Mici hopuri
Raspunsuri - Pagina 2
Rufus spune:
Inca nu stiu care-i motivul principal al ezitarii tale: copilul sau sotul? Spui ca nu ai ce sa-i reprosezi, dar ai scris destule...
Daca persoana lui nu-ti mai spune nimic, atunci renunta, pentru ca nu-i faci nici un favor fiicei tale.
Tot aici pe forum, mi-am exprimat teama si sentimentul de culpabilitate pe care-l resimt si acum, in urma divortului meu. Am divortat atunci cand am stiut ca nu mai poate fi nimic...si nici macar nu au fost certuri. Ioana avea tot 7 ani, acum are aproape 14 si nu sunt chiar sigur ce-i in sufletul ei, dar majoritatea de aici m-a linistit, avand in preajma sau traind experiente similare.
La 11 ani ai Ioanei, cand m-am recasatorit si a trebuit sa-i marturisesc ca drumul inapoi spre mama ei este definitiv inchis (nu cum spera ea), mi-am dat seama ca banuia, sau simtea; am fost mirat doar la inceput, dupa un timp mi-am dat seama ca nu-i bine sa te joci cu inima unui copil, el stie inaintea noastra ca ceva e de rau.
Sper ca am transmis corect parerea mea: am stat degeaba insurat ani de zile pentru fata si am mintit-o destul, inclusiv dupa divort. Nu i-am facut nici un favor, ba mai mult, m-am facut si de cacao, pentru ca a trebuit sa-i explic dupa aceea de ce adultii au voie sa minta. Evident, nu am reusit.
As vrea, te rog, sa constati ca nu m-am referit la motive de divort si nici nu ma risc sa-ti dau dreptate. Asta tu stii mai bine...
poze multe cu noi
Ana a implinit un an 20062007
oocristina spune:
Rufus, scuza-ma!
Nu te cunosteam la acea vreme, nu iti stiam povestea.
Daca te-am ranit, am facut-o din ignoranta.
Eram ranita si raneam la rindul meu.
Dadeam cu coarnele de capricorn in toata lumea.
wonderful spune:
Cine vorbeste de prostitutie fizica sau sufleteasca?Esti intr-un impas atat de mare incat noi,cel putin eu, inca nu stim clar ce nu mai suporti,de ce esti atat de cazuta psihic.Aduna-te si incearca sa fii mai clara.Iar ce ti-a spus Rufus e absolut adevarat.
wonderful spune:
Un divort sfasie pe toti ,sau aproape.Dar crezi ca un copil are sanse sa evolueze normal daca vede razboaie pe fata sau mocninde intre parinti?
Stefana spune:
Fetita lui Rufus a ramas langa el si o iubeste ca pe ochii din cap. Chiar nu era cazul sa-l ataci asa.
quote:
Originally posted by oocristina
Vai Rufus ce lejer vorbesti! Am o cunostinta, un prieten mai tinar, 22 de ani. Parintii s-au despartit cind el avea in jur de 12-14 ani, cred. Tatal lui s-a incurcat cu secretara mai tinara. Mama lui a a suferit enorm si a tinut mult sa nu divorteze, mai ales pentru el. S-a recasatorit si mama lui, cu un barbat care avea un copil, putin mai mare decit prietenul meu. Un tata nou, decent, respectuos, civilizat.
Dar el are resentimene uriase. Nici nu doreste sa vorbeasca cu tatal biologic, il invinovateste pentru viata lui si cred ca de fapt nu simte ca apartine vreunei familii. Cele mai dureroase observatii care m-au surprins si care ma tortureaza cel mai mult au fost: "Nu pot sa inteleg cum de tatal meu se poate comporta cu copilul cel mic astfel, cum niciodata nu s-a comportat cu mine! Nu pot sa inteleg cum poate fi atit de fericit si afectuos cu noua sotie, asa cum niciodata nu a fost cu noi sau cu mama."
