Frica de a fi insarcinata

Imi e teama ca am ramas insarcinata. Nu ma intelegeti gresit, iubesc copii, daca e sa fie, sa fie bine venit, insa pur si simplu 1. doream sa adoptam primul copil si 2. imi e teribil de frica de a fi insarcinata si a naste. Vom adopta oricum, insa daca sunt insarcinata, adoptia va trebui amanata, ceea ce nu doream…
Va scriu mai mult pentru ca as vfrea sa stiu daca mai sunt pe aici personae care au cealalta problema: sunt ingrozita de gandul de a fi insarcinata, imi e teama de doctori (dintotdeauna) de analize, controale, as fi terifiata toata sarcina de intrebarea:daca bebe nu e sanatos, m-as gandi intr-una la cele mai rele lucruri care s-ar putea intampla. Deci, desi avem tot ce ne trebuie pentru a creste un copil, desi am avea sustinere de la parinti, desi iubim copiii, mi-e atat de groaza de a fi insarcinata incat imi vine sa plang intr-una, parka am un ghem in gat, marog, e clar ca nu e prea normal sa ma simt asa, insa ma gandeam ca poate a mai trecut cineva prin asta si imi spune cum a reusit sa ajunga o graviduta senina, fericita si cu zambetul pe buze.,…..



Not flesh of my flesh
Nor bone of my bone,
But still miraculously
My own.
Never forget
For a single minute:
You didn't grow under my heart
But in it.

alinushca spune:

Manuelita,

Draga mea, in primul rand se cade sa te felicit! Ai facut vreun test?
Apoi trebuie sa te linistesti si sa nu te ingrijorezi de loc. Daca ti s-a intamplat asta nu este decat o binecuvantare iar in timp vei intelege de ce.
Sarcina va aduce multe transformari in tine ai sa vezi! Si o sa fie bine si frumos! Chiar daca mai e o greata pe ici pe colo...
Cauta sa mergi la un doctor cat mai repede! Iti va recomanda anumite lucruri importante.

Despre groaza si temerile pe care le ai... sunt absolut normale. Toate femeile trec prin asta. SI as vrea sa iti atrag atentia ca multe dintre femei trec prin temeri si groaza fondate pe experiente trecute nefericite. Adica pe realitate. Asa ca daca tu esti bine sanatoasa si ti s-a intamplat minunea nu ai decat sa te bucuri ca esti in regula.
Poti sa infiezi oricand un copil. Sunt multe fete aici pe forum care vor sa infieze pentru ca nu mai pot avea copii. Aia DA durere!

Hai sa ne dai vesti bune cat mai repede

:) Sanatate!

simonette spune:

Eu nu vreau decat sa te felicit in cazul in care esti gravidutza!! Apoi vreau sa te felicit pt gandul vostru frumos de a adopta un copil! Sa stii ca este minunat! Noi am adoptat un baietel care acum are 1 an si jumatate si care este lumina vietii noastre...sa nu aveti indoieli in ceea ce priveste adoptia...Eu desi sunt insarcinata acum, nu regret decizia pe care am luat-o in urma cu un an si jumatate de a adopta...am un baietel absolut minunat...(il poti vedea in poze daca vrei)...nu cred ca il voi iubi mai putin dupa ce voi naste...teama mea este ca va fi invers...
Temeri am si eu, dar nu referitoare la nastere sau sarcina ci la viitor...sper ca le voi putea oferi copiilor tot ce-si vor dori... Totul va fi bine...Are Dumnezeu grija!

