimbat un destin.
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Era odata o insula unde traiau toate sentimentele umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Intelepciunea, Iubirea si altele.
Intr-o zi sentimentele au aflat ca insula se va scufunda in curand, asa ca si-au pregatit navele si au plecat. Doar Iubirea a ramas pana in ultimul moment. Cand insula a inceput sa se scufunde, Iubirea a hotarat sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca luxoasa si Iubirea i-a zis:
-Bogatie, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine.
Atunci Iubirea i-a cerut ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
-Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot ajuta, Iubire, aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.
Iubirea a rugat mai apoi Tristetea, care trecea pe langa ea:
-Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
-Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…
Chiar si Buna Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de multumita incat nu a auzit ca o striga.
Dintr-o data o voce a strigat:
-Vino, Iubire, te iau cu mine!
Era un batran cel care vorbise. Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat a uitat sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand au sosit pe tarm, batranul a plecat.
Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora si a intrebat Cunoasterea:
-Cunoastere, imi poti spune cine m-a ajutat?
-Era Timpul…
-Timpul? s-a intreba Iubirea, dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:
-Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea in viata…
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Mandrie
O broasca testoasa voia sa-si petreaca iarna în Florida, dar stia prea bine ca nu va putea calatori atat de departe. A convins o pereche de gaste sa o ajute, fiecare din ele urmau sa tina în cioc o bucata de sfoara, în timp ce broasca testoasa a apucat cu dintii de mijlocul sforii.
Zborul a mers destul de bine pana cand cineva de jos, privind cu admiratie la cele vazute, a exclamat: "Cui i-a mai trecut si asa ceva prin minte?".
Incapabila sa reziste sansei de a primi credit pe meritul personal, broasca si-a deschis gura si a spus: "Ideea a fost a mea".
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Doi prieteni mergeau impreuna prin desert.
La un moment dat s-au certat, si unul dintre ei i-a spus vorbe grele celuilalt si l-a lovit.
Acesta din urma, indurerat, fara cuvinte, a scris pe nisip:
”Astazi, cel mai bun prieten m-a jignit si m-a lovit.”
Au continuat sa mearga si au ajuns la o oaza, in lacul careia au decis sa se racoreasca.
Cel care fusese palmuit a fost cat pe ce sa se inece, dar prietenul sau l-a scos la mal.
Dupa ce si-a revenit, cel salvat a scris pe o piatra:
”Astazi, prietenul meu cel mai bun a fost langa mine cand am avut nevoie de el.”
Celalalt l-a intrebat:
-Cand te-am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatra. De ce?
Acesta i-a raspuns:
-Cand sunt ranit scriu pe nisip pentru ca vanturile sa stearga amintirea suferintei. Dar cand cineva imi face un bine sap aceasta amintire in piatra, pentru ca ea sa dainuie, nestearsa…
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Sfatul unel femei batrane
O femeie batrana dadea staturi viitoarei mirese: "Draga mea, lucrul pe langa casa nu se mai termina niciodata. Te duci seara la culcare si crezi ca totul este terminat. In timp ce dormi, cearsafurile se sifoneaza, praful se asterne peste tot, si stomacurile se golesc".
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Sunt recunoscatoare
Sotului (sotiei) care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva !
Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.
Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.
Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc de transport.
Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.
Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.
Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
SI, IN SFARSIT, ... pentru prea multe e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni care se gandesc la mine.
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Calitatile unei sotii
O sotie buna trebuie sa fie si sa nu fie în acelasi timp, ca trei lucruri:
In primul rand trebuie sa fie ca un melc, sa stea mereu în propria ei casa; dar sa nu fie ca melcul ca sa-si care totul în spinare de una singura.
Apoi ea trebuie sa fie ca un ecou, sa raspunda atunci cand vorbesti cu ea; dar sa nu fie ca ecoul avand intotdeauna ultimul cuvant.
In starsit, ea trebuie sa fie ca orologiul din turnul bisericii, pastrand mereu timpul si regula casei; dar nu ca orologiul care suna atat de tare ca aude tot orasul.
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
O poveste adevarata....
Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa raspunda la urmatoarea intrebare:
-"Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?"
Un student a raspuns ferm:
-"Da!"
Profesorul a pus o noua intrebare:
-"Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol. Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre actiuni), inseamna ca Dumnezeu e cel rau?
Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, lasand profesorul sa concluzioneze ca el a "demonstrat" ca "credinta in Dumnezeu" este o poveste pentru copii, deci prea putin credibila.
Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare:
-"D-le Profesor, starea de frig exista?"
-"Bininteles!", i-a raspuns profesorul. "Ce fel de intrebare este aceasta?", a continuat profesorul... Cu siguranta ca exista, nu ti-a fost frig, n-ai tremurat niciodata?
Proaspatul student raspunse:
-"De fapt starea de rece nu exista. In concordanta cu legile fizicii, ceea ce noi consideram rece reprezinta de fapt absenta caldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atata vreme cat transmite energie (caldura). Zero absolut reprezinta absenta totala a caldurii, dar starea de rece nu exista. Ce am facut noi este doar sa cream un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism.
-" Si, continua studentul, "intunericul exista"?
-"Bineinteles!" raspunse profesorul.
De aceasta data studentul zise:
-"Va inselati din nou, domnule Profesor. Nici intunericul nu exista. Ceea ce exista de fapt este doar absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina ! alunga intunericul pe suprafata pe care ajunge raza de lumina. Intunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se intampla cand nu avem lumina.
