lacrimi in suflet

lacrimi in suflet | Autor: Freia

Link direct la acest mesaj

m-am considerat mereu o persoana stapana de sine, care nu se lasa batuta usor, care nu renunta... oare asta sunt / eram?

acum 1 an si doua zile l-am intalnit pe el, pe tatal bebelusului meu, care v-a fi fetitza si se v-a naste prin Septembrie. M-am indragostit si mi-am deschis sufletul, m-am daruit complet cu bune cu rele cu dureri din trecut cu sperante de ce va fi... ne-am mutat impreuna, la el, dupa doua luni si ne faceam tot felul de planuri planulete ce sa facem in vacanta, in wekeend, discutam tot felul de chestii (uneori si banalitatile erau luate la bani marunti).... apoi el a ramas fara servici, desi in domeniul lui este bine cotat si recunoscut ca un bun profesionist ... credea(m) ca totul se v-a aranja intr-o luna si isi v-a gasi ceva de lucru ... numai ca vorba ceea "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ"... dupa 2 luni deja era intre gluma sarcastica la aceasta adresa si apatie totala... deja imi spunea ca sunt libera, pot sa plec sa imi vad de viata mea pot sa ma vad cu cine vreau eu, sa ies cum ieseam inainte seara de seara, sa nu stau cu el pt ca nu e o companie placuta ... i-am spus sa-si bage mintile in cap pt ca eu il iubesc si vom trece si peste asta si ca nu sunt ca fosta lui prietena care l-a lasat la greu si a dat bir cu fugitii. A zambit ... si iata ca vine anul nou, tot impreuna, vine si luna februarie ... eu aflu ca sunt insarcinata in trei luni ... si incepe sa se conntureze mica noastra drama ... desi l-am intrebat ce facem, el mi-a spus ca nu e pregatit pt un copil acum, dar isi doreste un copil cu mine ... si sa nu iai decizii de capul meu fara sa-l consult ... m-a facut sa cred ca isi doreste copilul in momentul ala, am revazut scena de mii de ori si nu pot sa uit cand a zis "mami eu vreau un copil cu tine". ... si l-am pastrat ... apoi au inceput discutiile... de ce cheltui atatia bani pe doctori, pe analize, ca in stilul asta murim de foame ...

dupa un timp a gasit ceva de munca ... nu era ceva de nivelul lui, dar era singurul lucru pe care l-a gasit, salariul mai mic ca al meu (ofensa in propiul ego masculi) si sub nivelul la care lucrase el pana atunci... alte discutii s-au generat si de aici ....

au inceput sa apara beepuri in miz de noapte, SMS-uri, plecari vineri si sambata seara ... au inceput sa apara altele ...

si eu eram in plus, mi-a spus ca numai suporta viata in doi, ca are nevoie de libertate, ca e inca tanar si nu vrea sa ii atentez la libertate, sa imi bag mintile in cap ca el v-a pleca intr-o zi daca continui sa-i reprosez toate "semnele mele de paranoia" legate de altele ...

m-am tinut tare o perioada... apoi au inceput sa apara niste rezultate stranii in analizele mele ... copilul nu creste, placenta rea semne de imbatrinire timpurie, copilul e retardat cu doua saptamani, am colul scurt ... si am cedat nervos ... am inceput sa numai dorm noaptea, si combinat cu chinuiala din sufletul meu legata de alte femei care apareau ca ciupercile pe langa el... am facut o criza saptaman trecuta care a culminat prin faptul ca l-am lovit, i-am spus cuvinte grele si mi-am lovit burta cu pumnii... asta a fost punctul culminant al furiei mele oarbe, al clipei cand sincer, nu mi-am mai simtit deloc corpul, mintea... nu aveam decat ceva negru in fata ochilor... o furie amestecata cu ura si durere... cand m-am lovit ultima oara am realizat ce-am facut ... dar era prea tarziu ... copilul numai misca, erau rosie toata pe burta si pe maini si a inceput sa-mi curga sange din nas... am crezut ca am pierdut copilul, dar ea saacutza a miscat dupa ceva timp... iar u eram plina de sange si roseata de pe burta devenea o mare de vanatai...

aproape mi-am omorat copilul din cauza ca m-am lasat orbita de furia geloziei ... si? si el a plecat si in noaptea aia ca si in noaptea precedenta ... si m-a anunta ca pleaca si sambata asta la un baieram cu una dintre femeile care il tot suna, pt ca l-a mrugat sa o insoteasca ...

eu ma imbolnavesc psihic pe zi ce trece si el totusi pleaca si-mi spune ca nu e nimic, doar o insoteste si atat...

va rog, din tot sufletul, cu toata bruma de speranta care o mai am in oameni... ajutati-ma sa trec peste asta pt ca simt ca ma prabusesc si pierd ratiunea de a mai trai... nu vreau sa fiu patetica, si nu am cerut niciodata ajutorul nimanui, dar acum recunosc ca am nevoie de ajutor...


Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns andapanda spune:

fata mea, bagajele si afara din casa aia!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Karla spune:

Nu stiu ce sa spun dar pentru el nu merita sa pierzi copilul sau sa-ti distrugi sanatatea. Chiar daca-l iubesti trebuie sa fi lucida mai ales ca vei fi mama. Lasa-l sa faca ce vrea dar te rog sa te gandesti f. bine daca pentru un asemenea om merita sa decazi tu.
Stiu ca este greu dar incearca sa discuti cu el si sa stabiliti f. clar lucrurile. Poti sa te descurci si fara el. Nu plange!
Haide te rog sa incerci sa depui mult efort ca sa-ti gasesti un echilibru.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andana spune:

Draga mea,

Incearca sa te linistesti. Stiu ca iti este foarte greu, insa trebuie sa incerci sa-ti domini pornirile de dragul fetitei. In viata fiecarui om, cred, exista momente in care ii este mai greu sa se controleze. Si mie mi s-a intamplat. Supararea ta nu are voie sa afecteze puiutul pe care-l porti. De cate ori te infurii gandeste-te la ea. Iesi la plimbare, colinda magazinele, parcurile, vorbeste cu prietenii, cumpara hainute pentru micuta, fa orice dar nu te lasa dominata de suparare. Perioada aceasta este cea mai frumoasa perioada din viata unei femei, nu lasa orgoliul lui ranit si frustrarea lui sa o strice. Cred ca este greu si pentru el, barbatii sufera mult din cauza mandriei ranite. Poate chiar nu are nici o legatura cu acele femei, dar a gasit o metoda de a-si dovedi masculinitatea.
Modifica-ti sistemul de valori, plaseaza-ti fetita pe primul loc si lasa-l pe el sa-si traiasca frustrarea.
Cateodata barbatii au perioade de razvratire cand trebuie lasati sa se retraga. "Elasticul" ii va aduce inapoi. Cand isi va primi in brate fetita si o va privi in ochisori se va schimba. Vei vedea. Atunci o sa inteleaga.
Asa ca, rabdare draga mea, totul o sa fie bine.
In primul rand ai grija de sanatatea ta si a micutei tale.
Iti doresc multa putere si sunt convinsa ca totul va fi bine.


Andana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Veronicai spune:

Un astfel de om nu te merita nici pe tine, nici pe bb.
Pai daca el acum nu este langa tine, cand va fi???????

Dar bb este sanatos acum, ai fost la control??

Scapa de asemenea specimen si vezi-ti linistita de viata. Nu se termina lumea la un barbat (daca il putem numi asa).

Dumnezeu sa fie alaturi de voi.
IULIA

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Freia spune:

va multumesc din suflet, nu cred ca stiti cat poate insemna ce ati spus pt mine ... adevarul e ca am nevoie sa ies din casa , chiar daca o fac singura ...

luni ma duc la doctor si promi ca marti va spun ce a spus... mi-e rusine sa ii spun doctorului ce-am facut si sper ca vanataile sa-mi treaca de pe burta ca sa nu se mai vada, desi cred ca eu am sa le vad in sufletul meu in continuare

tremur ca o frunza si plang ascunsa pe langa monitor ... imi doresc sa-si vada copilul, ii voi da acordul sa faca testul de paternitate, dar numele copilului va fi al meu . Orice se v-a intampla intre noi dupa ce se naste Alexandra, orice reactia ar avea el, copilul v-a purta numele meu ... oare e bine?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lala spune:

quote:
Originally posted by Freia

va multumesc din suflet, nu cred ca stiti cat poate insemna ce ati spus pt mine ... adevarul e ca am nevoie sa ies din casa , chiar daca o fac singura ...

luni ma duc la doctor si promi ca marti va spun ce a spus... mi-e rusine sa ii spun doctorului ce-am facut si sper ca vanataile sa-mi treaca de pe burta ca sa nu se mai vada, desi cred ca eu am sa le vad in sufletul meu in continuare

tremur ca o frunza si plang ascunsa pe langa monitor ... imi doresc sa-si vada copilul, ii voi da acordul sa faca testul de paternitate, dar numele copilului va fi al meu . Orice se v-a intampla intre noi dupa ce se naste Alexandra, orice reactia ar avea el, copilul v-a purta numele meu ... oare e bine?



