17 ani de la Revolutia Romana - cum ati trait-o?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns daniela_b spune:

Eu sint din provincie, aveam 19 ani si cind au inceput murmurele alea in timpul cuvintarii tovarasului, maturam linistita in sectie ( magazia de curatat saci de la "Proletarul"), colegele mele tricotau cu sefa in biroul ei ( se terminasera sacii) iar baietii lucrau cu motostivuitoarele pe afara, am iesit repede si am tipat ca "se intimpla ceva, veniti..cade Ceausescu!" desi in momentul ala se putea sa nu fie chiar asa (dar oare ce putea sa insemne "alo, alo, alo...stati linistiti la locurili voastre..."?)

Ei au ris de mine si a fost nevoie sa mai ies o data sa le spun, intr-o ora toata lumea alerga prin curte confuza iar unii dansau si beau vodca rasarita ca prin minune.

De abia spre seara mi s-a infipt o durere in suflet la gindul ca mureau niste oameni iar eu nu intelegeam nimic.
Unii rideau si sarbatoreau, altii plingeau dupa rude si cunostinte disparute.
Iarna aceea era atit de ciudata.

Si, mai exista o amintire vie legata de ziua aceea: privind imaginile transmise m-am gindit: " ce "mari" or sa se faca astia de s-au bagat in fata la TV si ce "mici" or sa ramina aia care au murit..."

S-ar putea sa fi avut dreptate...

Dar, pentru ca nici eu nu am facut nimic si pentru ca nu am dreptul sa-i judec pe ceilalti, ma straduiesc sa iau partea buna a intimplarii/revolutiei/loviturii si sa ma gindesc la sufletul celor care au cazut atunci.






Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Flaflo spune:

Eu aveam 15 ani si nu voi uita niciodata ca am stat ascunsa 2 zile si doua nopti sub birou pentru ca vuiau gloantele pe linga geam....

Craciunica mea

Flavia si Bianca


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns angy11 spune:

Eu eram la Bucuresti la un curs,restul familiei la Timisoara,tatal care e mai "slobod" la gura s-a scapat la unul din telefoane ca TM e revolutie,mi-a zis sa nu zic nimanui,dar eu la cei 18 ani acre ii aveam atunci am zis la toata lumeaeram adunati din toata tara....in noaptea de 21,am fost la Universitate,apoi in 22 eu am plecat spre Timisoara,aveam, bilet de avion,a trebuit sa-l sacrific,ca nu zbura nimic.
La Timisoara ai mei au o poveste intreaga,armata se instaurase in casa noastra,deoarece era cea mai inalta din perimetrul respectiv si aveau vizibilitate.
despre Timisoara si revolutie as putea sa vorbesc la infinit,dar iata sunt sarbatorile si va urez Craciun fericit!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sirimie spune:

Eu cred ca e posibil sa fi fost lovitura de stat dar ca oamenii au iesit in strada fara sa ii cheme nimeni, ceea ce face sa fie revolutie. Revolutie, din cite stiu eu, inseamna schimbarea starii existente. Desi Iliescu si ai lui care (cred eu) au pus la cale lovitura de stat au luat si puterea dupa, nu s-au mai putut intoarce la comunism, si asta face sa fie revolutie.

Toti oamenii care au iesit in strada, unii care au murit - nu i-a trimis nimeni acolo. A fost revolta populara autentica.


Va dorim sa cresteti mari si frumosi!