Vorbesti atit de lejer de fetita ta! Cred ca te divinizeaza, pentru ca toate fetitele isi divinizeaza tatii. Nu te temi ca va avea probleme cu viitorii ei prieteni?
Mie cel mai mult mi-e teama ca lipsa tatalui ii va influenta viata sentimentala viitoare, viata viitoare de familie. Poate nici nu va avea curajul sa isi faca o familie. Poate nu va mai crede niciodata in barbati, sau poate va deveni credula, cautindu-si tatal si afectiunea lui in fiecare barbat. Si nu vreau asta pentru fetita mea!
Va urasc egoismul si influenta pe care o aveti asupra copiilor. Eu stiu ca nu mi-as fi iertat niciodata tatal daca ar fi ales alta femeie in locul meu si al surosilor mele. As fi omorit-o pe ea.
Inchid. Trebuie sa pling putin.
Si cred ca tu, Rufus, nu ar trebui sa imi mai scrii. Cred ca i-ai rupt sufletul fetitei tale. Toate, dar absolut toate fetitele isi adora tatal.
Poze
It's nice to be important, but it's more important to be nice
Ramona J spune:
Cristina, nu cred ca Rufus merita raspunsul asta. Iti inteleg durerea. Fetita ta ar putea fi afectata negativ si daca ramii intr-o casnicie nefericita, daca te vede nervoasa si tipind mereu. Citeodata trebuie sa alegi cel mai mic rau dintre doua rele.
Esti cu psihicul la pamint, sper sa reusesti sa te aduni.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
lili81 spune:
Fetita lui Rufus a ramas cu el si mai are si inca doua surioare
.
P.S. Eu nu mi-am adorat niciodata tatal...chiar invers as putea spune.
http://new.photos.yahoo.com/liliana_ignat/
wonderful spune:
Rufus,respectele mele.Cat despre Cristina,cred ca trebuie s-o lasam sa se mai adune si, daca revine, sa fie mai coerenta si mai putin patimasa.
pisimuky spune:
Cristina draga, gandeste-te bine la decizia pe care o vei lua - cel mai usor e sa distrugi...Fiecare avem defecte . Tot secretul intr-o casnicie e sa accepti defecte celuilalt iar celalalt sa le accepte pe ale tale. Cine nu face compromisuri intr-o casnicie nu are cum sa mearga mai departe impreuna. Si compromisuri fac toti...cei casatoriti, de asta poti sa fii sigura ! Iti doresc multa intelepciune si toate cele bune ! 
Mamica de nazdravan Rares 
si 
Mihnea
Good things last forever.
Eliza5 spune:
quote:
Originally posted by oocristina
Mie cel mai mult mi-e teama ca lipsa tatalui ii va influenta viata sentimentala viitoare, viata viitoare de familie. Poate nici nu va avea curajul sa isi faca o familie. Poate nu va mai crede niciodata in barbati, sau poate va deveni credula, cautindu-si tatal si afectiunea lui in fiecare barbat. Si nu vreau asta pentru fetita mea!
te inseli.. te inseli amarnic. tot ce scrii tu mai sus, ceea ce am citat eu, se poate intampla foarte bine unei fete crescute intr-o familie, familie cu tata si cu mama care raman impreuna, dar nu se mai iubesc si nu au nimic impreuna. nu am inteles niciodata de ce mama a preferat sa ramana alaturi de un barbat care numai tata nu ne-a fost. si da, ma gandesc de multe ori ca eu imi caut tatal si afectiunea lui in toti barbatii pe care ii intalnesc. iar eu am locuit cu tatal meu! ai mei sunt inca impreuna, casatoriti. si ce folos. traumele pentru o viata traita intr-o casa lipsita de iubire raman adanc intiparite.
nu iti mai cauta justificari exterioare, nu o incarca pe fetita pentru decizia ta de a te agata de o relatie disfunctionala doar pentru faptul ca iti este teama de necunoscut si de viitor. fetita ta va fi OK daca tu vei fi OK.