copii si ciini/psici

buna !

nu stiu cit de citit va fi topicul asta, pentru ca lumea nu se prea inghesuie la "animalutze", dar incerc si eu, in speranta ca se va raspindi vestea acestei (sper eu, viitoare) discutii.

se spune peste tot ca un copil creste mult mai frumos si sanatos in compania unui animal. eu prefer sa inteleg ca termenul "companie" se refera la un ciine sau la o pisica, nu la pesti sau broaste testoase, cu care interactiunea este minima (daca nu chiar nula).

in "tagma" pediatrilor, parerile sint impartite. unii recomanda insistent ca orice animal sa dispara din casa de la inceputul sarcinii, altii spun ca respectind normele elementare de igiena, prezenta unui animal in casa este chiar recomandabila, de la bun inceput.

eu tind sa iau partea acestora din urma. sint medic veterinar si stiu care sint bolile care se pot transmite de la animale la om, si stiu ca un animal vaccinat, deparazitat periodic si care fireste nu doarme in capul bebelusului si nici nu maninca decit din vasul lui, a carui litiera (daca e pisica) este spalata zilnic si ale carui labute (daca e catel) sint spalate dupa fiecare plimbare, nu are ce boala sa transmita copilului. fireste, pentru mine este simplu, pentru ca pe de o parte stiu care ar putea fi riscurile si cum pot fi acestea inlaturate, pe de alta parte nu am inteles niciodata pe proprietarii de animale care le umanizeaza in asa hal incit maninca din aceeasi farfurie cu ele.

dar as vrea sa aflu si parerea voastra. care este procentul persoanelor care accepta ideea unui animal in aceeasi casa cu un copil, din primele zile de viata ale copilului. care sint principalele temeri. care sint motivele indepartarii animalului din casa, motive invocate chiar de catre pediatru. la unele intrebari banuiesc ca as sti sa raspund, la celelalte ma voi informa. si cine stie, poate voi afla lucruri noi, motive pentru acel "nu" hotarit pe care nu le cunosc acum.

cristina1974 spune:

Pisigri, vad ca esti din Iasi.Si eu tot de acolo ma trag.De cand ma stiu eu,am fost inconjurata de catei in casa. Am avu si sapte caini la un moment da, iar eu si sora mea eram mici,insa nici una nu a patit nimic.Dimpotriva, am devenit mai reponsabile, mai atente la igiena si mai prietenoase>In plus, mama era bucuroasa ca ne jucam cu cainii si nu cautam compania altor copii,care, de multe ori se dovedeau a fi extrem de rai.
Ca urmare, si eu si sora mea vem catei, chia daca suntem si mamici.
In Iasi inca mai am patru catei,de care se ocupa parintii mei cu mare drag, iar in Londra am doi dulai, Bullet si Tara, rottweileri, pe care ii consider ca si copiii mei, alaturi de cele doua fetite ale mele, Iasmina de 5 ani si Georgia de 9 luni.
Nu am nici cea mai mica problema cu cainii.Sunt foarte toleranti cu fetele, iar fetita cea mare respecta igiena cu sfintenie. Trebuie sa spun ca cei doi copii cu patru picioruse stau afara, in gradina, unde au amenajat tot ce le trebuie.Ma consider super incantata de modul cum evolueaza copiii mei, in preajma cateilor si recomand cu multa caldura catei in casele unde se afla si copii.
De pisici,nu stiu, pentru ca nu am avut niciodata.
In UK medicii apreciaza pozitiv cainii in casele unde se afla si copii, atata timp cat sunt respectate regulile de igiena.

Ajutati-o pe Sonia

pisigri spune:

cristina, iti multumesc pentru raspuns !
te admir pentru "curajul" (nu ride, asa este considerat de unii) de a'ti creste copiii linga doua "fiare" (cum sint perceputi rott-ii de muuulta lume in RO). pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca esti unul din cazurile fericite, pentru ca...stai la casa, tii ciinii in curte. sint sigura ca exista interactiuni intre ei si copii, totusi situatia este diferita fata de cea a unui apartament in care exista si un animal..paros, si un copil mic.
poate voi fi acuzata de inconstienta (daca mai citeste cineva topicul in afara de noi doua) insa eu am acum in casa 2 pisici si un catel de talie medie (poodle) si nu am de gind sa renunt la ei cind va aparea bebe pe firmament ("lucram" la asta).
e drept, sintem pe punctul de a ne muta in alt apartament, in care am de gind sa pastrez de la inceput o camera in care sa nu aiba acces animalutele, pentru ca stiu cit de greu se curata parul. si totusi, copilul odata nascut incepe curind sa mearga de-a busilea...
cum credeti ca se impaca una cu alta?

dora78 spune:

:)
Avem si noi un pisoi motanoi pe care l-am adunat de pe afara cand avea fi-mea 2 ani jumate. De atunci este membru al familiei. Il ingrijim, ii facem curat la olita de fiecare data cand o foloseste, are un compartiment cu pachetele de carnita in congelator... ce mai, membru in toata regula. Iar el ne rasplateste cu multa iubire! Normal ca am grija sa adun parul pe care il lasa, nu prea intra in camera fetei, doarme la picioarele noastre, in dormitor la noi...

