Ne intoarcem in Romania (3)
Raspunsuri - Pagina 28
aiamoni spune:
Punem pariu pe-o cafea ca sunt destule persoane aici pe forum care ma considera fraiera?
Asa e, fiecare face cum crede mai bine. Interesant insa cit de repede esti judecat si catalogat…va trebui sa ma obisnuiesc cu asta daca ma intorc. Ceea ce, mentionez, nu ma deranjeaza, prefer sa port o discutie in contradictoriu aici cu prietena mea Ramona (nu stiu de ce nu pot lipi floarea, dar i-o ofer imaginar) decit sa aud acelasi “how are you?” insipid de zeci de ori pe zi aici. Asa ca, toate bune.
ruxij spune:
Eu nu te consider fraiera.
aiamoni spune:
quote:
Originally posted by ruxij
Eu nu te consider fraiera.
Multumesc!
Si da, ne-am descurcat suficient de bine sa avem resurse pentru construcita unei case, acum cit de repede o vor pune pe picioare harnicii constructori romani, nu stiu, dar sper ca nu prea mult.
Si ca sa raspund cuiva care a facut o observatie, da, mie mi-e greu sa traiesc cu 10 zile libere pe an. Asta e.
copiloi spune:
quote:
Originally posted by Ramona J
Copiloi, 20% din populatia din Germania detin TOATE casele si restul sint chiriasii lor?
Uite www.destatis.de/basis/d/bauwo/wositab6.php" target="_blank">situatia exacta:
42,2% dintre gospodarii sunt proprietari, restul sunt chiriasi si subchiriasi.
Mai interesanta este statistica pe varste:
sub 30 de ani: doar 7,2% sunt proprietari
intre 30 - 59 de ani: 43,2% sunt propietari
peste 60 de ani: 50,1 % sunt propietari. Deci, din cei care au peste 60 de ani, doar jumatate au casa lor, restul a trait toata viata in chirie si numai in chirie.
Alina
Ramona J spune:
Copiloi, n-am statistici pentru aici dar sigur arata mai bine. Si astea din Germania sint un pic mai bune decit spuneai prima data. Ce sa zic, or fi de vina multele saptamini de concediu pe an...
Aiamoni, daca de mine ziceai iti multumesc si iti dau si eu o floare. Dar mi-e teama de constructorii romani... Am vazut multe case noi cit am fost prin Romania si in majoritatea n-as fi locuit. Am vazut si citeva decente (2-3 din zeci si zeci pe care le-am vazut). Cred ca trebuie sa fiti foarte atenti cind alegeti echipa si probabil ca trebuie supravegheati cu mare atentie.
Acum mi-am amintit ca aveam si la NY niste cunostinte care au teren si cred ca se apucasera de construit (tot prin rude) si tot in ideea ca poate se intorc. Poate dau de numarul lor sa vad ce or mai fi facut.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
pitzinuca spune:
quote:
Originally posted by aiamoni
Ceea ce, mentionez, nu ma deranjeaza, prefer sa port o discutie in contradictoriu aici cu prietena mea Ramona (nu stiu de ce nu pot lipi floarea, dar i-o ofer imaginar) decit sa aud acelasi “how are you?” insipid de zeci de ori pe zi aici. Asa ca, toate bune.
aiamoni, asta plus toate motivele pe care le-ai expus de-a lungul celor 3 capitole m-au facut sa nu imi doresc niciodata sa emigrez.
dar stii ce? incet-incet si in romania se instaureaza acest "how are you" insipid.
la servici e regula; prietenii s-au indepartat incet-incet, se afunda in munca si in achitionarea de lucruri care sa le inutilizeze vietile, au disparut nuntile misto incet-incet, majoritatea se organizeaza dupa un tipar anume, romanul este deja si el un robot, dornic sa devina un occidental / european sadea.
asa simt eu, poate si eu ma regasesc in descrierea de mai sus: nu simt ca am o viata adevarata decat in sanul familiei proprii(a se intelege barbat si copil), ceilalti s-au schimbat foarte foarte mult...
sau poate am o problema si nu ii mai gust eu...
ii rog pe cei din romania sa nu se simta ofensati, asta este ceea ce simt eu
aiamoni, gandeste-te bine!
b
anca74 spune:
quote:
Originally posted by pitzinuca
aiamoni, asta plus toate motivele pe care le-ai expus de-a lungul celor 3 capitole m-au facut sa nu imi doresc niciodata sa emigrez.
Asta nu numai ca este o mare gogomanie, dar este pacat sa gandesti prin prisma experientelor altora. Ca sunt ele fericite sau nu prea.
Daca ai spirit de aventura, daca te scoate din minti rutina vietiii intr-un loc, daca vrei sa vezi alte colturi de lume, sa cunosti alte moduri de viata, alte tipologii umane, eu zic ca emigrarea este una din multiplele solutii.
Mie personal nu-mi place sa traiesc mereu in acelasi loc. Ma plictiseste stagnarea. Sunt un spirit activ si-mi place sa cunosc cate putin din toate. Am impresia ca viata este atat de scurta sa o petreci intr-un singur loc. Lumea asta este mare, frumoasa si plina de lucruri noi care trebuiesc invatate. Mi se pare o imensa, incomensurabila prostie sa stam priponiti in acelasi loc, de cand ne nastem si pana murim.
Dar fiecare e liber sa faca cum crede si cum simte.
