nu stiu ce sa fac
Raspunsuri - Pagina 9

Elise spune:
quote:
Iar ironia aia cu golanasul in scoala primara, zau, nu-si are locul. Am povestit chestia asta pentru ca am vrut sa scot in evidenta cat de deformat vedeam lucrurile la varsta aia, mie nu mi se parea golan individul ala...Deci, eu zic ca e relevanta in cazul asta!
tu vorbesti de 14 ani cind ella si prietenul ei au 20 si ceva? Ti se pare ca nu conteaza, nu?
Daca aveau 35 conta?
Sau si atunci erau tot ca la 14?
Si tot trebuia sa vina mama cu facaletzul sa ii salveze?!
Cind e vorba de copilul tau, da, ti se rupe sufletul - asta nu inseamna ca nu trebuie sa il lasi sa ia propriile decizii, chiar si atunci cind tie ti se par gresite - cind tu ai alege altceva.
Suferi alaturi de el, ii spui parerea ta, il ajuti atunci cind iti cere ajutorul - dar nu ii impui cu forta stilul tau. NICIODATA copiii nostri nu vor privi viata prin prisma experientelor noastre. Oricit le-am povesti. Sint niste persoane separate, care incet-incet devin adulte si independente, si trebuie respectat acest lucru.
In plus, ella are deja un bb in burtik.
E prostie sa te mai opui in situatia asta: ce faci cu copilul? Ii dai cancel? Ignore? Te prefaci ca nu exista?
Ai dreptul sa te opui ca acel copil nenascut sa isi cunoasca tatal si ca creasca alaturi de ambii parinti? Cine esti, Dumnezeu, de poti lua decizii de genul asta?!
Copilul ala e din amindoi, si e o legatura intre ei mult mai puternica decit toate ifosele tale ca nu-ti convine ginerica.
Elise & BBLisa


dov spune:
Hehehe, mie imi vine sa rad, mai mult rasul-plansul, asa...pey daca ati fi avut un copil ca mine...si unde mai pui ca tata m-a batut pana la 14 ani de m-a rupt, si tot cum am vrut eu am facut...adik la 22 de ani m-am maritat cu un baiat pe care-l stiam de...1 zi...ei, cum vi se pare? si el tot 22 avea, si eram studenti si saraci amandoi, si ...dupa spusele voastre ar fi trebuit sa fim sortiti esecului, ei, uite ca n-a fost asa, au trecut 10 ani de atunci, avem un copil, o casa(apropos, facuta din munca noastra, fara ajutor), si uite ca merge relatia si acum
, ei, voi cum ati fi procedat? sa va spun cum a facut tata? a stat calm, si a incercat sa se poarte cu manusi cu mine, si, desi n-a venit la cununia civila(fapt pentru care nu am vorbit cu el 6 luni), a lasat de la el, si s-a apropiat de mine, de noi, stia ca altfel nu ma va mai avea langa el...uite eu cred ca asa trebuie sa reactioneze un parinte...sigur ca e un soc, dar as dormi in fata usii copilului meu, ca un caine, as accepta ce vrea el, doar sa ma bucur de el, ca de-aia l-am facut, ca sa ma bucurde el. Socrii? in prima faza ne-au facut cununia civila ei, apoi, probabil, a ajuns socul si la ei, si au urmat ani de dispute, 2 ani fara sa ne vorbim, iar acum relatia e ok...dar toate astea pentru ca in fata tuturor am ramas uniti...
Eu nu zic ca ce-am facut eu se inscrie in normalitate, zic doar ca uite, la mine a fost bine...insa, daca mie mi-ar fi facut ce ii fac ellei...sau dianei, in adolescenta...atata as fi asteptat...am rupt relatia cu tata pentru muuult mai putin...si apropos, mie NU mi se citeau scrisorile, Nu mi se intra in camera, putea veni oricine si la orice ora la mine...si culmea! nici n-am fumat din liceu, nici n-am inceput viata sexuala in liceu, nici, nici, nici...tocmai pentru ca mi s-a dat aceasta libertate...puteam pleca oricand doar sa spun cand vin, si unde ma duc...pey sa fi fost altfel, ar fi fost jale, in mod cert as fi fugit de-acasa, si m-as fi aruncat in bratele primului venit, tocmai pentru ca eram ingradita...ei, uite, asa voi face si eu cu copilul meu, iardaca va alege ceva ce nu-mi va pica bine(si aici nu ma refer la droguri, crime, etc), nu spun ca nu-i voi spune ca nu-mi pica bine, si motivele mele, dar doar atata, in rest voi fi alaturi de el, orice ar face, ocat si oriunde mi-o va cere...asta e rolul parintelui.
Ce-as face eu in locul parintilor ellei? pey daca ar fi sa gandesc machiavelic...as sprijini-o sa se marite...uneori relatia se rupe mai repede daca nu intimpina greutati(dificultatile, probleme uneste oamneii, binele si fericirea ii desparte), iardaca relatia lor ar tine, inseamna ca eu am fost cea care a vazut stramb, si oricum va fi bine, pentru ca ccc copilul meu e oricum fericit.