Simona & Vladut (27 februarie 2005)

Poze la http://pg.photos.yahoo.com/ph/seirimie/my_photos

Andrei are nevoie de ajutor: http://andrei.point.ro/

Despre Andrei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Androix spune:

Eu aveam 12 ani. Stateam in Bucuresti, la etajul 10 si vedeam de pe Titulescu pana in sudul orasului, pana in berceni.
Nu stiam eu mare lucru atunci, dar auzisem la europa libera ca in timisoara era revolutie, apoi iesise ceausescu la inaintare sa zica despre niste actiuni huliganice care au fost puse la punct si totul e in regula la timisoara.
Eram acasa doar cu sor-mea, mai mare ca mine cu 4 ani si ne uitam la tovarasu' in cinstea caruia o mare de muncitori fusesera adunati sa inghete de frig ca sa-i asculte discursul obosit. Parintii nostri nu erau la manifestatie asa cum poate va imaginati ci erau la curte, undeva in baneasa aproape de sediul jandarmeriei, faceau ultimele pregatiri pentru craciun.
Nu eram atente numai la televizor, la sor-mea a venit o prietena, iar eu am inceput sa ma joc. Nici nu mai tin bine minte dar parca ele au venit si au zis sa ne uitam la televizor repede ca se intampla ceva. Si am auzit ca dictatorul a fugit cu elicopterul. Noi tot auzisem elicoptere care treceau si se duceau in centru dar nu ne-am gandit la ceva. Cand se auzea un murmur ciudat in departare desi era o liniste mormantala.
La putin timp dupa asta au inceput sa treaca masini cu farurile aprinse si care calxonau iar oamenii strigau fericiti ca a cazut Ceausescu. Tot asa au venit si parintii nostri acasa, care nu stiau ce se intampla, pentru ca la curte nu aveam nici radio nici tv, dar au vazut multime de camioane ale jandarmeriei plecand pline in mare viteza si s-au gandit ca ceva se intampla de este atata iures iar noi eram singure acasa, asa ca s-au grabit sa vina. Pe drum au intalnit masini asa cum va spuneam, cu oameni care se bucurau, aveau steaguri cu stema decupata etc.
Cand au venit ai mei acasa am plecat toti patru la plimbare sa vedem ce se mai intampla. Era veselie mare peste tot, oamenii strigau de bucurie, altii ne chemau insistent la televiziune sa aparam televiziunea sub asediu. Si cu ce s-o aparam noi? Asa cu mainile goale? Pana la urma ne-am intors acasa iar tata s-a dus totusi la televiziune. N-a stat foarte mult, nu era de stat acolo. Oamenii erau chemati sa apere televiziunea si cand ajungeau acolo nu stiau unul de altul, era o mare debandada, facea fiecare ce se pricepea mai bine, in princiupiu se ascundea ca sa nu ia un glonte in tacalie ca se tragea, se murea dar ei aparau televiziunea, care nu era nici pe departe atacata nicicum, numai ei erau atacati. Oricum ceva era putred asa ca taica-miu nu a intrat in mijlocul actiunii si a taiat-o acasa.
In noaptea aia s-a tras ca la balamuc, si in centru si la televiziune, vedeam de pe geam trasoarele rosii sau verzi, nu mai tin minte, stiu ca erau luminate.
A doua zi treceau tancuri si blindate prin fata blocului si lozinca de pe buzele tuturor era "armata e cu noi!"
Pe 24 eu deja eram foarte detasata de toate astea incat vroiam impreuna cu prietenele mele sa mergem in parcul ciresarii pentru ca acolo in fiecare an erau serbari inainte de craciun, venea un mos gerila si impartea cutii goale intr-un brad inalt de vreo 10 metri si noi eram in extaz. Dar mamele noastre ne-au bagat minitle in cap si nu ne-au lasat sa iesim din casa.
Si mai tin minte ca undeva in zilele alea cu mare teama si suspans am asteptat pana tarziu in noapte sa vad la televizor cum a fost Ceausescu judecat si executat. Cu toate ca am dus-o greu si ne bucuram nespus ca am scapat, mama a plans ca i-au impuscat ca pe niste caini, in ziua de Craciun.
Asa am trait eu revolutia, atat imi mai amintesc de-atunci.

