cadouri sau ba?

uite, eu am o dilema legata de sarbatorile care vin: sotul meu e de parere ca, cadourile nu prea...se fac!!! Ma rog, vreau sa spun ca eu daca vreau ceva de Craciun trebuie sa il iau cu apropouri, cu tot felul de sugestii, pana ii spun pe de-a dreptul si pana la urma tot nu imi ia nimic. Pana acum, zicea ca nu prea are bani, acum imi baga ca nu prea are timp sa caute, ca nimic nu e prea bun pentru mine, ca o sa imi ia ceva deosebit atunci cand va avea foarte multi bani, etc. intelegeti voi. Acum eu nu imi dau seama daca fac eu ceva gresit sau el e de vina? Nu stiu cum fac unele femei de li se ofera de toate, cu ocazie sau fara, pur si simplu sunt coplesite cu surprize, cu cadouri...mi-as dori macar o data sa ma dea pe spate, cu o surpriza la care nici nu am visat! Va spun, cu ciuda ca nici nu mai astept sarbatorile ca inainte, cand eram copil...stiu ca iar voi fi dezamagita. Culmea e ca, desi si eu am afacerea mea si timpul meu e la fel de putin, eu gasesc timp sa ii iau ceva, sa imi bat capul cu asta. Deci, se poate, daca vrei. Nu stiu ce e cu el...Imi pare bine ca am si eu cui sa ma descarc. prietenele mele imi zic: " ce vrei mai mult, aduce bani acasa, nu te bate,nu se imbata, nu umbla cu altele..." Doamne, chiar atat de putin oi vrea de la viata???

"Nu crede in miracole, bazeaza-te pe ele!"

Tisina spune:

Eu sunt adepta cadourilor, si nu pentru ca as fi materialista, ci pentru ca imi plac la nebunie surprizele. Noi ne facem cadouri la fiecare ocazie deosebita (in special de Craciun), nu mare lucru, de multe ori mici nimicuri, insa ne bucuram ca si cei mici de cele primite.
Nu consider ca ar trebui "sa te dea banii afara din casa" pentru a face o mica atentie celui pe care il iubesti. Iar despre timp, ce sa mai zic, nu se poate sa nu gasesti!
Primul cadou de Craciun de la sotul meu (pe atunci eram prieteni, doar) a fost un ornament pentru brad. Am fost super incantata (inca il mai am). Deci nu cred ca are mare importanta continutul cadoului, ci gestul in sine.
Imi pare rau pentru tine ca ti-ai pierdut entuziasmul referitor la venirea sarbatorilor. Poate totusi ar trebui sa stai de vorba cu sotul tau, fara apropo-uri, si sa ii spui ce te nemultumeste.
Iti urez SARBATORI FOARTE FERICITE!!!

Witchie spune:

Rory,
Daca aluziile nu tin si totul se rezuma la scuze si la promisiuni viitoare, poti incerca sa ii spui in fata: Dragul meu, pentru mine sarbatorile sunt importante si sunt ca un copil care nu primeste nimic de la Mos Craciun. Mi-ar placea sa stiu ca te-ai gandit la mine...
Daca nici asta nu tine, i-ai cardul si fa-ti un cadou:)

rory76 spune:

Exact asta ma deranjeaza, ca nu am pretins lucruri scumpe sau mai stiu eu masina sau altceva, mi-ar fi placut sa rupa o floare dintr-un parc si sa mi-o aduca, sa vad ca s-a gandit la mine...nu stiu, sunt foarte dezamagita de chestia asta.

"Nu crede in miracole, bazeaza-te pe ele!"

Elise spune:

depinde cum e invatat. Daca o proveni dintr-o familie unde nu li se faceau cadouri si a fost educat ca asta-i doar pierdere de timp si bani...voila.

Nici al meu nu prea intelege de ce, daca vreau ceva, sa nu ma duc sa-mi iau - sa-mi ia el, ba sa mai si ascunda obectu' cu pricina pina la o data de. E total nevinovat in ce priveste surprizele. Da' l-am batut atit de mult la cap incit acum, de voie, de nevoie, se duce si pescuieste vreun sapun FA, ceva , si musai trebe sa aplaud si sa ma dau peste cap, ca sa-i incurajez perspicacitatea....

La fel, toate (TOATE) aniversarile i se par inutile.
Ce atita tambalau... iei o prajitura, o maninci, o fripura, ceva, bei un vin si te culci. De ce sa chemi lume, sa te pui la tzol festiv, sa iesi... bleah.... sa impachetezi, sa despachetezi, sa sufli in luminari... eh, nah, ce, sintem kupii?!

Oricum, macar a retinut ca de Craciun si de ziua mea trebuie sa se duca pina la supermarket si sa ia si altceva, in afara de mincare.