J G spune:
Eu sunt socata de unele pareri! Mai ales de acele pareri care se bazeaza pe supozitii cum ca ceva lipseste, ca ceva nu e adevarat etc. Nu mai zic de contraexemple de la 14 ani si argumentele cum ca nu au casa. Pe ce lume traiti? Cum sa astepte sa aiba casa? E chiar asa usor sa cumperi un apartament?
Fata are 21 de ani, avea 20 cand a ramas insarcinata, amandoi au serviciu, se poate trai in chirie fara probleme... argumentul parintilor sunt vrajile sau chestii care nu se spun. Nu le convine si gata. Dar stii care e problema?
Daca o cresteau bine (adica isi faceau jobul minunat de parinti) Ella era acum studenta si obosea noaptea prin cluburi si tinea dieta si alerga dupa solduri... in schimb ea e insarcinata si pleaca de acasa diserata, mai mult, repet, e timorata, n-are vointa, se lasa manipulata si terorizata de parinti care au metode suburbane, parerea mea. Metode de tigani!
Scuza-ma, Ella, sa nu te superi pentru ce am spus.
Ella, e a treia oara cand spun: copilul, copilul, copilul conteaza, e prioritar! el trebuie sa cresca cu mama si tatal lui in liniste si dragoste. Nu il lasa pe mana parintilor tai!
J si Carlita Carliontz (05.02.2006)


diana21 spune:
Eu nu am zis ca sunt de acord cu modul in care reactioneaza parintii ei, daca ceea ce zice ea (varsta ei, felul in care se poarta parintii) este adevarat. Nici nu m-am grabit sa-i dau sfaturi, i-am pus niste intrebari la care vad ca evita sa raspunda. Cum se inteleg parintii ei, ce varsta au, cu ce se ocupa, de ce e si frtaele ei de partea parintilor, etc. Am tras concluzia ca este mult mai mica, poate de aia am dat exemplul acela...in fine. A observat Lemoni o chestie interesanta in ceea ce povesteste Ella. Daca avea 21 de ani, mai venea politia cu ai ei s-o caute cand a plecat de acasa? Politia intervine in astefel de cazuri doar daca e vorba de un minor.
Da, de acord, copilul trebuie sa ia propriile decizii, sa-si traiasca viata exact asa cum vrea el, nu a venit pe lumea astea ca sa-mi traiasca mie visele, voi suferi langa el cand va gresi, il voi sustine orice ar face, oricat de grav...iar daca va ajunge vreodata in situatia asta, vina va fi exclusiv a mea pentru ca inseamna ca eu am esuat lamentabil in relatia cu ea si in felul in care mi-am pus amprenta asupra personalitatii ei...
Ideeal ar fi ca ea impreuna cu iubitul ei sa gaseasca o portita de comunicare cu parintii ei, sa le explice ca da, poate au gresit ca au facut totul in pripa, dar ca acum e prea tarziu, lucrurile nu vor mai fi niciodata ca inainte, copilul este cel mai important si lui trebuie sa-i fie bine. Sa le explice ca ei toti ar trebui acum sa-si uneasca fortele, sa faca tot ce pot pentru ca bebelusului sa nu-i lipseasca nimic, nici macar bunicii. Asta cu adusul politiei la usa parintilor mi se pare deja prea mult in conditiile in care nu ai toate datele problemei.
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=78981" target="_blank">Povestea Burticii
Dialoguri strumfesti


