Copii normali si altfel de copii la aceeasi gradi?
Raspunsuri - Pagina 9
Ramona J spune:
Revin si risc sa incasez o portie de bulion... din nou.
Eu stiu ca mamicile speciale (mi-a placut exprimarea) aveti dreptate, dar daca recititi si vedeti cum ati pus problema puteti intelege de ce Olimpia sau altii s-ar putea speria.
Poate in loc s-o urecheati ii puteati da explicatiile cu mai multa rabdare. Ori de cite ori a scris sa se explice cineva a dat cu oua. A scris aici pentru ca a avut dubii. Deci n-a fugit din prima. Era nehotarita. Eu cred ca asta e o bila alba pentru ea.
Nu va suparati, dar nu dati dovada de mai multa toleranta decit persoanele pe care le acuzati de lipsa de toleranta.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
axia spune:
Eu cred ca Vrajitoarea zicea bine ca ar trebui inchis subiectul asta, deoarece fiecare postare mai toarna putin gaz pe foc.
Ramona eu una admit ca s-ar putea sa ai dreptate, dar la intrebarile Olimpiei nu putem noi sa raspundem, in primul rand pentru ca sunt retorice.
Adica ce pot eu sa raspund la asta :
quote:
Nu vreau sa fiu gresit inteleasa, imi las fetita sa se joace in parc cu micuti care sunt un pic altfel, insa nu stiu daca e bine sa petreaca atata timp in preajma lor.
Eu interpretez asa : imi las copilul la animalute, dar nu mult ca incepe sa latre ca ele ....
Crezi ca daca ii spun eu : este OK sa-ti lasi copilul in preajma celor "altfel", ea o sa ma creada pe cuvant? Sau tu? Sau oricare alta mamica "indoita"?
Oi fi ramas eu sub imperiul celuilalt topic, unde Monalac sfatuia autoarea sa-si fereasca baietelul de autisti ca musca ... Ce educatie crezi ca mai incape?
Ca sa sfarsim polemica, eu una nu mai vreau sa scriu la subiectul asta. E ok?
Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print
Poze noi cu Tiberiu
Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.
Sabina spune:
as dori un link catre celalt subiect.
in rest...Mult curaj mamicilor!
Si, Milena, cum afost examenul la scoala de muzica?
Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia
Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
Ramona J spune:
Eu nu am indoieli in privinta asta, nici copilul meu. Dar sint parinti care au. Eu m-am gindit ca e un lucru pozitiv ca vine si intreaba. Cred ca daca i se parea un lucru oribil lua pe loc decizia sa nu-si duca acolo copilul.
Persoanele care nu au situatii similare in familie de multe ori nu stiu cum sa reactioneze, la ce sa se astepte.
De ce nu povestiti despre copiii vostri incit sa intelegem si noi astea care nu stim la ce sa ne asteptam?
Cred ca as fi cel putin la fel de frustrata sa simt pe pielea mea ca imi respinge cineva copilul si va inteleg durerea. Dar n-ar fi rau sa va folositi de ocaziile astea de pe forum sa ajutati alte persoane sa inteleaga, sa nu le dojeniti pentru intrebarile stingace. Nu toate intrebarile au fost formulate in cel mai fericit mod, am vazut si eu. Dar mi se pare ca se rateaza ocazia de a deschide ochii si altora si e pacat.
Numai si numai de asta am indraznit sa scriu aici.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
axia spune:
Sabina acilea
Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print
Poze noi cu Tiberiu
Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.
anamari spune:
Claudia
-tu ai facut ce ai crezut tu ca e mai bine pentru copilul tau. Esti adult , esti responsabil pentru deciziile tale si eu nu sunt aici sa te judec.Imi pare rau daca a reiesit ca te judec...
Daca am judecat ceva, am judecat un anumit mod de gandire, de raportare la ceilalti....
Ramona
eu de abia cum invat sa fiu toleranta. Am crescut intr-o societate, zona a orasului si familie care m-au invatat sa fiu intoleranta. In primul rand fata de mine si copilul meu. Acum invat sa fiu toleranta-incepand cu mine si copilul meu.
Si ,imi pare rau, dar tolerant sau nu, nu se poate sa fi tolerant fata de anumite moduri de gandire- pentru ca aceste moduri de gandire nasc monstrii.
... conceptia Olimpiei- si precizez nu am nimic personal cu Olimpia ca nu o cunosc, dar imi pot permite sa critic modul ei de gandire, exprimare- Ok, "nu discriminez,spune ea, dar e bine ca fetita mea sa petreaca atat timp cu copii acestia cu dizabilitati?" Imi pare rau Olimpia dar tocmai prin faptul ca iti pui o asemenea problema discriminezi. Si pentru toti care gandesc altfel cred ca primul aps ar fi sa stea in fata oglinzii si sa fie sinceri cu ei insusi-da, discriminez.De ce discriminez?De ce mi-e teama?