Elise & BBLisa

IreneCAM spune:

Mie imi plac cadourile si surprizele
In familia sotului se obisnuieste sa se dea bani, iti cumperi ce iti place si chestia respectiva e cadoul, poti sa te mandresti "uite ce am de la x"! Nu-i rau nici asa, e toata lumea multumita, cel care primeste are ce si-a dorit, cel care da are multumirea ca a putut face celuilalt o bucurie...
Numai ca mie imi plac surprizele si imi place sa stiu ca cineva si-a batut capul sa-mi ia un lucru pe care mi-l doream! Asa ca am inceput sa-i iau eu cate ceva sotului si apoi a intrat in joc...imi ia de obicei mici chestii foarte haioase (purcelusi de plus, maimute-papuci, soareci baschetbalisti si altele din aceeasi familie...mie imi plac de mor, poate nu la toata lumea ar merge, dar eu am o colectie). Lucrurile majore, gen bijuterii, prefer sa le aleg eu, ca nu prea avem aceleasi gusturi.
Aaa, eu am avut o problema ca sotul meu era obisnuit sa vina "mos Gerila", de Revelion. La primul Craciun impreuna am asteptat de mi s-au lungit urechile si am constatat cu stupoare ca nu primesc nimic. Acum vine mos Craciun, dar nu ma supar daca apare si Gerila
Rory, daca zici ca i-ai spus despre cadouri si tot nimik, o varianta ar fi sa mergeti impreuna sa-ti alegi ceva...daca nu este un fan al cumparaturilor, probabil nu o sa fie foarte incantat, asa ca poate data viitoare evita experienta si cumpara el singur ceva



"Daca pamantul pe care il cauti nu exista, Dumnezeu il va crea pentru a-ti rasplati indrazneala" - Isabela de Castilla catre Cristofor Columb

larissa_79 spune:

rory, exact aceeasi problema o am si eu. Cand eram prieteni mi-a luat. In urmatorii 2 ani parfum, de ziua mea iar parfum. Dupa care am facut eu misto ca o sa umplu' un sifonier de parfumri...ba imi deschid si butic daca la orice chestie imi ia parfum. Ei si am rezolvat problema...adica nu imi mai ia nimik.
De doi ani adika. In primul din acesti 2 ani nu i-am luat nici eu, eram cu greata rau de tot de la bebe. In al doilea an nici eu n-am luat, copil mic, sechestrata la domiciliu. Tot asa spune ca nu stie ce sa imi ia, ca sunt pretentioasa, ca el imi da bani sa imi i-a8 ce vreau. De luat cardul lui nu se pune problema, ca mi-l da sa-mi i-au ce vreau oricand oricum. Da' na vroiam si eu o surpriza. Kulmea, kulmilor a fost anul acesta de ziua mea in care nu am primit nimic, nimic. Ba chiar a venit super entuziasmat de la job ca luase fotoliu de masina la bebe. Pe mom nu am zis nimic, apoi am stat suparata, botoasa si asa mai departe. Intre timp mi-am propus sa ma schimb eu pentru ca lucrurile stau asa. Eu simt nevoia sa ii i-au cadou, imi place lucrul acesta si o sa ii i-au in continuare. El daca nu simte, nu simte si gata. N-are rost sa bat apropouri si din astea doar ca sa primesc ceva. N-are farmec. Simti sau nu simti..doar asa ca sa fie n-are nici un sens. Drept urmare de Mos Nicolae i-am pus in ghete niste creme pentru barbiert cu probleme( indesasem si eu in ghetele mele virtuale creme de cateva milioane pentru mine), iar eu am gasit dim o ciocolata si o casuta de ciocolata. E drept ca in seara de Mos pornise spre magazine dar era haos in oras, statuse deja o ora in blocaj asa ca i-am zis sa vina acasa. M-am bucurat si de casuta aia. Acum vine mosul..iar daca n-o sa primesc nimik n-o sa fie o tragedie...o sa ma bucur din tot sufletul ca o sa ofer!
Viata e prea scurta sa cautam mereu motive de imbufnare....ma iubeste si imi e de ajuns! Iar daca nu simte niste lucruri care mi-ar face placere...asta este..ma intristez putin, imi trece, nu ii reprosez si mai mult decat atat nu ii sugerez nimic pentru data viitoare. Asta pentru ca ar conta gestul nu cadoul in sine. Iar un cadou impus.... Deja dupa 5 ani de casatorie stie cine sunt si ce vreau, bosumflari au fost destule nu or sa mai fie. Daca pune in aplicare ceva din ce ar fi trebuit sa invete in acesti 5 ani bine de bine daca nu asta este...nu o sa imi strice mie sarbatorile o asteptare in plus a unui cadou care poate nu v-a veni.