J G spune:
Daca maica-mea anunta politia ca am fost rapita si sechestrata politia se implica indiferent de varsta mea. Daca dispar de acasa, sotul anunta politia si acestia se implica.
Si parerea mea este ca Ella nu are pentru ce sa-si ceara scuze sau sa explice ca a gresit. Are 21 de ani, unde e greseala, care greseala? Si de ce sa incerce sa comunice ea cu ei, sa stabileasca punti? Atata timp cat parintii se comporta repet ca niste infractori, de ce tot ea trebuie sa faca eforturi sa explice, sa scuze, sa apropie sa blabla?
N-are 16 ani. Daca ramanea gravida la 16 ani eventual mergea la ei sa recunoasca ca a gresit. Dar si atunci, vina ar fi fost a parintilor ca n-au crescut-o cum trebuie!
Eu recunosc usor gasca asta "parintii imaculati carora li se cuvine" dare de toata jena!
J si Carlita Carliontz (05.02.2006)


aidaciolac spune:
dov draga , tot binele iti doresc de acum inainte .
Diferenta este ca tu ai plecat si nu te-ai uitat inapoi .Si eu am plecat ca nu ajungeam la nici un rezultat cu ei.
Dar ella.aura de ce nu pleaca? Ei ! Actele , da! Ce sa spun! In ziua de azi sunt atatea posibilitati sa iti recuperezi , sa iti faci alte acte...
Eu cred ca si ea tot la situati financiara se gandeste. Daca parintii au o situatie buna buna , ea inca spera ca o vor ajuta sa-si faca o viata cat de cat. Altfel nu vad ce o poate tine.
Chiar dragelor , ce , este legata cu lantul de piciorul de la pat si nu poate sa plece? Ei , eu stiu una si buna . L-am iubit , nu am ajuns la nici un consens cu parintii mei , am plecat. Gata. Au vazut ca sunt bine si ca asta imi trebuie , in final au inteles. Si totul e super OK acum.
Draga , il iubesti? Pleaca si nu te mai uita inapoi . Daca chiar te iubesc in timp il vor accepta. De ce iti este frica? Dar lasa faza cu actele si sa fie bine si ca iti este frica de frate ...
Fii sincera si spune-ne si noua adevarul.
Aida - mama de pisica mica.


J G spune:
Draga Aida, tu crezi ca parintii ei pana acum au crescut-o in spiritul independentei si al respectului de sine si dintr-o data au inceput sa se comporte tiranic? Eu ma indoiesc. Cred ca asa s-au purtat intotdeauna si rezultatul este acesta: nu are vointa proprie, pune interesul lor deasupra interesului propriu, e speriata etc.
J si Carlita Carliontz (05.02.2006)


dov spune:
Aida...si pentru toate fetele cu initiativa!
Acu', serios, Aida, chiar m-ai facut sa-mi pun si eu niste semne de intrebare???? ELLA, cum au reusit sa-ti ia actele? de ce nu le-ai ascuns? mai alesca partca ziceai ca au mai facut-o o data?
Si da, Aida, si eu, facand numai cum m-a taiat capul, am pierdut ceva, si anume ajutorul financiar al tatalui, ei si? ELLA, nu-ti fie teama, daca in sufletul tau STII ca va veti descurca, ca omul de langa tine e de incredere, pleaca, si nu-ti face probleme, o sa va descurcati voi!


