Inapoi la cratita
Raspunsuri - Pagina 5
mate spune:
quote:
Originally posted by sinzi_ana
Mate, ca sa explic un pic (desi nu asta e subiectul), concluzia nu e a mea...eu doar am fost convinsa de ea pe copiii din grupa mea (care sunt mari 3-7 ani), si colegii lui David de gradi...
Avem copii care vin la 7 dimineata la gradi si pleaca dupa ora 6 seara...ii iau niste parinti obositi si complet dezinteresati...pt ei vacanta inseamna summer/winter/spring camp si nu bunici, timp cu parintii sau stat acasa si facut ce vor...
La 3 ani inca nu iti dai seama de efectele (noi ii spunem "before/after care")...cred ca pe la 4 ani jumate incep sa devina nesiguri pe ei, sa aiba nevoie de afectiune de la oricine (stau liptiti de noi, si chiar plang daca nu ii tinem in "lap", daca nu stam mai mereu langa ei cand lucreaza, ba chiar imbratiseaza parinti al altor copii) devin incapabili sa ia decizii singuri, au mereu nevoie de aprobare.
Singur ca eu am descris ce se intampla de obicei...normal ca sunt si exceptii de copii care sunt mai independenti si nu sufera foarte mult "despartirea" asta de parinti, si copii care reactioneaza chiar mai rau...
Concluzia oricum, este ca, 3 ani minim, un copil are nevoie de parinti cel putin "part-time"...uneori parintii sunt inlocuiti cu mare succes de bunici...
Oricum ceva mai mult decat o educatoare care are cel putin 4-5 copii (mai ales de aceiasi varsta) in acelasi timp si oricat i-ar iubi nu poate sa fie mama/tata/bunica/bunic sau exclusiv al unuia atat cat sa ii satisfaca nevoia de afectiune....
It is not giving children more that spoils them; it is giving them more to avoid confrontation
Sinzi, Radu si Davidbomba pisaloaga
: varsta, poze, D-ale lui David
Draga mea,cu ceva timp in urma te aratai extrem de indignata de generalizarile pe care le faceau unele mamici de aici cu privire la copii alaptati si cei hraniti cu formula...cand -sa spus ca cei alaptati sunt mai rezistenti la boli etc ai sarit in sus,aratand ca David al tau,desi hranit cu formula e un copil asa si pe dincolo...da-mi voie si mie sa fiu indignata acum cand TU generalizezi,spunand ca exista o mare diferenta emotionala intre copii dusi la cresa de mici si cei care stau acasa,da?
Oana,mamica lu' Iepurici Alerg P'Aici
(27 Nov 2004)Christinel
New Zealand
Osama
We may have different skin colours, but we are all PINK on the INSIDE.
ruxij spune:
Toata lumea isi iubeste copiii si fiecare face ce poate ca sa isi creasca copiii, sa ii faca sa se simta iubiti si sa le puna paine pe masa, ca viata nu e numai perfectiune. Mi se pare deplasat sa facem propaganda pro-domo, adica cum facem noi e cel mai bine. Fiecare solutie are avantaje si dezavantaje.
corinadana spune:
Mate 
!
Nu conteaza cantitatea timpului petrecut cu ei ci calitatea!
Si mie, sincer, mi se par muuult mai descurcareti cei cu mai multe ore la activ in afara casei decat cei cocolositi acasa cu sutele de ore. Ei stiu mult mai bine sa ia decizii decat cel de acasa ptr care mama si tata le ia mai tot timpul.
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corinadana mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
Lauraa spune:
quote:
Originally posted by Sabina
eu sincer nu inteleg asta cu lucratul de acasa.
Cum sa lucrezi daca stai cu copilul????????
pai tot bona il creste.Si atunci???
eu stiu f bine, pt ca sunt multe zile singura cu fata si nu pot sa lucrez nimica.Serios. Nici macar sa copiez in Computer ce-am lucrat noaptea de mana nu merge (la compozitie, doctorat etc)
Sabina siwww.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia
Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
Sabina,eu lucrez de acasa de mai bine de un an, am firma proprie si lucrez cat pot/vreau/am timp pe zi. Am o regula fixa:computerul il pornesc atunci cand Lara doarme de amiaza.Nici o secunda mai repede, trebuie sa arda ca sa-l pornesc cat e ea treaza. Bun,ea doarme cam doua ore (si mai mult,daca o las..) astea doua ore le folosesc sa vad ce plati mi-au intrat, rezolv corespondenta online cu clientii/furnizorii, rezolv unele probleme, pregatesc ce am de dus la posta si bantui pe forumuri. Doua ore sunt suficiente. Seara mai am de la doua la cinci ore la dispozitie ca sa mai rezolv si alte chestii dar de obicei cele doua ore de la pranz imi sunt suficiente. Si sunt foarte multumita, copilul ma are in totalitate, banutii vin, timpul meu e impartit asa cum imi place si cum vreau eu, e situatia ideala. Desigur ca nu toata lumea poate sa-si faca o firma si sa munceasca de acasa dar ar fi ideal. Sa nu mai zic ca pot sa plec in concediu cand vreau si sa stau cat vreau,sigur ca in timpul asta nu castig nimic dar nici nu ma strange nimeni cu usa.