Si eu cred ca a fost o mare inscenare, a fost ceva care a pornit de undeva, oamenii au fost manipulati si lipsa mijloacelor de informare a facut asta posibil. Insasi faptul ca revolutia, si acum dupa atatia ani de zile, este un mare mister imi demonstreaza fara urma de indoiala ca a fost o lovitura de stat. Cineva a tras niste sfori ca la un teatru de paupsi, desigur au fost si papusi care s-au miscat din vointa si constiinta proprie, dar incurcaturile (gen soladatii morti la otopeni, care s-au impuscat intre ei, sau mortii care au aparat televiziunea asediata) au fost regizate din umrba. Sunt oameni care si acum pot vorbi zile in sir despre ce au trait in zilele alea, si nu au fost doar trairi asa... au hotarat destine, si desi vorbesc nu spun nimic. Nici un terorist, nici macar asa la misto, nu a fost descoperit, nici mort nici viu. Nimeni nu poarta vina pentru nimic...
Un prof de-al meu ne-a zis ca istoria este ceea ce se scrie si se "preda" generatiilor care nu au trait-o, iar ce ramane scris este foarte diferit de ceea ce s-a intamplat de fapt.
Copiii mei mai au mult timp pana la scoala dar cred ca o sa fiu foarte uimita cand o sa le citesc manualele de istorie...

Andreea mamica lui Filip Stefan
bb2

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ham spune:

in 18 eram in Petrosani, nu mai stiu cum am aflat ca in Timisoara iesise lumea in strada, impotriva nebunului...
am vrut sa ies la stop si sa plec in Timisoara; aveam atunci o prietena, o unguroaica; taica-sau nu ma prea iubea dar mi-a zis- "mai baiatule, orasul e inkis, nu ai cum intra in Timisoara!"
in fine, n-am plecat, regret si acum asta, cu toate ca nu mai cred de mult in revolta populara; intuisem bine, prietenii studentzi in Timisoara iesisera in strada, o parte au stat inkisi la Popa Sapca, bataie, teroare,...
eram la seral, lucram la mina Petrila, la un birou de proiectare, frecam prazul p-acolo, de f-o cateva luni, de cand scapasem de subteran; aveam un coleg momarlan (momarlanii sunt vekii localnici ai vaii, noi, viiturile, ne intitulam barabe!); asta era un fenomen, putea dormi oricat si in orice pozitzie.
in 20 decembrie, aud la radioul care merea non-stop in birou, ca nebunul organizase pt. a doua zi, in Bucuresti, o mare adunare de infierare a kestiilor de la Timisoara.
stateam la o barfa intre colegi, nu aveam turnatori printre noi, catziva, din varii motive, dadeau cu subsemnatu' lunar la CI-stul minei, dar stiam totzi de asta, inventau povesti...
in fine, io le spusesem de cateva luni parerea mea- Ceausescu pica, s-o pisat contra vantului numit Maica-Rusia, uita-te ce se-ntampla la cehi, polaci, unguri, ...
totzi mi-au zis ca-s diliu; de data asta le-am zis ca nebunul de ne conduce e si prost- cum sa aduni un milion de oameni care te urasc, k sa-njure pe aia de la Timisoara, care fuk exact ce-am fi facut totzi, dac-am fi avut coaie.
in fine, vine si dimineatza zilei de 21; dau radiou' tare-n birou si-i zic momarlanului sa vedem ce iese; asta bine-intzeles adoarme; "dragi toarasi si preteni,...bla-bla-bla" si deodata, parca incepe sa se auda un murmur...; dau mai tare radiou', sub aplauze si urari se auzeau clar racnete si huiduieli, a urmat faza cu Ceasca: "alo, alo, ..., alo, toarasi,..., toarasi!" si Leantza zibierand: "liniste, ..., liniste!" io am scos un racnet de-a cazut momarlanu' de pe scaun: "baaai, au facut-o!", timp in care, s-a intrerupt emisia.
am fugit pe scari la sefu', un ungur, in birou caruia se adunasera multzi din ce de la sector- unii plangeau, si romani, si unguri, f-o 2 svabi, am auzit pe saturatelea "istenem" si "dumnezeule", "jesusmaria" si "sfanta fecioara" si ce mai zice omu' in situatzii de criza, cand brusc devine credincios..., imbratzisari, lacrimi de bucurie, etc
s-o dat imprastierea, majoritatea or plecat acasa, la toate sediile de militzie din vale, in curtzile din spate s-au ars acte, alte acte s-au ars pe vaile dintre muntzi, populatzia a atacat sediile de militzie, la noi n-au fost mortzi, k la Cugir...
la mina, pe baza de voluntariat s-o organizat paza, or inceput sa umble tot felul de zvonuri, ala cu apa otravita, ala cu trupele speciale care ba vin dinspre Hatzeg, ba dinspre Oltenia.
m-am dus sa vaz barajul anti-tanc organizat la iesirea spre Hatzeg; m-am imprasitiat de ras, blocasera drumul cu dacii, ce kkt sa faca alea in fatza unui tanc, trecea ala lejer peste ele; cand am ajuns la mina, i-am zis sefului; asta m-o intrebat ce cred c-ar trebui facut; i-am propus sa face mine artizanale anti-tanc, invatzasem la Lipova, in armata, exploziv aveam la toate minele din vale...
m-o trimis la ceva unitate de vanatori de munte, sa vorbesc cu comandantul- n-o sa uit niciodata cum se interpreta: Avram Iancu! (capitanu', nu unitatea)
omu' mi-a pus la dispozitzie o RABA, camion pe post de masina de serviciu, cu un sergent k sofer, si uite-asa am ajuns sa colind vaile si sa organizez paza impotriva a nimic.
intre timp, baietzii desteptzi, s-or infipt la primarie, unii s-or aranjat pe viatza- Raj Tunaru, ala de-o candidat la presedentzie, deputatu' asta de care tot scriu ziarele, cu amanta din America, o matrasit actele constatatoare ale unei perkizitzii ce o incriminau pe o sefa de restaurant (cotata k cea mai bogata persoana din vale), pt. marfa deficitara, gasita fara acte- tzigari, cafea, carne, etc- la vremea aia o kestie extraordinara, acu' ma umfla rasul...; eee, la cateva luni dicstantza, cine credetzi ca era mare afacerist de succes? atzi ghicit- pretinu' Raj!
apropo de miscare populara sau lovitura de stat, adevarul tre' sa fie undeva la mijloc- aveam un prieten, tzinea discoteca de la Valea de Pesti; cand a coborat din munte, mi-a zis ca la Valea de Pesti, la inceputul lui decembrie, s-o umplut brusc de turisti rusi/basarabeni, venitzi, kipurile la bijnitza; ce dreac' faceau aia in vale, nu stiu; am auzit ca aceeasi situatzie ar fi fost si la Timisoara; naiba stie!

