De ce atit de multe operatii cezariene in RO?
Raspunsuri - Pagina 8
RUXA spune:
Am o fetita de 1 an si 3 luni pe care am nascut-o prin cezariana ( in primul rand varsta a impus asta : 41 ani ) si apoi alte complicatii produse de sarcina. Daca as fi fost pusa sa aleg nu stiu ce as fi ales , in maternitate am vazut atatea cazuri care m-au facut sa cred ca fiecare avem o experienta unica si ca fiecaruia ni se potriveste o nastere sau alta. Important este ca cine decide ( mama impreuna cu doctorul ) sa fie constienti de alegerea facuta , sa fie responsabili si in cunostinta de cauza. Am vazut cezariene bine facute , in care si mama si bb erau bine , am vazut nasteri grele in care se impunea o cezariana ( bb mare , peste 4 kg ) si desi toate "darile " au fost date nu i s-a facut mamei cezariana , desi la controalele periodice medicul spusese ca-i va face cezariana . Mama a fost chinuita ore intregi ( trecind peste o noapte cind medicul ei a plecat acasa lasind-o in "durerile facerii" ) , zile intregi ( simbata incepind travaliul si nasterea a avut loc luni dimineata ) , iar copilul s-a nascut cu o problema neurologica si respiratorie datorita travaliului prea lung.
Ma intreb chiar si azi de ce acel doctor a expus pe mama si pe copil la niste probleme certe printr-o nastere naturala, daca in Romania se practica aproape curent o nastere prin cezariana ??
alinamoro spune:
Eu cred ca sunt foarte multe cezariene in Romania deorece aici femeile nasc foarte greu ,nu sunt ajutate,sunt lasate in pat sa urle pana nu mai pot si femeile opteaza pentru cezariana crezand ca-i mai usor,dar nu-i chiar asa.Eu am un baietel de 1 an si 8 luni si am nascut normal.Nu am avut o experienta placuta,am fost multe ore in travaliu,dar nu am vrut cezariana.Daca as mai avea un copil as opta din start pentru cezariana de groaza chinului ce ar urma.
alina
danateo spune:
Doamnelor, am citi cu stupefactie opiniile unora dintre dumneavoastra si pur si simplu nu mi-a venit sa cred cu este posibil ca in secolul 21, multe dintre noi sa fim inca inchistate in conceptiile rigide ale bunicilor noastre! Nu spun ca am ceva ompotriva nasterii normale! Nu pot sa am o astfel de opinie odata ce nu am trecut prin asta, dar nu pot sa inteleg de ce majoritatea sunteti impotriva cezarienei cand, pun pariu, nu aveti nici cea mai mica idee despre ea! Sunteti impotriva si atat! Ba, mai mult, chear ati vrea sa se interzica cezariana la cerere, si astfel sa privati o multime de mamici de dreptul lor de a alege! Pentru ca la asta se reduce totul: la dreptul de a alege!
Am sa va spun sincer: eu am ales sa nasc prin cezariana cu o zi inainte. Este adevarat ca pentru asta am preferat sa fac un drum de 200 si ceva de chilometri, pentru a nu naste in mizeria si lehamitea din Bucuresti. Motivul pentru care am ales cezariana e simplu: mi-era la fel de frica de amandoua variantele, asa ca am ales-o pe cea mai buna pentru copil! Pun pariu ca majoritatea celor care se opun cu atata tarie cezarienei nu stiu ca asa riscurile pentru colpi sunt 0.
Ar mai fi multe de spus despre asta dar nu vreau sa plictisesc pe nimeni...
Dana si Bebe Matei
Come to Mamma
ad_risnov spune:
Imi permit sa amintesc un risc pt. copil pe care l-am vazut cu ochii mei in cazul unei prietene f. bune care a nascut prin cezariana:
copilului i s-a crestat capul cu bisturiul de catre dna dr. care a operat-o.
