Ne intoarcem in Romania? (4)
Raspunsuri - Pagina 7
anca74 spune:
aiamoni, desigur, discutia a degenerat, dar tu insati ai "animat-o" cu fel de fel de motive care-ti justifica, in prezent, hotararea. Cu alte cuvinte, nu suntem numai noi, cei care am raspuns la acest subiect, de vina ca discutia a degenerat.
Pe mine, de exemplu, ma deranjeaza ideea (in sine!) ca te satisfac numai raspunsurile celor care-ti incurajeaza repatrierea.
Daca ai fi impartiala si ai gandi realist (din punctul meu de vedere, de exemplu), ar trebui sa iei in considerare si raspunsurile celor care te sfatuiesc sa mai stai o vreme in US si sa incerci sa te acomodezi cum trebuie. Pentru ca ceea ce expui tu la acest subiect se numeste orice numai acomodare la societatea americana nu.
Dar tu nu faci asta. Te limitezi numai la cei care-ti dau verde sa te intorci in tara si uiti ca fiecare lucru pe lumea asta are doua fetze, doua perspective.
============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.
aiamoni spune:
Anca, eu mi-am expus motivele ca raspuns la toate revoltele de “cum poti sa pleci, mare prostie”. Daca voi ati scris asa, nu pricep de ce te deranjeaza cind eu am alta parere.
Si am citit fiecare raspuns, si am incercat ani de zile sa ma acomodez fara absolut nici un gind de intoarcere…cit sa mai incerc, pina la pensie?
Spune-mi, chiar crezi ca oamenii pot fi fericiti numai in America si nefericiti numai in Romania? Chiar asa se face imparteala? Chiar este o regula pentru cei care traiesc in Romania sa fie vai de capul lor? Pentru ca vezi, eu am zis de mai multe ori ca ii inteleg pe cei care nu vor sa se intoarca, anumite lucruri sunt mai importante pentru ei. Si altele sunt mai importante pentru mine. Eu accept ca oamenii sunt diferiti, dar vad ca tu vrei sa gindeasca toti ca tine, ca de nu o sa fie vai de capul lor.
Da, eu cred ca americanii, intr-o buna proportie, sunt inculti, dar iti dai seama ca nu de asta ma intorc, era doar o discutie.
carmenpit spune:
Ptr mine departarea asta de casa e grea. Daca as avea unde m-as intoarce maine in tara. Am plecat acum 2 ani si ne-am intors de 4 luni inapoi in Italia din cauza faptului ca nu avem casa noastra, ca sotul meu nu avea servici (eu in 4 luni imi gasisem un servici bunicel). Aici este invers, sotul meu castiga binisoor dar mie mi se pare ca muncesc in zadar pe nimic. In plus viata aici deja a devenit un calvar: am pierdut o sarcina foarte dorita care a venit dupa luni bune de incercari, sotul parca s-a departat de mine si il simt ca unstrain. Si totusi nu stiu ce imi doresc mai mult: sa raman sau sa ma intorc. de intors la mama nu am posibilitati ca au un ap confort redus, iar socrii mei sunt niste oameni rai (Soacra ne-a zis cand a auzit ca sunt insarcinata ca ce nevoie am eu de copil fapt ptr care nu as vrea sa o mai vad niciodata. Parca simt ca sarcina am pierdut-o din cauza ei). Cand esti intr-o astfel de pasa si esti departe de cei dragi este tare greu. Te simti mai bolnav printre straini. Poate dupa ce timpul va vindeca aceasta rana se va mai duce si dorul de casa.
syracuse spune:
quote:
Originally posted by aiamoni
Spune-mi, chiar crezi ca oamenii pot fi fericiti numai in America si nefericiti numai in Romania?
Bineinteles ca da. Toti emigrantii ajunsi aici dintr-o cultura radical opusa celei Americane si care sunt hotarati sa se "integreze" cu orice pret isi vor canta la ureche astfel de axiome pana cand vor ajunge ca "Firul lui Fibonacci": lege matematica.
In asa fel incat:
1. Americanii sunt calzi si sufletisti (fiindca Romanii sunt barfitori si invidiosi).
2. Americanii sunt culti si sofisticati (fiindca odata o sala de cinema era goala in Romania cand s-au dus ei acolo).
3. Copiii Americanilor sunt cuminti, simpatici, politicosi si foarte bine crescuti (fiindca odata un copil Roman a raspuns obraznic).
Si exemplele pot continua. Din pacate, firea geloasa si barfitoare a Romanului (adevarat, ce-i drept) nu il va face pe American cald. Pur si simplu va trebui sa alegi intre o societatea de barfitori (dar de multe ori calzi, odata ce te imprietenesti cu ei) si o societatea ne-barfitoare dar rece si distanta (cu care nu te vei imprieteni cu adevarat niciodata). Alege-ti otrava. aiamoni probabil tolereaza mai bine barfa decat raceala. Asta este.
In ceea ce priveste cele enumerate mai sus, America si-a capatat o faima in lume pe aceste teme clasice: ca oamenii sunt superficiali, distanti si obsedati de sine; ca cultura si spiritul sunt ignorate in favoarea materialismului cras; ca copiii sunt neplacuti din cazua unui stil de crestere lax si totodata emotional distant (desi aparent fac tot felul de isterii de suprafata pe temele cu "copiii"). Samd. Exista niste motive pentru care s-au creat astfel de perceptii de-acum clasice. Sa fie doar gelozia non-americanilor fata de americani? Ma rog.
Motivul pt. care unii s-au saturat sa auda a,,b,c despre America este pentru ca aceste caracteristici a,b,c au fost observate realmente de catre milioane de alte fiinte umane din afara acestei culturi si apoi comentate ca atare. Daca unii s-au saturat sa le auda nu inseamna ca nu sunt reale.