Laura cu
LARA si
Surpriza
bird70 spune:
quote:
Originally posted by Marox
Stii cum se numeste asta? RASFAT! O stiu din proprie experienta, am fost (si sint) copil unic, crescut de bunici, pentru care eram chiar centrul universului. Consecinta este ca, acuma, adult, am dificultati de adaptare in societate.
La gradinita de-abia la 4 ani am ajuns 2-3 ore pe zi, in urlete cit incape. Am crescut obisnuita sa mi se faca toata capriciile, sa mi se dea mincarea in gura si sa mi se spuna povesti la masa. Da, eram isteata, stiam poezii o gramada (bunica-mea era invatatoare proaspat iesita la pensie), dar nu stiam sa ma comport cu alti copii. Voiam sa conduc, sa decid intotdeauna, nici vorba sa impart jucarii. Cind am intrat la liceu si mi-am lasat colegii de generala cu care ma intelegeam bine am bocit un trimestru, nu mai eram in centrul atentiei.
Eu cred ca problemele tale nu au venit din faptul ca ai fost crescuta de bunici ci din faptul ca nu ai fost socializata. Socializarea copiilor este foarte importanta si nu este neaparat sa duci copilul la cresa pentru asta. Eu am dus copiii la gradinita la 3 ani si atunci nu full-time, cu primul copil in Romania era studenta si statea la gradinita pana dupa pranz (ora 13) cand terminam scoala, al 2-lea copil in Australia, iarasi studenta
a mers la fel pana la pranz 2-3 zile/sapt. In perioadele de examene, practica, etc si-au luat concediu fie mama sau tatal meu in Romania, fie sotul meu in Australia sau am adus din Romania unul din bunici cand am avut perioade lungi de practica 4-6 saptamani. Nu a fost usor dar ne-am descurcat. Copiii insa au fost socializati de timpuriu chiar daca nu au mers la gradinita pana la 3 ani, in Romania aveam un parc in zona unde ne intalneam toate mamele cu copii si ne stiam toate, noi stateam la povesti in timp ce copiii se jucau, iar in Australia cat am stat acasa cu copilul am mers la play-group de 3-4 ori/sapt unde la fel am socializat atat eu cat si copilul. Copiii mei s-au adaptat foarte bine la gradinita si apoi la scoala. Cred ca indiferent ce alegi, sa stai acasa cu copilul sau sa-l duci la cresa de timpuriu trebuie sa ti cont de faptul ca acasa nu e suficient sa te uiti in ochii lui toata ziua ci trebuie sa stimulezi copilul, sa-i dai posibilitatea sa invete, sa exploreze, sa-l duci in comunitati unde invata sa socializeze iar daca alegi cresa sa nu iti imaginezi ca personalul de acolo face toata educatia si ofera toata afectiunea de care are nevoie copilul ci trebuie sa lucrezi acasa cu copilul, sa petreci timp cu el, sa-i arati afectiune, interes, etc.
Lauraa spune:
quote:
Originally posted by bird70
Cred ca indiferent ce alegi, sa stai acasa cu copilul sau sa-l duci la cresa de timpuriu trebuie sa ti cont de faptul ca acasa nu e suficient sa te uiti in ochii lui toata ziua ci trebuie sa stimulezi copilul, sa-i dai posibilitatea sa invete, sa exploreze, sa-l duci in comunitati unde invata sa socializeze iar daca alegi cresa sa nu iti imaginezi ca personalul de acolo face toata educatia si ofera toata afectiunea de care are nevoie copilul ci trebuie sa lucrezi acasa cu copilul, sa petreci timp cu el, sa-i arati afectiune, interes, etc.
