Pentru parinti cu copii mai mari :)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 7

Samsara7 spune:

quote:
Originally posted by adadia

Cu categoria 11 ani nu-mi fac probleme pentru ca am mai trecut prin asta . Sunt fooarte ingrijorata de categoria 15 spre 16 ani. Este frumoasa , baietii ii dau tarcoale si mie mi se inmoaie picioarele cand imi povesteste despre colegele ei , despre cum ii fac curte baietii . As vrea sa se bucure de varsta ei pentru ca , nu-i asa , stim toate ca 16 , 17 ,18 ani sunt cei mai frumosi - anii adolescentei- daca stii sa alegi e trebuie . adadia

Doamne ce dreptate ai, Ruxandra are doar 11 ani, si deja ma gandesc la anii urmatori, si ma framant ca si tine! Dintotdeauna a atras privirile, de mica, si din ce creste, din ce devine mai frumoasa! Incerc sa o fac sa inteleaga ca nu numai frumusetea conteaza, sa se bucure de scoala care nu este neaparat o calamitate!
Oricate sfaturi am da, oricat am incerca sa ii ferim pe copii de experiente neplacute, pana la urma nu puteam impiedica cursul lucrurilor! Poate doar fiind prezente, vigilente ca mame, fara sa devenim (cum spui prea bine) un fel de cerberi. Sa speram ca vor da roade ceea ce inoculam copiilor, ca vor aplica o buna parte daca nu toate sfaturile noastre. Cand sunt speriata de tot ce se intampla in lume, ma gandesc ca televiziunea imi pot venii in ajutor . Uneori, de pilda cand sunt filme inspirate din realitate, sau reportaje (in Franta sunt abordate tot felul de subiecte) gasesc ca este educativ sa priveasca, ca sa inteleaga ca viata este frumoasa, da, dar poate rezerva si surprize neplacute.
O experienta m-a facut si mai bine sa inteleg ca oricat mi-as bate gura, daca nu vrea sa isi insuseasca anumite responsabilitati, atunci.... Intr-o buna zi, cand era cam de 7-8 ani, a coborat in fata rezidentei sa vorbeasca cu vecinele si prietenle ei. Rezidenta este inchisa, sigura, totul e civilizat, dar ...totdeauna exista un dar. La un moment dat am privit pe fereastra si Ruxandra nu mai era. Am cautat-o in gradina, pe alee, la terenul de joaca, nimic! Prietenele ei au spus ca s-au despartit la intrarea in scara si ca ele au intrat singure la ele acasa. Ce sa fac? Eram noua in rezidenta, nu cunosteam decat din cele spuse de Ruxandra anumite persoane. Ma pregateam sa bat la usa vecinilor, moarta de rusine, si deja ma vedeam anuntand politia, credeam ca a fost rapita, in fine! tot ce putem gandii in cazuri din astea.
In timpul acesta apare si ea, nu lipsise mult, o jumatate de ora, dar a fost suficient sa intru in panica! Imi spune ca vecinii prietenelor de joaca, de la etajul 1, si care mai supravegheau din cand in cand fetitele in lipsa parintilor, au intrat in vorba cu ea la intrarea in scara blocului, au vorbit despre noua noastra pisicuta, si despre Romania! Ruxandra a mers sa pape o prajiturica, si sa povestasca despre tara de unde vine ea, despre pisici, si altele.
Nu a inteles, in ciuda avertismentelor mele dinainte, ca nu e bine sa mearga la necunoscuti, si mai ales sa nu ma fi anuntat la interfon, cum ii cerusem. Raspunsul ei a fost: "Bine mami, dar ce puteau sa imi faca? Erau sot si sotie, si tineri, nu era nici un pericol!".
Am spus povestea asta ca sa explic: copiii nu realizeaza intotdeauna dimensiunea raului, si trateaza lucrurile cu inocenta. Am purtat apoi discutii profilactice, sa le zic asa, ca sa nu mai am surprize. Aiurea, mereu e cu capul in nori si uita cand mamica poate fi ingrijorata. dar emisiunile ope care am pus-o sa le vada au dau rodul scontat, a devenit putin mai inteleapta. A fost greu sa o fac sa inteleaga ca nu toti oameni sunt rai, ca nu inseamna ca daca un nene pe strada vrea sa ii dea o bombonica, are si ganduri ascunse! Dar ca, intr-un fel sau altul sa invete sa ocoleasca situatii mai delicate. Eu, oricum stau cu frica in san, cand traverseaza strada singura, cand merge sa isi cumpere ceva la colt si e cu bicicleta. Si totusi nu sunt o sperioasa din fire, dar cand e vorba de copil, parca e altfel. Ma si mir cum de eu parcurgeam toate strazile in Berceni, mergeam peste tot, si mamei nu ii era frica! Poate pentru ca eram 3? Sau poate pentru ca lumea s-a mai schimbat intre timp? Nu stiu!
Uf, sunt multe de spus! Mai las si pe altii sa vorbeasca!
Merci ca m-at iascultat! O sa urmaresc cu interes forumul.

Mihaela & Ruxandra

mihaela_s spune:

Ne inscriem si noi...Diana Alexandra, implineste 7 ani in 22 noiembrie. Iar peste o saptamana e scolarita. Abia asteapta evenimentul. Dar mai e un eveniment mare asteptat de toti...in maxim 2 saptamani va deveni si surioara, sper sa trecem cu bine peste cele 2 "hopuri" care se suprapun.
Va doresc numai bine si "scoala usoara".

mihaela

Mirunda spune:

Hop si noi aici! Mara va implini 8 ani in noiembrie, si este un copil extraordinar!

Mara si Mirunda

"Copilului tau, atunci cand este mic, sa ii daruiesti radacini, atunci cand este mare, aripi".

lorelei_19 spune:

Samsara, parca fiica ta ar fi sora cu fiica-mea. Sau noi doua suntem surori de griji ??? Oricum, se aseamana foarte mult situatiile noastre. La fel si Magduta s-a maturizat mult de cand am venit aici. Si mai sunt si altele la fel. Si mai ales ca si eu- ca si tine, sunt tare prapastioasa cand e vorba de fiica mea. Pupici si speram sa fie totul bine
Lorelei si Magduta- acushica 12 ani

albinutza spune:

Buna, ma inscriu si eu, fetita mea Raluca Maria are 4,6 ani si pe
15 septembrie va merge la gradinita, la grupa mare.

Kitty spune:

Raul 4 ani ºi 4 luni - grupa mijlocie.

tora97 spune:

Silvia Teodora, implineste in foarte curind 6 ani.. este o minune de fetitza, f inteligenta insa, cum se spune "brinza buna in burduf de ciine"... nu are deloc perseverenta in ceea ce face, lucru ce ma ingrijoreaza... daca nu i iese ceva din prima renunta pur si simplu... apoi, a inceput cu obrazniciile si raspunsuri mai nelalocul lor... ce tactica sa adopt pentru a mi "apara teritoriul"? nu sint de acord cu bataia... si nici sa ridic tonul la ea nu ma prea incinta...