Si acum din punctul meu de vedere al celui discriminat-ar trebui sa stau in colt si sa ma explic si sa-mi cer scuze pentru ca sunt diferit? Ca doar discriminarea ei e plina de bune intentii- ca si drumul spre iad, de altfel."Oh, heac, no"...Nu iti convine ca-s diferita ia-ti jucariile si te joaca in alta parte-dar nu-mi veni aici cu discursuri despre non-discriminare si alte alea.[De aceea o admir-invidiez?- pe Mara, pentru ca reuseste sa fie ea insasi-stralucitoare in rochita de matase si papuci de casa.]Ca daca ti-ar fi pasat -pe bune- nu te-ai fi intrebat daca "e bine daca..." ci " cum va evolua copilul meu daca..."Si raspunsul a fost- va evolua sensibil la durerea si efortul celorlati, va invata sa fie tolerant...
axia
dicolo de razboiul fiecarei mame pentru puiul ei ...
si datul din gura e buna pentru ceva, uite parerea mea e ca multe s-au schimbat in US pentru ca tot dand din gura s-a realizat ca multi copii cu dizabilitati de dezvoltare, invatare samd pot fi
ajutati sa devina adulti integrati, productivi...in loc sa traisca pe spatele statului sau sa ingroase randurile celor cu adictii, cazier samd. Poate ca a fost mai usor pentru ca multe zone aici sunt tolerante fata de diversitate- nu toate zonele insa.Iarasi, nu toate districtele scolare beneficiaza de un invatamant special efectiv...Dar se inainteaza in directia buna- marile schimbari pentru cei cu dizabilitati de invatare, dezvoltare si integrare senzoriala au inceput prin anii 80-deci nu a trecut asa mult timp. Pentru cei cu deficiente fizice invatamantul special are o istorie mai lunga...dar chiar si in Ro suntem intr-o masura mai mare fata de cineva cu deficiente doar fizice.
si acum ma opresc ca am divagat destul....
Caveat:Eu incerc acum sa vorbesc nu numai in numele parintilor speciali , ci si a copiilor speciali...o fac in numele unui copil special care nu a fost diagnosticat, inteles si nu a primit nici un fel de tratament.
anamaria-Alex 24.08.1993 ,Lia 21.10.2004 si Liam-17.11.2005
poze de copii cuminti
just my 2 cents
axia spune:
quote:
Originally posted by Ramona J
Eu nu am indoieli in privinta asta, nici copilul meu. Dar sint parinti care au. Eu m-am gindit ca e un lucru pozitiv ca vine si intreaba. Cred ca daca i se parea un lucru oribil lua pe loc decizia sa nu-si duca acolo copilul.
Persoanele care nu au situatii similare in familie de multe ori nu stiu cum sa reactioneze, la ce sa se astepte.
De ce nu povestiti despre copiii vostri incit sa intelegem si noi astea care nu stim la ce sa ne asteptam?
Cred ca as fi cel putin la fel de frustrata sa simt pe pielea mea ca imi respinge cineva copilul si va inteleg durerea. Dar n-ar fi rau sa va folositi de ocaziile astea de pe forum sa ajutati alte persoane sa inteleaga, sa nu le dojeniti pentru intrebarile stingace. Nu toate intrebarile au fost formulate in cel mai fericit mod, am vazut si eu. Dar mi se pare ca se rateaza ocazia de a deschide ochii si altora si e pacat.
Numai si numai de asta am indraznit sa scriu aici.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
Si am zis ca nu mai scriu ...... Dar am o scuza : nu polemizez.
Pai Ramona, in cazul baietelului meu, principala manifestare (on-topic) este ca ignora copii. Este absolut obligatorie pentru recuperarea lui, integrarea intr-o gradinita cu copii normali, ca sa invete sa se joace, sa invete sa participe la activitati care presupun colaborarea cu altii, intr-un cuvant sa socializeze. Nu numai ca nu este violent, dar nu riposteaza nici cand este imbrancit sau tras de par. Pur si simplu pleaca de acolo.
Nu are ticuri care pot fi copiate.
Nu vorbeste, iar compania altor copii ar putea fi un stimulent pentru el ca sa comunice verbal.
Asta, asa, pe scurt.
I-am scris Olimpiei mai sus, DA este posibil sa vezi copii ca-si imita comportamentele. Tiberiu a mers la o gradi speciala o luna si incepuse sa mearga cu un picior tarash, ca asa mergea un baietel de acolo, care avea probleme locomotorii. Eu m-am bucurat ca observa si imita (ceea ce nu face cu usurinta), caci altfel s-a plictisit dupa 3 zile de "joaca" asta. Nu raman asa, pentru ca, pentru ei, a imita alt copil e o joaca si se plictisesc de ea, asa cum se plictisesc de jucariile vechi.
Asta cel putin e parerea mea.
Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print
Poze noi cu Tiberiu
Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.
Sabina spune:
oh, mai bine nu intrebam
Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia
Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
anamari spune:
Ramona
uite aici:
www.autism.ro
http://www.sindromdown.ro
scriem despre copii nostri.
Au fost multe subiecte si pe acest forum unde s-a scris despre copii nostrii.
mai sunt si alte formuri pe care nu le pot mentiona ca se cheama ca le fac reclama.
Au fost subiecte in ziar despre copii ca ai nostrii...
au fost emisiuni radio despre copii ca ai nostrii...
anamaria-Alex 24.08.1993 ,Lia 21.10.2004 si Liam-17.11.2005
poze de copii cuminti
just my 2 cents