Freia, spune-i doctorului cu ce probleme te confrunti si ce ai facut; poate ai nevoie de tratament.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nadina spune:

Draga Freia, trebuie sa vorbesti cu medicul tau despre ce s-a intamplat. Noi suntem alaturi de tine, dar medicul trebuie sa fie persoana in care sa ai incredere maxima. Stie cel mai bine, sau macar ar trebui sa stie ce e de facut pentru binele lui bebe.

Desi s-ar putea sa sune patetic sau sforaitor, ceea ce trebuie sa iti dea forta e in tine, in burtica ta.

Cine stie poate se simte amenitat vazand ca tu ai inceput sa cheltuiesti cu analize si alte cele se gandeste ca el nu va mai fi o prioritate pentru tine dupa nasterea copilului.

Nu poti, nu ai voie sa repeti ceea ce ai facut. Esti responsabile pentru binele copilului tau. Ai sa vezi cata fericire iti va aduce minunea care se dezvolta acum in pantecele tau.Mi-a pus cineva ca poate singura ratiune a existentei noastre e sa vedem cum se naste o fiinta din noi. Cine stie?
Daca nu suporti acum viata alaturi de el incearca sa te muti la parinti. Dupa nasterea copilului, daca doreste sa se implice, permite-i. Poate nu e decat derutat din cauza atator evenimente care au venit peste el.
Suntem alaturi de tine.
Nadina si Carina-bambina

Suntem alaturi


mnadina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dodo spune:

Daca ai serviciu, ai unde sta, fa-ti bagajele si pleaca, da-l in pisici cu toate fufele lui!!! Copilul este mai important decit orice si i se cuvine sa-i dai prioritatea nr.1 in rezolvarea problemelor tale.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamica dulce spune:

freia trebuie neaparat sa.i spui doctorului ca ai atentat la burtica..daca ti.e rusine sa.i spui ca ai facut.o cu mana ta zi-.i ca ai cazut sau te-.a lovit un psihopat pe strada,dar TREBUIE sa.i spui,pt controale suplimentare!!!!
cat despre tatal bebelusului,inteleg ca nu v.ati casatorit ,si cu atitudinea de acum numai la asta nu va sta gandul,poate e mai bine asa,daca nu se schimba cu siguranta nu rezisti si nu merita sa rezisti si apoi umbli prin tribunale cu pui mic.
Tu trebuie sa hotarasti ce decizie sa iei,noi suntem alaturi de tine si te sustinem cu ce orice ai decide..dar TREBUIE sa fie bine pentru tine si copil,o solutie care sas aduca liniste si armonie sufleteasca ..si daca nu se poate decat singura,asta este,o mamica singura e foarte puternica si buna!!!!

cel mai important acum..sanatate la fetita ta din burtica...ma rog sa nu aiba probleme,nici cu analizele de care ai spus,nici cu ce ai facut tu..roaga.te cu credinta si o sa fie bine!
pastreaza.ti linistea sufleteasca pana nasti,acum cel mai important pe lume este copilul tau.

inca ceva...de ce te duci tocmai luni la doctor????nu ai posibilitate sa.ti faci programare...ieri!!!e o gluma,vrea sa insemne ca nu trebuie sa amani nici o clipa controlul!!!
parerea mea...sper sa.ti fie de folos,pupici

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Arhistefy spune:

Draga mea, pleaca cat de repede poti de acolo. Nu este un om pe care te poti baza, chiar daca faci un mare, mare sacrificiu si ramai in continuare cu el. Calmeaza-te si gandeste-te cand este momentul sa pleci. Nu te va ajuta cu nimic (nici macar material). Si spune doctorului ce s-a intamplat. Doamne, draga mea, tu nu vei mai rezista multa vreme asa si va distrugeti amandoua. Pentru ce?


Mihaela

Arhistefy

Mergi la inceput