Simo9+

http://new.photos.yahoo.com/sandulescusanda/album/576460762396453212

http://bd.lilypie.com/tBz5p3.png

Manuelita spune:

Multumesc pentru incurajari! Nu stoiu daca va dati seama cat conteaya!
Felicitari Simonette pentru bebe Luca, cred ca stii deja ca e foarte frumos si ca esti o mamica norocoasa cu asa bebe! As vrea sa mai schimbam impresii, chiar daca sunt sau nu insarcinata, pentru ca destul de rar intalnesti o familie mixta (adica bebe Ado si Bebe Bio )
Dorinta de a adopta exista de cand ma stiu in mine, desi nu am nici o astfel de situatie in familie, e pur si simplu o chemare pe care din fericire o simte si sotul meu, nu a fost nevoie sa+l conving de nimic. Pina acum n+am facut nici un pas pentru ca trebuie sa clarificam ceva cu domiciliul, abia apoi vom putea depune actele pentru atestat.
Frica de a fi insarcinata si de a naste e un alt subiect, nu il influenteaya pe primul, e vorba de frica in general de doctori si spitale (stiu ca nimanui nu-i plac, insa la mine e o fobie adevarata, imi creste tensiunea, mi se racesc mainile si picioarele cand intru intr-un spital sau pur si simplu cand simt mirosul specific spitalelor). E si in contextul acestei frici, o sarcina e ingroyitoare, mi+e chiar teama sa nu-l afecteye pe bebe.....
Ref bebe ado si bebe bio, e o chestiune pe care nu o prea inteleg cei apropiati, m+am saturat de cate ori am auyit faya cu : da de ce nu vreti voi sa fie sange din sangele vostru...
Deci Simonette, ma bucur sa intalnesc pe cineva care a demonstrat ca o astfel de familie nu e o utopie....


Not flesh of my flesh
Nor bone of my bone,
But still miraculously
My own.
Never forget
For a single minute:
You didn't grow under my heart
But in it.

Manuelita spune:

Si da, desi nu am inca bebe, imi e teama de bebe bio, pentru ca la bebe ado ne gandim de vreun an in fiecare seara si ne rugam sa ni+l scoata DD in cale, suntem pregatitio pentru el fara sa+l cunoastem (sigur ca si aici mai exista temeri si emotii, insa e altceva). In schimb bebe bio ar fi ca o placintuta picata din cer pe nepusa masa.....
Da, am facut un test, dar bausem multa apa in yiua aia si eu am ciclu tare neregulat (dar nici chiar asa, sa fiu in ziua 38 si sa nu am nici un simptom pre-menstrual), asa ca putea fi prea devreme pentru test... Mi+am propus sa mai fac unul luni...Nu am curaj mai devreme...

Not flesh of my flesh
Nor bone of my bone,
But still miraculously
My own.
Never forget
For a single minute:
You didn't grow under my heart
But in it.

simonette spune:

Sa ne tii la curent...bine? Si daca simti nevoia sa vorbim nu este nicio problema...!Daca te pot ajuta cu ceva nu ezita sa ma intrebi! Pup si iti doresc sa iasa totul cum vrei...

Simo9+


http://new.photos.yahoo.com/sandulescusanda/album/576460762396453212

http://bd.lilypie.com/tBz5p3.png

witchy_witch spune:

Manuelita, testele pozitive nu prea sunt false. De regula rezultatele pot fi fals negative, nu fals pozitive. Pentru ca a doua linie apare doar daca in urina ta se gaseste o substanta prezenta doar la gravide. Deci daca nu esti gravida, nu ai de unde sa prezinti acea substanta.

Pe de alta parte, ceea ce traiesti este un miracol. In burtica la tine deja exista un pumn de celule care STIU cum va arata acel bebe peste 5 luni, peste 10 ani, peste 80 de ani... fiecare celula este deja programata cu tot ceea ca va urma pentru acel bebe. Si totul a pornit din tine si din taticul bebeului.

Cat priveste teama, eu am amanat ani de zile chiar si incercarea de a face copii de frica.... dar uite-te in jurul tau, si gandeste=te cati oameni/mamici/copii cu probleme cunosti, si cati cunosti sanatosi si fara nicio problema. Asa e ca daca te gandesti ca toata lumea naste si problemele sunt f f rare parca e ceva mai bine? Nu te speria, femeile au nascut de cand a aparut omenirea pe pamant, asa ca tu vei trece exact prin ce este normal pentru toate femeile din jurul tau. Numara-le si vei vedea ca te vei simti mai bine.

