Certuri in familie
Raspunsuri - Pagina 2
Bee spune:
Imi pare rau ca treceti prin situatii tensionate. Poate ca sunteti amandoi foarte obositi. Te-ai gandit ca tensiunea poate sa apara si din cauza faptului ca voi abordati in mod diferit o disputa? Poate lui ii place sa se certe, in timp ce tu-l amani in ideea ca se vor calma lucrurile. Asta poate sa duca la acumularea frustrarii pentru el. Si nici tu nu esti linistita, fiindca conflictele nu sunt rezolvate, ci doar amanate. Am senzatia ca amandoi actionati dupa niste tipare prestabilite: el face cum a invatat in casa lui, iar tu ai vrea sa faci cum faceau parintii tai. Nu ai dat foarte multe amanunte despre familiile voastre, dar daca parintii lui se certau mai mult decat parintii tai, asta nu inseamna ca erau mai nefericiti. Poate asta era modul lor de a-si rezolva conflictele, fiind niste persoane mai temperamentale.
Cred ca ar trebui sa incerci sa-i raspunzi cu aceeasi moneda: daca el cauta cearta, da-i cearta pana s-o satura si o sa aveti liniste cum cauti tu. Dar nu va culcati certati! Am auzit eu undeva treaba asta si e un sfat minunat pe care l-am primit. Cearta-te, dar nu il lua foarte in serios (nici pe el, nici pe tine, nici situatia in sine). Putin umor nu strica.
Cand sunt suparata pe sotul meu, eu spun tot ce am pe suflet, adica uneori ma cert (e adevarat ca exista momente in care ma cert si singura). SI oricat de urate ar fi cuvintele pe care le arunc, amandoi stim ca e doar o descarcare nervoasa, care trece, tensiunea s-a dus, iar noi suntem dupa toata furtuna asta, cat se poate de ok. Dar din exterior treaba asta arata urat de tot (desi nu e).
Multa bafta si putere. Si nu uita sa si zambesti.
(PS. Si eu la fel de proaspata mama ca si sotie)
Bee
si Ana Teodora (22.12.2005)
http://www.dropshots.com/dochia
tierry spune:
JG asa zic si eu...cum sa ma impinga? Am ramas muta de uimire prima data pana cand am vazut ca asa a facut si cu tatal lui. S-au contrazis care si cum sa dezghete frigiderul si cand socru miu a vrut el sa se apuce, sotul meu l a impins zicand ca el nu stie cum. Mi-am dat seama apoi ca e frecvent la ei in familie. Ideea e ca mie nu mi plac astfel de lucruri, mai mult cum bine spui le simt ca pe niste abuzuri. El zice ca eu provoc toate certurile, ca comentez etc.
Ma si contrazice cu indarjire de multe ori de fata cu altii, lucru care mi se pare iar de prost gust.
Am sa zis sa cer si parerea altora, poate toti barbatii or fi asa si poate gasesc eu nod in papura. Se pare ca el are o problema si nu eu. Asa ca sincer ma gandesc serios la ce e de facut, chit ca multora nu le ar cadea bine (familiilor noastre in special).
J G spune:
Lasa familiile in durerea lor (scuza-mi expresia). Daca asa e crescut nu o sa o scoti la capat cu el.
J si Carla-saurus Rex (05.02.2006)
Bee spune:
Tierry, una e cearta, vorba aprinsa si alta e sa te impinga sau sa doamne fereste de mai rau! Sunt oameni, care mai mult latra decat musca, dar daca si latra si musca, e rau. Parerea mea e ca ai facut bine ca i-ai vorbit pe acelasi ton pe care-l foloseste el cu tine. Ar fi trebuit sa sesizeze ridicolul.
Nu stiu ce sa-ti spun, fiindca eu, in situatia ta fiind pusa, am ajuns la spitalul de nebuni, pana sa reusesc sa-mi parasesc prietenul. Si acela nici macar nu era genul "certaret", ci doar abuziv. Si de ata m-am lamurit foarte tarziu. Dupa mai bine de 7 ani de relatie, fiindca era baiat educat, stia antecedentele familiale, a incercat din rasputeri sa fie mai tare decat "genele defecte" mostenite, dar a sfarsit tot cu mana in gatul meu.
Bee
si Ana Teodora (22.12.2005)
http://www.dropshots.com/dochia
ileanna spune:
tierry, nu vorbi cu el vreo 2 zile dupa ce face asa. Dar arata-i ca esti suparata la modul propriu, nu de dusmanie, ca esti de-a binelea trista, ca te face sa te simti aiurea si nefericita.
Poate il afecteaza totusi ca n-o fi stana de piatra. Cat de badaran e, tu esti totusi partenera lui. Incearca si asha, fara reprosuri.
Si daca iti zice iar ca esti nebuna sau ti se pare zi-i ca ... asta e, pe tine rastitul si alte chestii de genul asta te intristeaza mai ales cand vin de la tovarasul de viatza. De la altii poate le mai suporti dar acasa iti doresti altceva. Si nu te mai lansa in nici un fel de polemici. Eventual fa ceva ce nu-l include pe el, ca sa-i demonstrezi ca totusi ai de gand sa cautzi o multumire sufleteasca intr-un fel si ca nu te culci pe o ureche sa-ti plangi de mila. Du-te la film, iesi sa te plimbi imbracata misto etc.
Never say NEVER.
tierry spune:
Bee, nu pot sa cred...deci degeaba imi pierd ani (deja 5 la numar) din viata incercand sa cred ca se va schimba. Are si alte antecedente, dinainte de casatorie..cred ca cea mai dureroasa pt femei (inselatul), dar am zis ca a fost o greseala. Imi pare nespus de rau ca nu am pus capat atunci si ca mi-am pus sufletul pe tava in fata unuia care nu merita. Ce folos ca aduce bani acasa, ca nu bea si nu ma bate..daca habar n are sa poarte o conversatie cu un om si daca ma maltrateaza psihic.
Ileanna, sa stii ca asa o sa fac. Mi-am promis de mii de ori ca nu mai avem ce discuta, dar acum chiar o voi face. Cred ca am deschis ochii. Daca i-o pasa..daca nu inseamna ca badarania..hehe..e calitatea lui cea mai de pret.
Si oricum nu suport sa se rasteasca omul la mine si nici sa imi dicteze ce sa fac pas cu pas ca unui copil de 2 ani! Am incercat sa trec peste astea...se pare ca nu pot!
Multumesc pentru sfaturile voastre..mi-am dat seama ca nu sunt eu cea nebuna (desi si eu sunt iute la manie, dar nu am impus nimanui niciodata nimic si am stat linistita in banca mea).
Cel mai rau e ca acum e Craciunul, Anul Nou si eu ma simt de parca ar fi zi de inmormantare....ziua in care voi ingropa iubirea noastra (pentru ca inca il mai iubesc....). Dar asta e..