============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.
aiamoni spune:
Da, Ramona, la tine ma refeream, fiidca stiu ca avem pareri diferite, dar prefer sa povestesc cu tine ore intregi decit sa ma “conversez” cu vreo colega sau vecina pe aici.
Nu stiu daca ne vom ocupa de constructie inainte sa ajungem efectiv acolo, era doar o idee. In orice caz, aici se pare ca iar avem pareri diferite, am o parere foarte proasta despre casele de aici, majoritatea vorbesc nu exceptiile. A nostra e veche de 13 ani (deci nu chiar asa veche) si sotul meu intra in deprimare acuta cind vine vorba de ea. Curge apa in casa pe sub usa, lemnul putrezit pe margini, nu mai vorbesc cum sunt facute tocurile usilor, acoperis care trebuie schimbat, peretii cit o foita de tigara…nu stiu exact ce si cum s-o fi schimbat in Romania, oricum mie casa din lemn nu-mi trebuie, sper sa facem una pe care s-o lasam nepotilor. Sigur ca si aici poti sa-ti faci una cum vrei, dar te costa cam mult, cred.
Pitzinuca, asa e, multe s-au schimbat si la noi. Ma doare cind vad la stiri cu cita rivna copiem modelul american, si copiem numai timpenii. Dar eu cred ca singele apa nu se face. Cind o sa-I vad pe italieni si pe spanioli reci si severi atunci o sa cred. Nu mai e ca altadata, dar nici ca aici nu e.
Ramona J spune:
pitzinuca eu nu sint ofensata, ba chiar gindesc la fel. Mi s-a parut si mie ca oamenii au tot mai putin timp liber si in Romania.
Dar noi cei de aici avem nostalgiile noastre. Eu n-am gasit in Romania ce cautam, nu mai e...
Tocmai a aparut tot la Discutii Generale subiectul Se va schimba ceva vreodata? Astea sint lucrurile care m-au deranjat in Romania de cind ma stiu. De multe ori plecam cu plicul in buzunar si acolo raminea, ca mi se parea injositor sa il dau, asa ca nu prea rezolvam mare lucru. Inca nu imi vine sa cred cit de usor rezolv orice aici, de cele mai multe ori prin telefon sau prin internet.
Pentru mine asta e mare lucru, pe linga ca nu ma enervez, nu stau la cozi, nu am de a face cu mutre acre (atitea cite mai sint) - rezolv totul rapid si am timp pentru ale mele.
Nu intelegeti gresit, nu pledez pentru plecat sau ramas. Sint observatii pur si simplu. Te poti obisnui cu orice, daca asta iti doresti.
Spunea Simina mai devreme despre Africa. Nu se compara cu aici, dar tot are citeodata nostalgia Africii.
Aiamoni vezi ca sint citeva persoane care s-au intors, dar au fost cam zgircite la detalii. Desi parerea lor o asteptai.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
Porumbita spune:
aiamoni nu are cum sa inteleaga pt ca ea fiind plecata idealizeaza un pic ceea ce e acasa... sau pastreaza in minte numai cum era inainte de a pleca... pt ca nu e tot una sa vii in concediu, si atunci toti prietenii se straduiesc sa isi faca timp sa te vada, si alta e sa vii aici...
aiamoni, tu ce vrei de fapt? sa iti demonstrezi tie insati ca faci/faceti bine?
nu de alta dar cei care s-au intors si au dat-o in bara nu o sa vina niciodata sa spuna asta pe forum...
eu tot ce te sfatuiesc e sa fii mai realista in ceea ce priveste intoarcerea...
e cam asa.. eu nu vroaim prea tare sa plec din Germania (din toate motivele pe care le enumera fetele stabilite prin alte tari - si noua ne mergea bine in Germania, ne facusem prieteni , unii sunt super si sper sa ramanem in realtii apropiate in continuare) dar pe de alta parte imi suradea ideea (aceleasi motive enumerate aici de fetele intoarse sau chiar si de tine);
ideea e ca eu am renuntat la idealisme si am luat lucrurile ca atare (sotului i-a luat vreo cateva luni sa isi dea seama ca unele lucruri nu sunt chiar cum credea el - asta in cdt in care el a insistat ff tare sa revenim);
noi ne-am intors cu bani aproape suficienti cat sa punem pe picioare o firma (cei drept am stat plecati doar doi ani si din astia eu nu am lucrat decat in al doilea); deci sanse sa ne luam ceva al nostru nu or sa fie prea curand (dar si in Germania stateam cu chirie)
acum muncim ff mult, uneori si 14 ore... sambetele si de curand am inceput si duminicile.. dar .. o facem pentru noi , pentru visele pe care le avem (am avut amandoi oferte ff bine platite de job pe care le-am refuzat, desi ca timp ar fi insemnat mult mai putin decat prestam acum); insa dupa 6 luni de Ro nu avem nici unu nici altul nici un regret... suntem multumiti de cum merg lucrurile si pt noi si asa pe ansamblu... o sa vedem si mai incolo...
pana la urma e asa cum spune Kim22... e chestie de atitudine.. poti fi un invingator atat in Ro cat si in alta parte...
si daca peste 2 ani o sa ne dam seama ca nu mai vrem sa stam in Ro o sa plecam din nou, dar macar ar fi in cunostinta de cauza (am fost, am revenit, am incercat si asta e...)
dar dc voi sunteti de multi ani plecati sincer, veniti daca puteti mai intai pt 6 luni si dupa mai vedeti (asta pt ca am un prieten drag de curand reintors din SUA dupa 6 ani si ii e teribil de greu...)