Inca ceva: dupa ce vei vedea pe bebe la prima ecografie, o sa vezi ca deja vei fi topita dupa el. Daca se va pune (doamne fereste) problema unei intreruperi te va durea sufletul. Asa am patit eu, desi amanasem ani de zile de frica, dupa ce am vazut un punct care pulsa la ecograf (era inimioara, si asta se intampla in primele 10 zile dupa intarzierea ciclului), am simtit ca nu pot face nicio intrerupere (se punea problema la momentul respectiv...). La fel va fi si cu tine, ca si cu oricare alta mamica. E puiul tau, e inauntrul tau si dupa ce trece spaima asta (eu zic ca in maxim cateva zile) o sa vezi ca vei simti ca ai fi in stare sa faci orice pentru sufletelul din burtica ta.



sapt. 35 cu maricel in burtica

OanaAlina spune:

Manuelita draga! Felicitari! Cred ca nimic nu e mai frumos pe lumea asta decat sa ai un copil! Ce frica de doctori, analize, tratamente? Uiti de tot in momentul in care il vezi pe bebe la ecograf si mai ales cand il simti ca sare coarda la tine in burtica! Este de apreciat faptul ca va doriti ca sa infiati un copil insa si faptul ca Dumnezeu s-a gandit sa va mai dea si unul al vostru!

Te asteptam cu vesti bune!

OanaAlina

http://bd.lilypie.com/pI4rp3.png

virgo spune:

Manuelita , eu te sfatuiesc sa te adresezi unui psiholog , la un cabinet particular . Exista foarte multe femei cu teama de sarcina si nastere , sa stii . Se poate rezolva prin psihoterapie .

Si-apoi sa stii ca nu e nevoie neaparat sa-ti fie urmarita sarcina in spital , ci doar la un cabinet . Sunt multe clinici care nici macar nu arata a spital , unde-ti poti face analizele .

Pacat ca nu esti aici , in Olanda : femeile nasc aici si acasa ! Cu moasa , atat . Tocmai pentru ca multe femei , asa ca tine , au fobie de spitale si medici . Acasa e locul unde ele se simt in propriul element .

Te rog sa te duci la psiholog , daca esti gravi sa stii ca starile de anxietate ti se vor accentua , temerile - de asemenea . Ai nevoie de sprijin , dar nu numai din partea noastra si a familiei , ci si de pe mana unui profesionist .

13+

AngeliquedeS spune:

Manuelita,si eu am fobie de spital, e adevrata ca nu chiar atat de puternica precum a ta. Insa nu va trebui sa te duci la spital decat pentru nastere si chiar si atunci poti alege o clinica particulara pentru a naste care sa arate minunat, nici macar sa nu ti se para spital. Si eu aveam probleme la gandul sarcinii, analizelor, controalelor, dar dupa ce am ramas asa greu insarcinata crede-ma ca nu mai conteaza nimic. Cat despre teamerile legate de bebe, daca e bine sau nu, uffff.... e infiorator, nici sa stii prea multe nu e bine pentru ca ma tem ca toate i se vor intampla bebelui meu. Aceste temeri le am intr-un grad extrem de ridicat dar merg mai departe pentru ca sunt nebuna dupa bebele meu!!!! Mie care nu imi plac copiii altora,marturisesc. Dar al meu e lucrul cel mai de pret!! Felicitari pentru sarcina!!

Pupici,
Angelique 18+
noi 2, poze, povestea nuntii, luni de miere..., bebe, cum creste
Mare, Munte, Flori

virgo spune:

quote:

---

Originally posted by AngeliquedeS

Mie care nu imi plac copiii altora,marturisesc.

---

Bun venit in club , nici eu nu ma omor dupa tancii altora , dimpotriva .