De curand am auzit de un alt caz cand fetitei nascute prin cezariana i s-a crestat obrazul.
Ca sa nu mai vorbim de riscul pe care il implica anestezicul administrat mamei si care ajunge f. repede si la copil.
Adriana
in saptamana 37
danateo spune:
Draga Adriana, da, ai dreptate, am auzit si eu despre astfel de cazuri nefericite cand copilul a fost atins de bisturiu, dar parerea mea este ca acei medici au fost nu doar incompetenti ci si iresponsabili, neobosindu-se sa faca inainte de operatie o banala ecografie pt a vedea pozitia exacta a lui bebe! Oricum, raman la parerea mea ca riscurile sunt mult mai mici. Si sa stii ca nu este doar parerea mea. Am citit (din intamplare, nu ca asi fi eu o mare savanta) despre acest subiect, intr-un tratat american de obstetrica iar concluzia era aceeasi...
Uite, am sa-ti povestesc pe scurt 2 cazuri: al meu si al unei prietene care a nascut de curand:
Eu am fost supravegheata pe tot timpul sarcinii in Bucuresti, ba chear am fost supravegheata cu atentie pt ca in luna a4-a am avut o usoara desprindere de placenta si deci riscurile erau mai mari. Ei bine, nimeni nu a observat (la ecografie) pana in ziua nasterii ca placenta se lipise de uter... Nu cred ca trebuie sa-ti explic ce s-ar fi intamplat cu copilul, dar si cu mine daca asi fi nascut normal...
Prietena mea a nascut normal, desi copilul avea 4 kg si ceva iar travaliul se prelungise nepermis iar ea ceruse de mult cezariana... toate astea nu au contat doar pt ca medicului i-a fost teama din cauza unui esec mai vechi... Incompetenta! Ce a rezultat de aici: o fetita, slava Domnului acum sanatoasa dar care a fost scoasa cu forcepsul si careia in timpul nasterii i s-a rupt clavicula...
Eu nu vreau sa conving pe nimeni dar vezi tu...
Cu drag Dana si Bebe Matei
danateo spune:
Draga Andra, iti inteleg perfect punctul de vedere, dat fiind faptul ca si eu am trecut prin asta, dar, vezi tu, pentru mine lucrurile nu au fost la fel de greu de depasit... Am avut dureri ingrozitoare 24h iar prima ridicare din pat a fost la fel de cumplita... si atat! Dupa 5 zile eram acasa (eu eram gata de plecare dupa 4, am mai stat o zi ca sa ia bebe in greutate), iar a doua zi spalam rufe! Ba mai mult, in rezerva alaturata, la maternitate, era o fata, care nascuse tot prin cezariana si care, dupa ce s-a dat jos din pat, a doua zi, a venit singura, pe picioarele ei de la post-operatoriu in rezerva. Nu mi-a venit sa cred, si nu-mi venea sa cred nici cand o vedeam ridicandu-se singura din pat, stand pe o parte, etc, stii tu, lucruri pe care noi nu le-am reusit.
Deci, concluzia, ca sa nu o mai lungesc: fiecare reactioneza diferit la durere si se reface diferit dupa o interventie chirurgicala. Si mai cred ca extrem de important este ajutorul care il primesti. E normal sa te simti de parca ai fi proaspat calcata de tren cateva zile dupa si stiu ca in Bucuresti indiferenta celor care ar trebui sa te ajute e crasa! Eu am preferat sa fug tocmai la Medgidia pt a naste si ma felicit si acum pentru alegerea mea! M-a ferit Dumnezeu de multe din suferintele fizice si psihice despre care am citit aici...
Cu drag, Dana si Bebe Matei
quote:
Originally posted by Andra_
Sa-mi dau si eu cu parerea, ca sincer m-a preocupat mult subiectul.