diana21 spune:
quote:
--------------------------------------------------------------------------------
Originally posted by diana21
dar eram impreuna de 4 ani, casatoriti, cu scolile terminate, cu joburi bune...
--------------------------------------------------------------------------------
Aaaa, sa inteleg ca numai in conditiile astea avem dreptul sa facem si noi copii. Daca nu le indeplinim, parintii nostri sunt indreptatiti sa ne ia actele si sa ne abureasca cu vraji.
Rosey, nu scoate din context, te rog! Am spus si sustin asta cu tarie, copiii nu se fac asa, la intamplare, la repezezaza, pe fuga, cu cineva pe care il cunosti de cateva luni! De asta e plina lumea de copii nefericiti, abandonati, crescuti la intamplare...Da, ok, il iubesti, stii clar ce vrei, te muti cu el orice ar fi, nu oscilezi in bataia vantului, cand acasa, cand aiurea...Poti sa faci un copil si la 18 ani, nu asta e problema. Si cand am zis ca nu au casa nu m-am referit la o proprietate, ci la un loc al lor, stabil, unde sa isi poata creste copilul. JG, eu am scris mai sus ca nici noi nu am avut casa noastra de la inceput, am stat cu chirie cinci luni dupa ce ne-am mutat in Bucuresti!
notquiteso, ai scris
Sunteti niste disperate, asta e parerea mea. Dati acuma din gura, disperate de ideea ca fii si fiicele voastre vor creste, si ca n-o sa stiti ce sa faceti, cum sa reactionati. Probabil ca veti reactiona ca parintii ellei, bagandu-va picioarele in ele de principii, in viata si in sufletul copilului vostru, pentru ce? Pentru binele lui/ei?? NU! Pentru ca voi sa nu pierdeti controlul. Sa nu va simtiti depasite de situatie.
Crede-ma ca nu sunt deloc disperata si nu voi intra niciodata cu bocancii in sufletul si viata copilului meu! Dar daca tu citesti la repezeala, pe sarite si generalizezi, faci analogii de tot rasul. Nici macar nu raspund la subiecte de genul celor mentionate de tine si departe de mine aia cu "lasa draga, ce daca te-a inselat/batut/umilit/sechestrat? Nu esti tu destul de feminina, de blanda si iubitoare. Nu i-ai apretat tu bine ciorapii, si de-aia se poarta asa." Cum vine asta? De unde ai dedus ca as gandi asa?
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=78981" target="_blank">Povestea Burticii
Dialoguri strumfesti
Poze strumfesti


Elise spune:
quote:
Rosey, nu scoate din context, te rog! Am spus si sustin asta cu tarie, copiii nu se fac asa, la intamplare, la repezezaza, pe fuga, cu cineva pe care il cunosti de cateva luni! De asta e plina lumea de copii nefericiti, abandonati, crescuti la intamplare...
copiii se fac exact la 18 ani - 18, 20, 25.
Nu cind ne-am facut noi masteratele, casele, mashinile si concediile in strainatate - ca ultim scop, hai sa facem si un copil ca in rest le-am facut pe toate... da' oare de ce nu se mai poate...cum adica e cam tirziu...ca doar pina acum a trebuit sa-mi vad de cele nspe facultati si sa imi construiesc o cariera?!
Imi pare bine, diana, daca tu inca mai ai naivitatea sa crezi ca bbii nu se fac la douaj de ani.
Ca nu ti-a spulberat nimeni certitudinea asta.
Din pacate, eu am invatat ca la 20 se fac.
Si ca asteptarile noastre sociale sint cumva in contradictie cu mama natura, care a lasat femeia sa procreeze cit e tinara, nu cind considera ea de cuviintza ca ar fi cazul sa-si creasca copiii nu nepotii.... ca doar ne-am emancipat intre timp....
Elise & BBLisa
