Cum e daca nasti mai devreme?

IN ultimul timp ma tot gandesc ca e f posibil sa nasc mai devreme (am 29 sapt, bb are 1200gr). Am avut mai multe probleme incepand cu sapt 19, colul meu e continent dar destul de scurt 2-2.5 cm, bb e cu capul in jos si apasa pe col, am contractii tot timpul... V-am scris pt ca am nevoie de incurajare de la mame care au nascut mai devreme si a fost ok, sau de la mame care au avut probleme si au nascut la termen. Orice, doar sa-mi scot gandurile negre din cap si sa devin putin mai optimista. Mersi!!!!

sorana spune:

Nu iti face griji. Daca mai creste un picut bb, totul o sa fie bine. Nu stiu cum e cu nascutul mai devreme, eu am nascut mai tarziu :).

Sanatate si nastere usoara!

bb Monica si Sorana

danv spune:

Si bb-ul nostru a fost jos situat, cu capul in jos,apasand pe col (din luna a 4-a), este drept fara contractii. Acum sotia este in saptamana 39 si bb-ul nu da nici un semn ca vrea sa iasa, ba chiar a mai urcat un pic. Asa ca ... curaj si sa nu faci efort. Si intreba medicul daca trebuie sa iei No-Spa sau alte antispastice.


dan

diana904 spune:

Gio, eu am fost in ambele situatii. La prima sarcina am avut probleme din luna a 4-a, colul se scurtase mi-au facut cerclaj, am facut tratament, am nascut un copil de 3400g fix la implinirea a 40 de saptamini. La a doua sarcina n-am avut nici o problema, doar spre sfirsit aveam dureri in partea dreapta jos, dr. a zis ca e pe cicatricea primei cezariene, prin urmare cind durerea devenise permanenta m-a operat de teama unei rupturi uterine, asta era in saptamina 37. Copilul a fost ok.

manu spune:

Draga Gio,

Trebuie sa ai mare grija de tine! Contractiile astea sunt foarte periculoase! Cel mai important este daca sunt regulate, ci nu intensitatea lor. Si eu am avut aceleasi probleme ca si tine si am nascut la 32 de sap si 5 zile. La 23 de sap aveam colul de 2,5cm, dupa 2 sap s-a scurtat la 1,9cm, cu tot cu repaus la pat (nu chiar total). La 27 de sap am facut cerclaj, iar la 28 de sap am fost la control la ginecologul meu, care m-a trimis direct la spital ca aveam contractii din 10 in 10 minute. Nici macar nu m-a lasat sa ma duc acasa sa-mi iau bagajul. Contractiile nu erau dureroase, de multe ori ma durea mai tare cand miscau bebelusele. Am avut sarcina gemelara.
Acum sa-ti spun pe scurt cam ce tratament am primit in spital. In urma analizelor facute la spital mi s-a spus ca as avea o mica infectie si ca din cauza asta as avea si contractii. La momentul respectiv cel mai important era sa opreasca contractiile, asa ca mi-au administrat perfuzie cu ceva impotriva contractiilor. Nu stiu exact cum se numea, dar stiu ca era in perioada de testari. Dr-ul a sunat in Anglia sa intrebe daca sa-mi puna sau nu perfuzia aia (cica era foarte scumpa). Dr spunea ca este mult mai buna decat cea care se administra in mod uzual pentru ca cea noua nu mai dadea palpitatii. Dupa 2 ore mi s-au oprit complet contractiile si am fost dusa in salon. Desi contractiile mi s-au oprit nu aveam voie nici macar sa ma dau jos din pat. Chiar si nevoile mi le faceam tot in pat. Au fost cele mai crunte momente din viata mea. Cu toatea astea a 2 zi dimineata m-am trezit cu contractii, care erau din 3 in 3 minute. M-au dus din nou cu pat cu tot in sala de operatii. Au venit doctorii cu toate hartiile ce trebuiau semnate pentru cezariana, pana cand si anestezistul a venit sa semnez niste hartii si sa-mi spuna care sunt riscurile anesteziei. Aveam 28 de sap, bebelusele aveau 1300g si 1600g. Nici nu vreau sa ma mai gandesc prin ce momente de cosmar am trecut. Contractiile nu erau nici atunci asa dureroase. Simteam ca o presiune foarte puternica si respiratia imi era foarte grea. Intre timp mi-au schimbat "bunatatea" de perfuzie cu perfuzia care se administra in mod uzual (partusistem, nu stiu daca iti spune ceva numele). Miraculos dupa o jumatate de ora au inceput sa-mi scada contractiile, dupa inca 3 ore eram din nou in salon. Am stat in spital inca 4 saptamani, in tot acest timp am avut zi si noapte perfuzii cu partusistem (impotriva contractilor), magnezium si din cand in cand antibiotic. Toata ziua stateam numai in pat in pozitie orizontala si pe o parte, dus faceam numai o data pe saptamana si nu mai mult de 10 minute. In aceste 4 saptamani de spitalizare dr a incercat de vreo 3 ori sa-mi scoata perfuzia si sa-mi dea pastile, dar de fiecare data imi apareau contractiile. La un moment dat concentratia si doza pe care mi-o administra era foarte mica. Nici doctorii nu si-au putut explica de ce imi apar contractiile cand trec pe pastile. Se pare ca organismul meu a cam iesit din tipar. Acea perfuzie devenise pentru mine ca un drog, nu puteam sa stau fara ea. Dupa 4 sap au reusit in final sa ma treaca pe pastile partusistem si contractii aveam maxim 2 pe ora (ceea ce doctorii spuneau ca e normal la o sarcina gemelara). Cand sa plec acasa, dupa 4 sapt de spitalizare, mi-au facut din nou CDG(CDG este un aparat cu care monitorizeaza contractiile si bataile inimioarelor la bebelusi). Acum nu mai aveam contractii, insa le batea inima prea tare la bebeluse. Pana la urma mi-au dat drumul acasa dar trebuia sa merg peste 2 zile din nou la ei sa vada cum mai bat inimioarele bebeluselor. Asa ca in ultimile 7 zile am fost de 5 ori la spital. Ultima data cand am fost aveam iar contractii cam la 20 de minute, nu foarte puternice. M-am internat din nou, asta se intampla luni la ora 10 si mi-au administrat iar perfuzie cu partusistem, dar de tata aceasta contractiile nu mai vroiau sa scada. Abia noaptea pe la 3 au inceput sa mai scada putin, dar au inceput sa le bata foarte tare inimioarele la bebeluse. Am stat cu aparatul ala pe burta toata ziua si toata noaptea, din jumatate in jumatate de ora veneau doctorii de garda sa ma vada (erau 2 medici). Nu mi-au spus nimic, desi imi era si mie foarte clar care este situatia, dar mai tot speram sa se intample ceva. Dimineata a venit profesorul Schneider sa-mi spuna ca trebuie sa ma opereze de urgenta ca bebelusele sunt in pericol. Asa ca dupa 30 de ore, in care am stat in continuu cu aparatul ala pe mine si nu am inchis un ochi, mergeam sa nasc. Am fost tare suparata ca nu am reusit sa tin sarcina mai mult, imi faceam o mie si una de reprosuri.
Cel mai mult m-am bucurat ca bebelusele au fost sanatoase, au respirat singure, au mancat singure din sticluta. Dupa trei zile am inceput sa le si alptez, si tot dupa 3 zile le-a scos si din incubator. Cand le-am nascurt aveau 2055g si 2280g. In spital au mai stat o luna de zile ca sa ia in greutate. Aici nu ti le dau acasa pana nu ajung la 2800g.
Cam asta a fost povestea mea.
Parerea mea este ca trebuie sa mergi urgent la doctor, sa insisti sa te interneze ca sa-ti administreze ceva mai puternic impotriva contractiilor si sa-ti monitorizeze contractiile. Trebuie sa-ti opreasca cumva contractiile. Si nu mai fa nici un fel de efort! Stai NUMAI in pat! Si mancare sa ti-o aduca cineva la pat. Nici dus sa nu faci prea des. La mine dupa dus cresteau mereu contractiile. In spital la noi era regula. Toate femeile cu contractii se spalau o data pe saptamana.

Iti doresc ca bebe sa stea cat mai mult in burtica!

gio spune:

Multumesc mult pt raspunsuri. Maine merg oricum la dr si sper sa-mi dea o medicatie mai puternica. La noi nu am gasit nicaieri Partusisten ca nu se mai importa dar am comandat din Austria Gynipral. Daca dr zice sa iau, o sa iau. Deja Nospa si magneziul n-au nici un efect. Iar contractiile sunt neregulate, cam 10-12 in timpul zilei, si cateva noaptea, pe care nu mai pot sa le numar. Sper sa nu fie nevoie sa ma interneze si sa-mi treaca contractiile cu un medicament mai puternic.