In sfarsit studentul il intreba pe profesor:
-"Domnule Profesor, exista raul absolut?"
Profesorul ii raspunde :
-"Bineinteles ca exista, dupa cum am mentionat la inceputul discutiei, vedem violuri, crime, violenta peste tot in lume, toate acestea sunt intruchiparea raului."
Studentul raspunse:
-" Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte doua cazuri, raul absolut este un termen creat de om pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului."
Dupa toate acestea, profesorul isi dadu jos palaria si nu mai spuse nimic. Numele acestui tanar este ALBERT EINSTEIN...
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
Gândul cel bun
Îndreptându-se spre casa, un taran a gasit la marginea drumului, pe câmp, un sac plin cu porumb. Uitându-se el de jur-împrejur, s-a hotarât sa-1 ia acasa, fiindca i-ar fi prins tare bine si oricum nu-1 vedea nimeni. S-a mai uitat o data înainte, înapoi, în dreapta si în stânga si s-a apleacat sa ia sacul.
Dar, deodata, s-a oprit, amintindu-si ca într-o singura
directie nu s-a uitat: în sus. Privind cerul, lasa acolo sacul #351;i, zâmbind, îsi continua linistit drumul spre casa, spunând:
- Multmesc, Doamne, ca mi-ai dat gândul cel bun. E drept ca as avea mare nevoie de un sac cu porumb, dar mai mult am nevoie de un cuget curat si linistit. Cu siguranta ca vreun vecin din sat nu a putut duce prea mult deodata si se va întoarce dupa sac. Daca l-as fi luat nu m-ar fi vazut nici un om, dar m-ar fi vazut Dumnezeu.
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut
alia_ro spune:
TREI VASE…
Iata ce intelepciunea unei mame a invatat-o pe fiica sa....
Mama ei o lua la bucatarie. Umplu trei vase cu apa si le puse pe fiecare la foc mare.
Curand apa a fiert. In primul vas a pus morcovi, in al 2-lea a pus oua si in al 3-lea a pus cafea.
Le-a lasat la fiert, fara sa spuna un cuvant. In cca. 20 minute ea a stins focul peste tot.
A scos afara morcovii si i-a pus intr-un bol. A scos ouale si le-a pus intr-un bol. Apoi a pus si cafeaua intr-un bol.
Intorcandu-se catre fiica ei, a intrebat-o: "Spune-mi, ce vezi ?"
"Morcovi, oua, cafea" spuse ea. Mama ei a impins-o mai aproape, rugand-o sa atinga morcovii.
Ea i-a atins, observand ca sunt moi.
Apoi, mama a rugat-o sa ia un ou si sa-l sparga. Dupa ce a inlaturat coaja, ea observa oul fiert tare.
In cele din urma, mama o ruga sa ia o gura de cafea. Fiica zambea, in timp ce gusta aroma deosebita a cafelei.
Apoi, fiica intreba: "Ce inseamna asta, mama?"
Mama ii spuse ca fiecare din aceste obiecte a suportat aceeasi adversitate: apa fiarta.
Fiecare a reactionat diferit. Morcovul a fost la inceput tare, dur si neinduplecat. Totusi, in apa fiarta el s-a inmuiat si a devenit slab.
Oul a fost fragil. Coaja lui subtire proteja lichidul interior, dar, dupa ce a stat in apa fiarta, interiorul sau s-a intarit. Boabele de cafea au fost unice, remarcabile. Dupa ce au stat in apa fiarta, ele au schimbat apa.
"Cine esti tu ?" isi intreba ea fiica. "Cand greutatile bat la usa ta, cum raspunzi ? Esti ca un morcov, ca un ou, sau ca o ceasca de cafea ?"
„Gandeste-te la urmatoarele : Cine sunt eu ? Sunt precum morcovul care pare tare, dar care prin durere si greutate se moleseste, devenind moale si pierzand puterea ?
Sunt precum oul care porneste cu o inima maleabila, dar care se schimba la caldura ? Am avut un spirit fluid, dar dupa o moarte a cuiva apropiat, dupa o greutate sau dupa alte incercari, am iesit intarit si puternic ? Arata coaja mea la fel, fiind inauntru mai inversunat si mai incapatanat, cu spirit ferm si inima tare ?
Sau sunt precum boabele de cafea ? Ele practic schimba apa fierbinte, circumstanta care aduce durere. Cand apa devine fierbinte, se parfumeaza . Daca esti precum boabele de cafea, atunci cand lucrurile merg cel mai rau, tu le faci bune si schimbi situatia din jurul tau. Cand clipa este cea mai intunecata si cand incercarile sunt cele mai grele, tu oare urci la un alt nivel ? Cum gestionezi adversitatile ?
Esti un morcov, un ou, sau un bob de cafea ?
Sa ai destula fericire, care sa te faca dulce, destule incercari, care sa te faca puternica, destule suparari, care sa te pastreze uman, si destula speranta, care sa te faca fericita.
Cei mai fericiti oameni nu au in mod necesar ce-i mai bun din toate. Ei doar scot maximum din tot ce le iese in cale. Viitorul cel mai stralucit va fi mereu bazat pe un trecut uitat; nu poti merge mai departe in viata pana ce nu lasi in urma greselile trecute si durerile inimii.
Alia, puiul Alexis si argintul-viu Vladut