PS- intrebarile care mi le pun de 17 ani sunt:

1- cine-a fost nebunul care o oprit tramvaiul în Piatza Maria (Timisoara) si s-o suit pe el, zbierand "Jos Ceausescu"?
asta ar trebui gasit si ar trebui sa-i ridicam o statuie- de la el a pornit tavalugul!(Popa Laszlo nu a facut nimic.)
CARE ESTE NUMELE ACESTUI NEBUN?

2- Cine i-a dat ideea lui Ceasca sa adune un milion de oameni, cu japca la demonstratia de condamnare a "huliganilor" din Timisoara?
Incearcatzi sa va aducetzi aminte ce s-a intimplat la Bucuresti!
Daca nu i-ar fi adus cu japca la demonstratia de condamnare a "huliganilor" din Timisoara credetzi ca s-ar fi strins atitia oameni in mod spontan sa protesteze?
Cine i-a dat ideea lui Ceasca si cine a pus-o in aplicare facea parte din gasca de "tepari" (cei ce le-au tras tzeapa ceausestilor si dupe, intregii tzari!).
Cu doar doi ani inainte se produsesera evenimentele de la BV, revolta aceea a fost generata de foame si conditiile grele pe care toata lumea le cunostea si le suporta(e posibil sa fi fost un fel de test pentru 89), si totusi nimeni nu a zis absolut nimic, revolta a fost stinsa fara nici un foc de arma!
Eu nu pot sa cred ca ce nu au putut face foamea si conditiile grele de trai, a putut sa faca un ordin de evacuare a unui popa. Indiferent de confesiune.
CINE I-A DAT IDEEA LUI CEASCA IN LEGATURA CU MAREA DEMONSTRATZIE?