Dora, mami de Ami -- 7 ani - 12 februarie 2007
Quod non potest diabolus, mulier vincit!

cristina1974 spune:

Da, stau la casa, iar cand copiii intra in contact cu ceilalti copii, stam si noi prin preajma. Si in Uk ,rotties sunt perceputi ca niste fiare, insa fiecare cu parerea lui. Eu ii iubesc la nebunie, si ma bazez pe ei,pentru ca sunt caini destepti, sunt in siguranta cu ei si nu imi fac nici un fel de probleme in privinta interactiunii dintre ei si copii, pentru ca mereu sunt supravegheati.
Tinutul catelului la bloc poate fi o problema,daca apare bebe. Cu asa ceva s-a confruntat sora mea,care are o catelusa cocker de foarte multi ani. E o scumpete de catel, cuminte foc. Acum are zece ani si jumatate si este o parte din sufletul surorii mele si a sotului ei. Intre timp, in decembrie 2005, sora mea a nascut o fetita. Lucrurile au fost ok, pana cand Raluca a inceput sa mearga de-a busilea. Era o gramada de par pe jos, asta in conditiile in care cumnatul meu dadea cu aspiratorul de doua ori pe zi, prin toata casa,iar Doni nu avea acces in anumite zone ale apartamentului.
Au hotarat sa o dea pe Doni parintilor mei, care, spre norocul surorii mele, stau la casa, un pic inafara Iasului. A fost solutia cea mai buna,pentru ca lui Doni ii este foarte bine, mai are cu cine sa se joace,ai mei au grija de ea, iar sora mea o poate vedea oricand si se poate ocupa de ea ca inainte, insa fara a avea in casa tot parul de dinainte, care, pur si simplu, plutea in aer la orice ora.
Eu sunt norocoasa. Ai mei copilasi cu patru picioare stau mare majoritate a timpului , in gradina, unde au tot felul de jucarii. Cand e rece, am o camera la parter, foarte aproape de intrarea din spate a casei,in care stau amandoi. Le-am pus paturici acolo, paturile lor, jucarii, asa ca nu am primit nici un fel de reclamatie de la nimeni.E mai greu cand plecam din tara. S-a intamplat vara asta, cand am fost in Madeira si a trebuit sa ii iau pe amandoi cu mine, ca, pur si simplu, nu a vrut sa se ocupe nimeni de ei, de frica. Ulterior, am gasit pe cineva care e obisnuit cu rotties, deci ,pe viitor, poate o sa fim mai linistiti. Episodul din Madeira a fost plin de picanterii din cauza lui Bullet si a Tarei, insa ,pana la urma, a fost frumos si ...unic.

Ajutati-o pe Sonia

filofteia spune:

Pisigri, ce faci cu animalutele cand trebuie sa pleci undeva mai multe zile?
Asta ar fi impedimentul principal pentru care Adi nu are inca un animal.

LauraNicole spune:

Pisi , eu intotdeauna am avut ceva animale si,in afara de bronsita astmatiforma cu care m-am nascut , n-am avut nici o problema.Pana acum un an jumate am avut si caini si pisici , chiar in acelasi timp iar copiii mei au fost cele mai sanatoase fetite.Nu au facut alergii , n-au racit des.E drept ca aspiram de doua ori pe zi dar asta fac in mod obisnuit de cand ma stiu.Ba Lady , catelusa noastra pe care o avem de 4 ani , mai doarme si in pat , la picioarele Alexei si am avut si copil mic.Daca plecam undeva pentru mai multe zile o duc la ai mei care au deja doi caini (una mica facuta cadou de mine nepoata-mi si un cocker adunat de pe strazi) plus 4 pisici.Sambata voi primi un pui de boxer pe care mi l-am dorit mult de tot si deci vom mai avea un "copil" .
Am fost facuta nebuna,inconstienta si nu numai dar....nu ma iau dupa nimeni.

.............................

LauraNicole spune:

Am uitat sa spun ca noi stam la bloc intr-un app de 2 camere.

.............................

miereamara spune:

Ce bine ca am gasit subiectul acesta. Noi avem o pisica, am gasit-o acum ceva timp, deci nu am crescut-o noi. este foarte afectuoasa, nu a dat semne de agresivitate pana acum, vorbareata si...stie sa deschida toate usile...Singura problema aparenta este ca se razbuna pe noi, de exemplu am observat ca atunci cand este lasata singura mai mult timp, noaptea in special (cand plecam in oras), face tot posibilul si nu ne lasa sa dormim, vine, deschide usile, sare peste noi in pat, maraie, miauna, ce mai....spectacol in toata regula. Problema este ca noi vrem un bebe si nu stim cum ar trebui sa educam pisica in acest sens. Mi-e frica sa nu devina razbunatoare si mai este si problema parului. M-am gandit ca atunci cand va veni bebe sa nu o lasam in camera lui deloc, va trebui sa punem incuietori, ca stie sa deschida usa. Camera lui bebe va fi probabil camera unde ea are in prezent litiera cu nisip,. deci alta problema, va trebui sa ii mutam litiera si ma gandesc ca ea deja a perceput camera respectiva ca fiind teritoriul ei....nu stiu...voi ce parere aveti?
Pisica a fost clar crescuta in casa si abandonata de cineva, nu stiu dc familia respectiva avea copii sau nu...Voi ce ati face in locul meu?