Exact, exact,daca-l tii la TV o zi intreaga sau se joaca de unul singur in camera e mai rau decat daca ar sta la cresa. Si noi mergem mereu la play-group, o zi pe sapt. ne intalnim la cate una acasa (la cate o prietena din grup) cu copiii, sau mergem la piscina, in parc, cu sania, am inceput de la 4 luni sa o scot regulat intre copii. Acum e la varsta intrebarilor. Toata ziua "DE CE?" "DE CE?" Abia mai am eu energie sa-i raspund cateodata, si ma intreb in momentele alea, cine Dumnezeu sta la gradinita sa-i raspunda fiecaruia in parte la toate intrebarile lui existentiale "De ce se topeste zapada?" "De ce e primavara?" "Unde e iarna?" "Mama, noi suntem vecini?" "De ce nu au bebelusii dinti?" ,etc. ???
Laura cu
LARA si
Surpriza
sinzi_ana spune:
quote:
Originally posted by matequote:
Originally posted by sinzi_ana
Mate, ca sa explic un pic (desi nu asta e subiectul), concluzia nu e a mea...eu doar am fost convinsa de ea pe copiii din grupa mea (care sunt mari 3-7 ani), si colegii lui David de gradi...
Avem copii care vin la 7 dimineata la gradi si pleaca dupa ora 6 seara...ii iau niste parinti obositi si complet dezinteresati...pt ei vacanta inseamna summer/winter/spring camp si nu bunici, timp cu parintii sau stat acasa si facut ce vor...
La 3 ani inca nu iti dai seama de efectele (noi ii spunem "before/after care")...cred ca pe la 4 ani jumate incep sa devina nesiguri pe ei, sa aiba nevoie de afectiune de la oricine (stau liptiti de noi, si chiar plang daca nu ii tinem in "lap", daca nu stam mai mereu langa ei cand lucreaza, ba chiar imbratiseaza parinti al altor copii) devin incapabili sa ia decizii singuri, au mereu nevoie de aprobare.
Singur ca eu am descris ce se intampla de obicei...normal ca sunt si exceptii de copii care sunt mai independenti si nu sufera foarte mult "despartirea" asta de parinti, si copii care reactioneaza chiar mai rau...
Concluzia oricum, este ca, 3 ani minim, un copil are nevoie de parinti cel putin "part-time"...uneori parintii sunt inlocuiti cu mare succes de bunici...
Oricum ceva mai mult decat o educatoare care are cel putin 4-5 copii (mai ales de aceiasi varsta) in acelasi timp si oricat i-ar iubi nu poate sa fie mama/tata/bunica/bunic sau exclusiv al unuia atat cat sa ii satisfaca nevoia de afectiune....
It is not giving children more that spoils them; it is giving them more to avoid confrontation
Sinzi, Radu si David
Draga mea,cu ceva timp in urma te aratai extrem de indignata de generalizarile pe care le faceau unele mamici de aici cu privire la copii alaptati si cei hraniti cu formula...cand -sa spus ca cei alaptati sunt mai rezistenti la boli etc ai sarit in sus,aratand ca David al tau,desi hranit cu formula e un copil asa si pe dincolo...da-mi voie si mie sa fiu indignata acum cand TU generalizezi,spunand ca exista o mare diferenta emotionala intre copii dusi la cresa de mici si cei care stau acasa,da?
Oana,mamica lu' Iepurici Alerg P'Aici
Christinel
New Zealand
Osama
We may have different skin colours, but we are all PINK on the INSIDE.
Mate, nu am generalizat nimic...ba chiar am specificat la sfarsit ca vorbesc de o medie...si ca fiecare copil e diferit...(si daca ai cauta un pic cu google efectele unei crese FULL TIME adica 7am-6pm!!!!(ca de asta vorbesc) asupra unui copilas de la 6 luni in sus ai vedea ca nu scot nimic din burta...
Si am specificat inca o data, ca efectele le vad eu printre cei 34 de copii la care le sunt educatoare de un an de zile...(care au diferite varste, parinti diferiti care vin si ii iau la ore diferite) si asta e concluzia la care am ajuns eu...
Nu vorbesc cu patima, si chiar nu condamn pe nimeni...e normal ca fiecare mama face ce e mai bine pt copilul ei la momentul respectiv si in conditiile date...
Dar pot sa am si eu o parere...si asta este ca EU CRED ca un copil se dezvolta mai bine cu o gradinita part-time si cu bineinteles TIMP de CALITATE acasa cu parintii...decat cand petrece 70-80% din timp intr-un daycare...iar parintii, ei obositi si epuizati, iau un copil la fel de obosit si nervos pentru 1-2 ore pe zi in care trebuie sa ii dea sa manance, sa ii faca baie sa ii citeasca o poveste si sa il culce...(asta in cazurile fericite - dupa cum am spus avem si parinti care nici macar nu isi imbratiseaza copii dupa o zi in care nu ii vad si le trantesc un "get in the car" sec fara sa ii priveasca macar in ochi...-si sunt oameni cu cariera, studii superioare si bani).