3- Ceausescu a fost urcat în elicopter la ora 12 si un pic de catre individul care a preluat frâiele Ministerului Apararii Natzionale imediat dupa sinuciderea lui Vasile Milea, acelasi individ care la ora 13 si un pic transmitea fortzelor armate indicativul prin care conducatorul Ministerului Apararii Natzionale este comandantul suprem al fortzelor armate uzurpând, astfel, prerogativele lui Ceausescu, acelasi individ care da indicativul de neangajare în lupta formatziunilor de TAB-uri care intra în Bucuresti dinspre soseaua Oltenitzei si care NU opreste transmisiunea TVR din antenele TVR ce aveau paza militarizata, fiind obiectiv de însemnatate pentru apararea natzionala.
CARE ESTE NUMELE ACESTUI INDIVID?

daca suntetzi curiosi ce si cum, cititzi acest articol; merita!

http://www.hotnews.ro/pp_articol_12967-Basescu-parinte-din-flori.htm



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Siminaf spune:

M-a luat cu fiori!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Ham, ma gindeam ca ai fost la TM. Noi am prins revolutia din plin. Puteam sa-mi iau si certificat!
Ma rog, am scapat de arestari si chiar si de gloante. Dar au fost pe aproape. Acum cind ma gindesc in urma parca a fost un film, nu-mi vine sa cred ca am participat direct.
Imi amintesc ca atunci cind au tras (nu gloante rebele, de alea mai fusesera) in Piata Operei toti baietii au sarit cu fata la pamint si eu ma uitam cum se sparg becurile si cum ricosau gloantele, scotind flacari cind se loveau de marmura. Deh, baietii facusera armata si au priceput repede ca sint gloante adevarate. Mie nu-mi venea sa cred...
Mult mai tirziu, cind deja se tragea serios am pornit spre Complex - prin spatele Catedralei. Se auzeau din nou gloante, cred ca din parc. Eu iarasi am ramas (singura) in picioare, ca ma gindeam ca sint departe... Cica nu erau.
Pina la urma am invatat lectia si cind s-a tras in Complex (cred ca era caminul 7 acolo) am fugit de am mincat pamintul. Atunci au tras de la citiva metri si au murit citiva studenti, unul chiar era familist si avea copil mic.
Ultima aventura a fost cind ne-am hotarit sa plecam din Timisoara si a vrut sa ne opreasca un nene mare in grad la iesirea din oras. Prietenul nostru a incetinit in dreptul lui si apoi a plecat mai departe in mare tromba. Imi amintesc ca l-am auzit pe tip injurind, m-am uitat in urma si am vazut ca a dus mina sa-si scoata pistolul din teaca. Apoi am inchis ochii si am asteptat... Probabil ca s-a razgindit, n-am mai indraznit sa ma uit inapoi.
La fel de mult ca toate astea m-a impresionat vremea fantastica din ziua aia. Fusese atit de cald, credeai ca-i vara. Apoi a inceput ploaia in toiul noptii, o ploaie cum n-am mai vazut. Cu tunete, fulgere (inclusiv circulare, ca un glob)... in decembrie!

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ham spune:

