cum v-ati simtit in prima zi de gradi a copilului?
Raspunsuri - Pagina 2
fritz spune:
Buna fetelor!Sa va povestesc si eu despre fata mea cea mare, de 4 ani si 10 luni!Acum este grupa mijlocie, deci are un an vechime.Cand a inceput grupa mica,la 3 ani jumate a fost perfect,nici un plans nimic.Anul asta,de cateva luni,nu zilnic,plange in hohote cand a las la camin!Dupa cateva minute ii trece, imi spun a 2-a zi ingrijitoarele, la fel imi spune si ea cand o iau la pranz.Plange pt. ca ii va fi dor de noi pana o luam...nu se poate abtine.Asa ca nu pot decat sa sper ca ii va mai trece dorul si sa nu ajunga o plangacioasa ca mine, desi vad ca deja "ma copiaza la capitolul asta".
Tisina spune:
Cea mai emotionanta zi din viata mea! L-am dus la gradi, festivitate, copii multi si parca si mai multi parinti, l-am pupat, i-am zis pa si am plecat.
Aveam fluturasi in stomac cum n-am avut nici cand m-am indragostit! De lacrimi in ochi cu greu de ascuns, ce sa mai vorbesc.
Ajung acasa, ma schimb si am grija ca la "tinuta de casa" sa am buzunare, imi pun mobilul intr-unul din buzunare si imi fac de lucru prin casa si cu cea mica, asteptandu-ma din clipa in clipa sa fiu sunata de la gradi (el nu vorbea deloc engleza, iar gradinita era cu predare in aceasta limba). Timpul trece si vine ora la care ma duc sa il iau (stolurile de fruturasi mai ca nu mai aveau loc in stomacul meu).
Il gasesc foarte vesel si bine dispus si super-incantat ca va veni iarasi a doua zi.
Din fericire asa a fost si in continuare, adica nu am avut deloc probleme cu acomodarea. Fluturasii mei din stomac s-au atenuat treptat si au disparut cam peste vreo doua luni.
In concluzie: eu m-am acomodat mult mai greu decat el la noua situatie
gazea spune:
Am venit in Montreal cand copilul meu Amedeo avea 2.6 ani abia vorbea romaneste,si nici la o saptamana l-am dus aici la gradinita (tip familial) adica nu mai mult de 5-8 copii ei erau 6,si educatoarea o algerianca (o tipa de treaba si calma) ea vorbea numai in franceza cu el, sarmanul era debusolat nu pricepea nimic si nu intelegea de ce trebuie sa il las acolo..asa pilngea de mi se rupea sufletul stateam linga usa pina tipa il linistea vai ce de-i vorbea si el bietul nu intelegea...a fost groaznic plingeam zilnic dupa ce il lasam acolo,dimineata ne impingeam unul pe altul (eu si sotul) ca nimeni nu vroia sa fie cel care il va duce la gradi.Dar numai nupa 3 saptamani mergea cu placere. Si acum inca o tine minte pe prima lui Educatoare si tot o pomeneste inca o mai iubeste. Zice: "Mami eu cred ca lui Nadget i s-a facut dor de mine..nu mergem s-o vizitam!"