It is not giving children more that spoils them; it is giving them more to avoid confrontation
Sinzi, Radu si David
bomba pisaloaga : varsta, poze, D-ale lui David 
Sabina spune:
da, lauraa,[robabil ca organizarea e totul. Si eu am reusit asta cand era Sofia mica de tot, dar acum de cand a crescut...mai degraba noaptea pot lucra.
Bine, la mine e munca de creatie, si cand esti obosit dupa o dimineata intreaga cu copilul in 2 ore abia apare concentarea....si abia te pui in starea respectiva sa iti materializezi ideile.
daca e doar de studiat la pian e mai simplu, ca partitura e deja scrisa, te concentrezi de la sine...dar daca trebuie sa compui tu...hm, mai greu.
Sabina si
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia GalagiaCea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
simali spune:
In epoca moderna omenirea a traversat doua etape, ambele extreme, in ceea ce priveste conditia femeii.
- prima etapa a fost "femeia plafonata de la cratita".
- a doua etapa se parcurge inca in zilele noastre si eu o numesc "femeia masculinizata pleca la razbel". Pentru a face "carierea" intr-o lume a barbatilor foarte multe femei sunt nevoite sa uite complet de casa si copii, de ele insele, de inclinatiile lor firesti si sa-l imite pe barbat in tot ceea ce face. Condoleeza Rice este cele mai graitor exemplu (ea chiar pleaca si la razboi).
Dar:
- este nevoie de parerea femeilor in "conducerea cetatii" pentru ca daCA-i lasam numai pe barbati lumea asta nu v-a deveni niciodata mai putin egoista lacoma si competitiva;
- femeile nu ar trebui sa renunte la copii, famile, gatit, feminitate, pentru a se implica in societatea in care traiesc.
Cand v-a lua cuvantul in Parlamentul Romaniei prima femeie cu copil mic in brate, imbracata in rochie pastel cu flori si palarie cu fluturi - sau ma rog cu ce crede ea ca o reprezinta - si cand acesta femeie v-a spune ceea ce are de spus fara a-si atrage huiduieli, v-a insemna ca am ajuns acolo unde cred eu ca trebuie sa ajungem. Intr-o lume in care ne respectam reciproc conditia. ACESTA ESTE VISUL MEU.
Cred ca noi femeile ar trebui sa avem mai mult acces la servicii part time unde eventual sa putem veni cu copiii daca vrem.
Dar pana atunci mai avem multe de facut. Si intorcandu-ne la mentalitatile de la inceputul secolului (adica renuntand total la aspiratiile noastre ne-familiste) inseamna sa aruncam la cos un secol de lupta (buna proasta cum afost ea ne-a adus undeva).
alice
Elenalove27 spune:
Hai mai fetelor, ce atita inversunare pe aici, cind de vina e natura si bineinteles ca de obicei, cine altcineva decit barbatzii?
Natura pt ca a facut misto de noi, femeile si ne-a dat termen pina in 40 de ani la facut copii. Taman in mijlocul drumului gata hop dispare periodul:) Nedrept, nu?
Pai sa fi fost cu 10 ani mai mult, asa pe la 40 de ani sa fim numai bune si fragede pt un copil atunci ieseau toate struna!
Studiam, munceam, ne maritam de citeva ori, schimbam si alti barbatzi/ femei dupa preferinte, incercam toata Kama Sutra, ori inventam inca vreo 10 carti si mai si pe aceeasi tema, eram toate zine si ilene cosnizene pina la 40-45 de ani, fara celulita, aveam timp de sport, rujat si coafat, nu ne mai inselau barbatii, am fi fost independente, nu mai erau femei abuzate, doar de aveau ele asemenea placeri, sa mai zic..?
Si pe la 45 ne apucam de facut copii, ne pensionam, ne negociam pensiile mari, scriam carti despre profesie, carti sexoase, orice, ca doar am fi avut timp, de memorii si idei revolutionare. Si ne leganam pruncii asa intre noi doamnele bine, intre cafelele si ceaiurile de la ora patru-cinci. Pai la urma urmei de ce sa fie crescuti copii de bunici cind putem fi noi bunicutele rabadatoare
Asa trebuie sa ne adaptam la situatie, sanatosi sa ne fie copii ca in rest ne descurcam noi. Ca de obicei:)
Alina
POZE
"Happiness is not having what you want.It is wanting what you have."Anonymous