sa-i mai acord o sansa?
Raspunsuri - Pagina 3
pisigri spune:
vorbesc la modul general, fara sa fac vreo referire la tine, dar poate pe ici pe colo ce am eu de spus se potriveste si cazului vostru:
am o prietena si 2 cunostinte care se lovesc de problema infertilitatii. nici una dintre ele nu a ajuns la disperare, dar cert este ca...contactul sexual si+atit nu este suficient in cayul lor ca sa ramina insarcinate. cum nici nu isi doresc cu ardoare un bebe musai acum, si+au facut niste controale de rutina, fara analize...sa spunem specifice problemei pe care banuiesc ca o au.
dar, desi nu sint turbate sa ramina insarcinate AZI, am observat cum se pune problema in cuplurile astea. si ei si ele doresc bebe. ele declara raspicat cum pentru ele se sfirseste pamintul daca nu pot avea copii, ele recunosc ca isi calculeaza data ovulatiei, ca aleg pozitii favorabile conceptiei etc. ei sint mai rezervati, de multe ori se multumesc sa le asculte pe ele auto-montindu-se pina la isterie uneori ca ce se fac ele fara copil (desi, am spus, de fapt nu le trebuie copil ACUM, MUSAI)...dar in discutii mai in liniste, si ei au recunoscut ca sint ingrijorati din cauza asta...
deci impresia pe care mi-au facut-o este ca:
- ele sint mult mai inversunate sa aiba copii, desi nu s-au apucat sa faca nimic concret pentru a depista originea problemei, se pling, se autoflageleaza, ajung in pragul isteriei pentru ceva ce defapt nu se prea dau peste cap sa rezolve
- ei isi doresc la fel de mult bebe dar sint mai introvertiti, a ajuns sa ii oboseasca perseverenta prost orientata a sotiilor, s-au saturat sa fie solicitati la apel ca taurul comunal in yi si la ora fixa, si se intreaba si ei daca nu cumva problema este la ei.
cu atit mai mult cind este sigur ca problema este la el, nu la ea, cind toate incercarile esueaza (si voi ati tot incercat, slava domnului) pot aparea presiuni, iscutii...ar trebui, cred, sa ne gindim ca poate si ei se simt satui de atita agitatie degeaba.
cauta-l, primeste-l sau chiar cheama-l acasa, lasati problema copilului deoparte pentru moment...este intr-adevar o problema importanta, dar sint fete care s-au confruntat cu aceleasi greutati si acum sint mamici, deci SE POATE. a sosit insa momentul sa va reapropiati voi doi...si copilul ...pe mai tirziu
Elise spune:
Pisigri,
Probabil atitudinea asta pare intr-adevar paradoxala pentru cineva care nu isi doreste copii - dar cind te apuca, fie ca e la 20 de ani, la 30 sau la 40, chiar e musai sa se intimple si chiar nu te mai intereseaza nmic: nici barbat, nici relatie, nici restul vietii tale "implinite".
Daca tie acum ti se pare ca astea-s isterii inutile, habar n-ai ce prostii inutile ti se par atunci "excursiile" si "cinele romantice" si faptul ca "saracul barbat s-o fi saturat si el".
Este vorba strict de cum iti bate ceasul biologic: asa cum e o virsta la care esti nefericita singura, si ai nevoie de prieten/iubit/sotz, etc - tot asa e o virsta la care incepi sa consideri ca daca n-ai copii degeaba le ai pe restul.
Sigur, e greu de inteles pina ajungi la momentul respectiv.
Eu iti doresc sa n-ajungi - sa ai un bb inainte sa intelgi cum e cu "isteriile astea inutile".
Elise & BBLisa
Miramar spune:
...si adaug sunt altele cum e cazul de fata care au facut muuult mai mult decat analizele de rutina si tot n-au reusit, asa incat exemplele date sunt inutile, nu fac decat sa arate ca cine nu a ajuns acolo nici n-are cum sa inteleaga. Si-ti doresc sa nici nu fie cazul sa intelegi vreodata.
iazminn spune:
Fetelor va multumesc mult pentru raspunsuri.M-au ajutat enorm.Ma bucur ca mi-a dat D-zeu intelepciune si i-am mai acordat o sansa.Totul s-a terminat cu bine. Aseara am avut o discutie serioasa( din care a reiesit ca din cauza tatalui meu a luat decizia de a ne separa o perioada), m-a asigurat ca ma iubeste si-si doreste sa mergem mai departe.Si-a dat seama ca nu poate sta departe de mine, in ciuda greutatilor intampinate datorita parintilor mei.Am ajuns la concluzia ca o sa mai fac niste inseminari, o sa mai incercam un FIV si in ultima instanta o sa infiem un copil.Cred ca aceasta incercare a vietii ne-a unit si mai mult si ne-am dat seama ca nimic nu poate sa ne desparta. Acum ne dorim decat sa fim sanatosi si sa ne daruiasca D-zeu mult asteptatul copilas, ceea ce va doresc si voua. Inca odata va multumesc mult pt ca ati fost alaturi de mine.
Elise spune:
iazminn,
ma bucur ca ati reusit sa depasiti momentul critic: o sa vina si bbul vostru, incet-incet se rezolva toate.
Elise & BBLisa
Miramar spune:
Ma bucur pentru tine. N-avea grija va rasari el Soarele si pe strada ta cat de curand...asa cum il astept si pe la mine!
mihuta spune:
Mult succes si te asteptam cu vesti despre un bebe, sa vezi atunci ce de sfaturi intelepte !
14s + Sophia 80%