Am un bebe de 4 luni, nascut prin cezariana. Dar am vrut sa nasc natural. Pentru ca potrivit ecografiilor (facute lunar din luna a 4-a ca eram nebuna!) data nasterii era 17 iunie; pe 24 iunie doctorul meu m-a internat ca sa imi induca nasterea, dupa ce aveam colul deschis de 2 saptamini si dilatatie 1-2cm. De la ora 9 dimineata pina la 12 noaptea cind am intrat in operatie s-a ocupat de mine doar medicul rezident care lucra cu el (doctorul meu era Badiu de la Municipal), el n-a venit sa ma vada o clipa. Mi-au facut injectii, mi-au pus perfuzii etc., pina la ora 9 seara n-am avut nici o durere, nimic, credeam ca o sa ramin cu bebele in burta. Pe la 7 seara o asistenta m-a controlat si a descoperit ca aveam dilatatie 7-8 cm, m-au pus la monitor si asa am vazut ca aveam contractii regulate desi eu nu simteam nici o durere, abia pe la 9 au inceput si a durat pina pe la 12, cind ajunsesem la dilatatie maxima dar bebe nu cobora cu nici un chip. Atunci medicul de garda l-a sunat pe medicul meu, care a cerut voie medicului-sef si a decis sa faca cezariana. Am avut anestezie epidurala si am vazut copilul imediat ce l-au scos, am auzit primul scincet, tot, si mi-am revenit usor din anestezie. Copilul a avut 4,450kg, dar nici medicul, nici la ecografie cu o zi inainte (dr.Iosup) nu mi-au spus: "femeie, copilul are 4kile jumate, n-o sa poti naste normal!". Am stat 2 zile jumate in spital si pe doctor nu l-am mai vazut pina la externare. Altfel dragut. Mentiune: am fost lunar la el la UMC, unde costul unei consultatii este de 200,000 lei, si ii si lasam cite 500,000 in plic. N-am vrut cezariana, si eu plingeam de mama-focului cind mi-au zis ca trebuie, in primul rind ptr ca vreau 3 copii pe care acum nu stiu daca ii mai pot visa. Durerile pe care le-am trait inainte de nastere, in timpul contractiilor nu se compara cu ce a fost dupa. La mine durerea a inceput din momentul in care m-am ridicat din pat a doua zi dupa operatie. Senzatia a fost ca cineva tocmai ma taie cu sute de cutite, ca tot ce am in burta cade, ca orice respiratie doare. Apoi 10 zile am trecut prin chinurile iadului (cred ca din cauza dureri n-am avut nici lapte destul in primele zile): durerea era ca o febra musculara la burta, dar la cote maxime, asa ca orice miscare simpla - asezat in pat, ridicat din pat, asezat pe wc - erau probe olimpice ptr mine. Paturile aveau cadru metalic, iar saltelele aveau gaura, asa ca odata asezata era ingrozitor de dificil sa te ridici. Copilul plingea linga mine, iar eu ma chinuiam cite 2-3 minute cu lacrimi siroaie ca sa reusesc sa ma salt pina la el; ma mai ajuta una dintre colegele de camera care nascuse normal si n-avea probleme decit cu statul in fund pe scaun. Noaptea stateam uneori sprijinita pe marginea patului sau pe un scaun ptr ca imi era teama sa ma mai asez in pat, ptr ca daca incepea iar sa plinga bebe nu voi mai reusi sa ma ridic. Apoi bebe fiind mare (4,5 kg) imi era greu sa-l ridic, sa-l manevrez, noroc cu sotul si mama care mi-l aduceau. Toaleta era o camaruta cu acces din rezerva (eram 3 femei), dar se intra pe dupa un pat pe unde mi-era groaznic sa ma strecor...acasa a fost super ca ma puteam tine de clanta ca sa ma las pe colac... boierie!!! Mi-am revenit dupa 7-10 zile, dar acele prime zile nu le voi uita, nu doresc nimanui sa treaca prin asta. Si colega mea de camera care facuse cezariana la cerere era la fel de distrusa, iar o alta tipa careia incercasera sa ii induca nasterea in acelasi timp cu mine si careia ii facusera pina la urma cezariana din acelasi motiv ca si mie era la fel, deci nu e doar o impresie: aveti grija ce va doriti ca s-ar putea sa vi se intimple! Parerea mea e ca o cezariana implica niste dureri grozave, o cicatrice care e destul da vizibila si acum fr.bine, dureri cind se schimba vremea (si nu numai) plus limitarea numarului de copii (acum stii ca vrei doar 1 sau 2, dar nu stii ce se poate intimpla ... daca il vrei si pe al 3-lea si ti-ai pus singura "capac"?!?). Cit am stat in sala in care ne aduceau dupa nastere in prima zi au venit inca 3 tipe cu termenul depasit carora le-a indus nasterea si totul a decurs normal, pe la 8 dimineata s-au internat, iar la 12 deja aveau bebeii in brate, iar la 4 dupa-masa plecau pe picioare la salon... Eu zic doar ca e bine sa te gindesti de doua ori inainte de a lua o decizie atit de importanta!