Larisa si Alexia (13 iulie 2006)

http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/

www.sonia.as.ro" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia!

viomary spune:

aceeasi pb am si eu si tot bat apropouri ca mi-as dori sa primesc ceva :de zilele noastre(cand ne-am cunoscut,cand ne-am casatorit civil ,la bisrica,de ziua mea denastere sau nume)macar o amarata de garoafa ori cum zicea cineva mai sus o floare de pe bulevard,nu....vrei fori i-a bani cumpara-ti tu ,de mos neculai nik, de craciun sigur nu voi primi nimk si o sa fiu asa trista ca nu o sa mai am nici un kef de petrecereasa si tot el cu gura mare ...da ce ai draga de ai dr...asa ca mai bine incep sa plang de acum in tacere ca pana atunci sa-mi treaca

delphin spune:

Cadouri...mie i-mi place sa-i ofer...ador asta! Eneori i-mi spune ca ii fac cadouri doar lui, iar pt. mine nimic...dar eu am grija de sufletelul meu!

Cand eram prieteni, adica inainte sa ne mutam impreuna si sa fiu eu gestionarul bugetului, de ziua mia mi-a oferit un inel...care a fost de fapt si inelul de logodna. Apoi i-mi oferea parfumuri cu diverse ocazii..delegatii, aniversari, etc. Niciodata nu am spus nimic caci eu ador parfumurile si am impresia ca nu am niciodata suficiente.
Au mai fost cadouri, dar eu stiu sa nu astept cand sunt aniversari...stiu sa-mi cumpar singurica si sa-i spun apoi ca-i multumesc pt. cadoul pe care mi l-a oferit.

Uneori i-mi cumpara cadouri cand nu ma astept..un alt an, de ziua mea de nastere mi-a luat un alt inel si un parfum...un alt an cand am plecat singura in ro caci eram insarcinata si-mi venise dor de ducca, cand m-am intors am gasit pe patul din dormitor un imens buchet de trandafiri rosii si un ceas, iar la aeroport venise sa ma astepte fara nimic, fapt ce ma dezamagise pe moment.

Bref...stiu ca ti-ar face placere sa-ti faca surprize, dar invata sa te bucuri tu de cadourile pe care ti le faci. Arata-te entuziasmata de ele in fata lui...si vei vedea, poate se misca ceva.



pozici
bb2
burticutza

Lemoni spune:

Cum a procedat eu,in primi ani de casatorie eram cam in situatia ta nici prin cap probabil nu-i trecea s-a imi cumpere ceva, era dragoste la zero grade asa ca ce mai conta, apoi am inceput sa-i reprosez si fugea sa imi cumpere cadouri scumpe, dar scumpe , pe care le duceam mereu inapoi , asa ca sotisorul meu era foarte stresat cand se apropie o zi onomatica sau craciunul.Pana intr-o zi cand mi-a adus acelasi inel de aur pe care mi-l cumparase cu 5 ani in urma, stia el ca l-am batut la cap cu el si pt ca numai il purtasem de mult numai era sigur asa ca mi-a mai cumparat unul la fel!!! Atunci am stat jos cu el si am discutat.I-am explicat ca daca mergem in magazine eu ii dau atitea idei numai sa fie atent la ce pana mea spun!
Asa ca acum primesc cam tot ce imi doresc ce a schimbat ...discutia pe care am avut-o! E simplu, ei nu gandesc ca noi trebuie invatati.De aceea suntem dupa diferite planete.

chislauriana spune:

buna....intru si eu sa va spus ca DA iubesc sa primesc cadouri si sa daruiesc, nu foarte scumpe si foarte des...dar in general imi place sa fiu cadorisita...cu orice, pt mine gestul conteaza.In primii ani de prietenie si casnicie eram pur si simplu assaltata cu cadouri....de la bijuterii, telefoane mobile, haine, icaltaminte, parfumuri, dulciuri si cosmetice....incet dar sigur odata cu instalarea rutinei intre noi, ne facem cadouri din ce in ce mai putine sau doar ceva acolo minuscul....eu m-am consolat cu ideea ca nu va mai fi ca la inceput niciodata dar TOTUSI sper mereu la cate un cadou macar cand pleaca in strainatate.....nu sunt in general taiata de pe lista.SFATUL MEU ESTE....daa nu-ti cumpara, cere-i bani sa-ti cumperi tu sau bate-i apropo ca in caz contrar iti cumperi singura.Eu asa procedez si functioneaza.Imi iau ce-mi place....daca el nu mai are timp, imi da bani si rezolv singura problema.SUCCES.