Taticul meu s-a dus- Mialgin
Raspunsuri - Pagina 5
leistra spune:
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Multa putere!
Un gand de alinare din partea noastra!
POZELE NOASTRE
mamica de balenica Elena
LiaMaria spune:
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Multumesc CrisaS, leistra, Val_ 
Val_, ce se intimpla in Roamnia este strigator la cer 
Sunt oamneni care mor cu zile pentru ca nu au bani de bagat in buzunarele asistentelor si/sau doctorilor. Sunt oameni care sufera ca niste martiri in tacere pentru ca nu am medicamente sa le aline durerile. E infiorator! 
Niciodata nu am simtit atita furie si neputinta cum am simtit cind, dupa o 4-5 ore de rugaminti fierbinti ale fratelui meu, oncoloaga tatalui meu a catadicsit sa ne completeze o reteta pentru o fiola de morfina, plus alte 5-6 ore de alergat prin tot Bucurestiul sa gasim o farmacie care avea medicamentul. O gasim in sfirsit, la Spitalul Budimex, avea morfina in inventar, dar NU ne-a putut-o elibera pentru ca reteta noastra era verde si trebuia sa fie rosie. Si bineinteles ca nu ne-a dat-o. A venit fratele meu acasa trist si plin de revolta. Tata il astepta ca un copil care asteapta o bomboana. Nu mai pot sa-mi amintesc momentele alea, a fost groaznic.
Imi iubesc tara si sunt mandra ca sunt Romanca, dar nu as mai vrea sa locuiesc acolo pentru nimic in lume. Sunt revoltata pina la lacrimi!
Va sarut pe toate si va doresc din suflet sa fi-ti sanatoase si voi si cei dragi voua.
Lia
Rugati-va pentru Diana 
http://dianadumitru.netfirms.com/
Asa a venit pe lume printesa mea:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=105962
Val_ spune:
LiaMaria exact ceva in genul acela am patit si noi. Plus ca farmacista se uita la mine si la sora mea, cu suspiciune, ca la niste drogate. Imi venea sa o strang de gat, la gandul ca tata sta ghemuit in perne, slab ca o umbra si cu dureri de nedescris. Desi nu sunt un om violent, nici pe departe.
Sper ca tu sa ai mai mult noroc decat mine si sa uiti, cu timpul, toata durerea la care ai fost martora. Eu una nu am putut, desi au trecut 3 ani si jumatate de atunci. Pentru mine este in continuare o trauma, chiar daca viata merge inainte, cu bune si rele.