Ramona J, ai avut noroc!
o parte din amicii mei, Eu (Eugenia de fapt), Angus (Dragos, dar indragostit de AC/DC) si inca vre-o catziva, or ajuns la Popa Sapca, unde au fost batutzi mar, inkipuie-tzi ce bataie au luat daca luni de zile dupa aia, Angus avea probleme cu notziunea de timp, Eu probleme de comunicare...; au zacut acolo, crezand ca vor muri, o parte, inclusiv un amic de-al lor ranit a fost luat si nu se mai stie nimic de el...
in fine, in ianuarie, cand ne-am revazut, eu efervescent si proaspat inscris la PNL, ei sedatzi de o betzie continua, o perioada nu ne-am putut intzelege, eu incercam sa vorbesc despre ce se intampla, luat de val, pana cand Eugenia mi-a zis: "Tibi, daca ai kef de politica, iesi din camera si cauta-tzi interlocutor, io alalta-ieri m-am intalnit cu unul din gardienii care mi-au dat in cap cu patul pustii, era printre bashtanii de la primarie, mi-a zambit si m-o intrebat ce mai fac..., asa ca lasa-ma cu kkturile tale!"
fata asta avea vre-o 152 inaltzime si maxim 40 de kile...
niciunul nu si-a tras terenuri sau nu-sh ce alte avantaje, in timp ce-n Petrosani, unde n-am murit nimeni, sunt sute de revolutzionari!
fosta mea doamna, ma intreba de ce nu-mi iau certificat; simplu, din orgoliu...
Ramona J, se pare ca nu sunt "singurul prost, care nu stie sa se descurce-n viatza!", nici tu, nici prietenii mei nu v-atzi luat certificatul!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns spic de grau spune:

Aveam 13 ani.

Eram cu mama acasa, si cu fratele meu (avea doar 7 ani pe atunci). Mama spala rufe - parca o vad.
La un moment dat, un vecin, profesor la Universitate, bate in usa si se precipita inauntru spunandu-ne: "a inceput! gata! a inceput! dati drumul la TV".
Nu priceam ce a inceput. Mama nu pricepea nici ea. El era cu parul valvoi si facea ca un Pepsi.
La TV, era Ceausescu in tribuna, si multimea care fluiera. Nu stiu cat am inteles atunci...

Mai spre dupa-amiaza a venit si tata acasa, spunandu-ne ca in santier une lucra el, au venit niste oameni si le-au luat masinile. Erau colegi care plecasera cu ei. El a venit acasa, ca ne avea pe noi.

Toata noaptea, acel profesor s-a ascuns la noi. Ne-a pus sa baricadam usa. Nu s-a dus la el, familia o avea trimisa la tara de cateva zile.

Tot in timpul noptii, bunicul (Dumnezeu sa-l odihneasca), si tata, au mai iesit prin cartier. Se auzeau impuscaturi. Bunicu, care facuse frontul si ajunsese pana la rusi, zicea ca din cate isi da el seama, nu erau zgomote de gloante adevarate. Erau dispozitive puse pe blocuri, care se declansau automat.

Stiu ca mi-era teama. F teama. Credeam ca va incepe razboiul, iar mie mi-e extrem de teama de tancuri. De cnd eram mic copil avea cosmaruri cu tancuri, nu stiu de unde pana unde...

A2a sau a 3a zi, am mers sa cumpar paine. Si au venit oameni care au tipat sa fugim, ca au vazut oameni imbracati in negru, iesind din canale. E drept ca eu nu am vazut nici un mascat

Presupun ca a fst ceva organizat - romanul era prea terorizat sa iasa de unul singur in strada - poate sa fi iesit tinerii "nelinistiti" care aveau curajul dat de inconstienta tineretii. Ce a functionat si inca functioneaza la noi bine este spiritul de turma (crescut cu o doza buna de alcool). Iar asta a fst continuarea...(imi pare rau, dar asta e parerea mea).

Ce mai stiu, e ca un coleg de servici de-al mamei mele, s-a suit intr-un copac, sa vada mai bine Revolutia. Era beat, si a cazut de acolo, rupandu-si piciorul. Radea apoi, ca datorita piciorului rupt a fst declarat Erou in Revolutie, si avea nu stiu cate avantaje.


Tu spui ca iubesti florile, dar le tai si le pui in vaza.
Zici ca iubesti cainii, dar le pui zgarda si ii tii legati in lant.
Te lauzi ca-ti plac pasarile si le inchizi in custi mititele...
Cand spui ca ma iubesti mi se face frica. (Jean Cocteau)

Mergi la inceput