“Vietile noastre se incheie in ziua cand ramanem tacuti in privinta lucrurilor care conteaza.”
Martin Luther King Jr.
http://forum.desprecopii.com/forum//photo_album_cat.asp?numeX=miereamara
www.eklipsse.net/gallery/main.php" target="_blank">Fine Art Photography

pisigri spune:

ca sa raspund in ordine:
cind plec de acasa pentru citeva zile pisicile ramin in casa, si las cheia ori la maica-mea ori la soacra-mea, urmind ca cineva sa vina o data pe zi sa le schimbe apa, sa le dea mincare si sa le curete litiera. ciinele cind se poate il luam cu noi. cind nu, ori il las la mama (sta tot la bloc si are o psica batriioara), ori il duc la bunica, la casa, la marginea iasiului; oricum, n-as fi dus-o acolo daca n-as fi fost sigura ca noaptea doarme tot in casa

in ceea ce priveste camera copilului si a pisici...pisicile sunt foarte adaptabile, insa si foarte energice. dorm muuult, dar cind sunt treze vor joaca. asadar vioiciunea ei dupa ce va intoarceti din iesiri mai lungi nu trebuie perceputa ca razbunare, ci mai degraba ca...oau, bine ca v-ati intors, am si eu cu cine sa ma joc...
reactiile astea pot fi stopate in doua moduri: ori ii mai luati un pisic (astfel are "jucarie" oricind are timp), ori ii acordati voi mai mult timp, sa o obositi inainte de culcare.
in ceea ce priveste litiera, eu am pus-o de la inceput in baie; asa mi s-a parut mai simplu de strins (oricum nisipul ala sare din vas) si mai igienic. daca ti-e teama ca, daca o muti dintr-o data, pisica ta o va "pierde", mut-o incet incet, cite jumatate de metru-un metru in fiecare zi, pina in locul in care vrei sa ramina.
sincera sa fiu, eu nu recomand incuierea usii copilului; broastele se strica atunci cind ti-e lumea mai draga, si imagineaza-ti panica, atunci cind copilul urla intr-o camera incuiata in care nu poti sa intri...incerca sa gasesti o metoda mai simpla, un zavor pe exterior si unul pe interior...chiar si un cui indoit batut in tocul usii mi se pare mai recomandabil decit incuierea cu cheia (oricum cel mic va desena pe pereti, se va sterge cu minutele murdare, va lovi diverse chestii grele de tocul usii, asa ca la un moment dat se impune o..renovare, odata ce a crescut destul de marisor)
imi permit sa cred chiar ca pisica isi va pierde repejor interesul pentru camera inchisa, odata ce se va lamuri ca chiar nu mai poate deschide usa...stii tu, pe principiul vulpii cu struguri acri ;)

miereamara spune:

Pisigri, exact la un alt pisoi ne gandeam si noi, eventual unul mic, care sa ma lase sa il smotocesc un picca doamna asta nu prea sta:)), dar nu stiu cum il va primi dansa, mai este o pisica ce vine in fiecare seara sa ii dam de mancare si am vazut ca se privesc cu interes prin geamul de la balcon. Am uitat sa iti spun ca pisica mea are apropae 7 kg, este foarte mare.
In ceea ce priveste amenajarile, noi stam intr-un complex de apartamente cu chirie si aici nu prea ai voie sa faci modificari, de ex sa pui clante diferite sau incuietori, etc, dar o sa vedem noi ce vom face.
Este foarte comic, ca noi ne-am gandit si razgandit inainte sa o gasim, voiam si nu voiam pisic, si am tot amanat, mai ales ca aici se plateste deposit si chirie separata pt matza si nu e ieftin deloc:)) de genul deposit 200$ si chirie lunara 20$-40$ depinde ce animal ai, si cand am gasit-o nu ne-a lasat inima sa ii sunam pe cei de la Animal Services, care dupa o luna le omoara daca nu sunt adoptate, si pisicile mai batrane nu prea au sanse sa fie adoptate...asa ca am pastrat-o. Dar este o dulceata..vine exact ca un tauras la mangaiat in moalele capului:)) si noaptea mi se urca pe piept si sta cu labele in jurul gatului, ma imbratiseaza..

“Vietile noastre se incheie in ziua cand ramanem tacuti in privinta lucrurilor care conteaza.”
Martin Luther King Jr.
http://forum.desprecopii.com/forum//photo_album_cat.asp?numeX=miereamara
www.eklipsse.net/gallery/main.php" target="_blank">Fine Art Photography