iuly26 spune:
Salut!
La toate femeile cred ca le este frica de dureri, mai ales de cele de la nastere care am auzit ca nu-s deloc usoare!
Dar spuneti-mi si mie daca stei cineva cate ceva despre spitalul judetean Pitesti? cum esti tratat de personalul medical? se poarta bine ori rau? ce stiti despre cum se procedeeaza cu cezarienele, care este spaga la dr si restul? ce treb sa faci in caz ca-ti doresti o epidurala? am inteles ca nu se poate face aceasta decat la buucresti? este adevarat?
Kikiz spune:
Andra, inteleg ca eu am avut noroc. Am fost ieri la dr Iosup la echografie (luni face 40 de saptamani si bebe nu da nici un semn c-ar sa iasa ) si mi-a spus ca bebe are 4,730 kg +/- 691 g !!!!(la clinica Diagnosis au echografe performante. Asa ca a trebuit sa ma razgandesc in legatura cu nasterea. Eu voiam sa nasc natural, dar acum nu cred ca mai e cazul. Asa ca va fi cezariana. Eu voiam sa nasc natural, dar, si eu, ca multe dintre voi, cred ca este dreptul fiecareia sa aleaga modul de nastere.
Kiki si bebelusa de 4,700 kg, Isabela.
grieyes spune:
salutare!sunt un nou membru al acestui forum si ma bucur ca am dat peste voi.am citit tot ce s-a dezbatut referitor la modul in care se poate naste.eu sunt abia la inceput de drum.implinim doua luni dar de deja ma gandesc la ce voi alege atunci cand va fi vorba de nastere.pana sa aflu ca voi avea un bebe eram ferm convinsa ca voi naste prin cezariana pentru ca am 28 de ani si mi se pare destul de tarziu ca sa nasc normal, fara probleme.apoi mi-am zis ca daca voi avea o sarcina usoara poate ca ma voi risca sa nasc normal, chiar daca voi trece prin chinuri.si m-am gandit la asta in ideea ca poate mai vreau un bebe si o cezariana imi va impune ceva timp de asteptare.acum, dupa ce am citit ce s-a spus, deja sunt bulversata.si imi spun ca-mi fac prea multe griji, ca mai am timp, ca mai e cale lunga pana la marele final,etc.intr-un fel asa e.mai bine ma bucur de momentele astea minunate dar nu vreau sa ignor si sa aman problema nasterii pentru ca e util sa te informezi.mai e si parerea medicului.ma voi consulta si cu el si apoi, pana in luna a noua cine stie cum evoluez.... poate aveti sfaturi si pentru o mine, o mamica aflata la prima ei experienta si la inceput de drum.va pup.
danateo spune:
Draga Grieyes, vezi sa nu faci ca mine! Eu m-am hotarat cu o zi inainte!!! Hahaha!!!
Dana si bb Matei