Cei care nu reusesc sa faca fata acestor trasaturi ale societatii Americane - se straduiesc sa se intoarca intr-o societatea cu alte rele, dar nu cu astea.
Ceilalti stau in continuare aici si isi auto-canta imnurile sistemului American PERFECT. Eu zic ca e simplu.
blackpanterro spune:
Ma impresionat foarte mult femeia asta care e americanca....o fi si ea vreo "inculta" ?
http://www.youtube.com/watch?v=mo1JXmi7U
Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
anca74 spune:
syracuse si aiamoni, doua intrebari mari si late imi vin in minte cand va citesc:
1. la ce naiba ati mai traversat oceanul sa veniti incoace daca nu vreti sa acceptati si sa va acomodati in societatea in care salashuiti?
2. de ce nu v-ati facut repatrierea in primele 6 luni - 1 an de locuit aici? Aveti cumva stofa de stoici convinsi?
============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.
ruxij spune:
Si Syracuse nici nu vrea in Ro, vrea undeva in Europa de Vest. Nu inteleg de ce, doar Romania e ceva mai autentica. Sunt curioasa cum ar merge integrarea intr-o societate Vest-Europeana, cu mai multe prejudecati, mai ales impotriva romanilor, decat cea Americana.
In rest, povesti, clisee de doi lei...
aiamoni spune:
quote:
Originally posted by anca74
syracuse si aiamoni, doua intrebari mari si late imi vin in minte cand va citesc:
1. la ce naiba ati mai traversat oceanul sa veniti incoace daca nu vreti sa acceptati si sa va acomodati in societatea in care salashuiti?
2. de ce nu v-ati facut repatrierea in primele 6 luni - 1 an de locuit aici? Aveti cumva stofa de stoici convinsi?
============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.
Iarasi rautate, Anca, dar deja m-am obisnuit.
Am venit pentru in anii aceia doi ingineri se descurcau foarte greu in Romania, cu slabe sperante la ceva mai bun. Nu regret nici o clipa.
Si nu ne-am intors dupa 6 luni in primul rind fiidca, asa cum am mai precizat, am incercat ani de zile sa zicem ca suntem “acasa”, ca aici ne e locul si trebuie sa ne obisnuim. Dupa ce am vazut ca asta nu tine am inceput sa planuim intoarcerea, dar am mai asteptat sa ne contruim o baza, ca iarasi am mai spus stiu ca e greu acolo daca n-ai conditii minime. Si n-am zis niciodata ca, vai de mine, este ingrozitor aici, fiecare zi e un mare chin. Nu imi place stilul de viata, nu asa vreau sa traiesc si imi planuiesc cu grija intoarcerea. Care-I problema?
Ti-am raspuns, acum raspunde si tu la intrebarea mea, chiar crezi ca fericirea si multumirea de sine este legata obigatoriu de tara unde stai si toti romanii din Romania sunt niste nefericiti vai de capul lor?
Ramona J spune:
In rest, povesti, clisee de doi lei...
[/quote]
Da.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
petra spune:
Odata cu incoltirea in minte a ideii intoarcerii in Romania, dupa ce in urma cu ceva timp , acea persoana , se bucura ca scapa de tot ceea ce nu-i placea in Romania, este clar un semn de neadaptare . Acea persoana nu-si gaseste locul si nu mai vrea sa lupte pentru a prinde radacini si solutia aceasta este cea mai la indemana - " ma duc in Romania !" - .
Nu reneg Romania, si imi este drag tot ce este acolo, pentru ca acolo vor ramane pe veci amintirile copilariei, a anilor de scoala, chipul parintilor dragi, a prietenilor si a multor , multor lucruri care nu au egal sau nu pot fii dublate in aceasta viata. Dar de aici , pana a cauta nod in papura ca : americanii isi cresc indobitocit copii, ca scoala este mizerabila, ca una , ca alta este cu totul altceva. Nu te opreste nimni sa nu-ti cresti copilul in modul tau traditional !
Este adevarat ca stilul de viata de aici este totul diferit de cel cu care eram noi invatati, dar trebuie sa fim constienti ca succesul acomodarii aici este acceptarea stilului de viata de aici (ca doar nu s-or schimba stilul americanii dupa noi!)in societate si pastrarea traditiilor si stilului de viata romanesc, in casa fiecaruia!( si nu numai)
Aici s-a dezbatut mult subiectul cu scolile. Ca in Ro. ar fii mult mai bune si aici sunt de nimic. Nu pot fii de acord cu asta. Sa nu uitam ca in Ro. daca nu mergi cu cadoutul la invatatoare , educatoare, diriginte sau profesori, copilul are de suferit, notele ii sunt sub nivel , iar daca iei masuri cum ar fii cadoutul necesar, totul se lumineaza , copilul tau este dintr-o data f. bun, si totul este OK. Nu m-i se pare OK ca un copil sa invete pe rupte si altul sa-i rada in nas ca tata cu banii lui a cumparat subiectul de nu stiu ce examen sau bac. Si asta nu ar fii totul.
In orice caz, dupa ce viata a fost bulversata odata cu venirea aici, a trecut timpul, incetul cu incetul acomodarea vine, din punctul meu de vedere ar fii o nebunie sa o iau iar de la capat cu mutatul in Ro. Nu scot din calcul si aceasta posibilitate dar nu o iau ca pe o forma de fuga de aici. Oriunde in lume, chiar si in Ro. viata devine o batalie continua cu acomodari la nou si la un anume ritm. Nici in Romania nu mai este viata tihnita de acum "n" ani in urma.
