Imi doresc cu disperare...
Raspunsuri - Pagina 2
ilona77 spune:
cred ca am mai spus de cateva ori ca mai mereu am fost nemultumita de modul cum arat. mereu mi-am gasit defecte: ba ca sunt prea osoasa, prea bruneta, picioarele prea subtiri, sanii prea mari, prea grasa, prea lata in solduri. mai tot timpul m-am simtit ratusca cea urata care se uita cu invidie la fetele de alaturi, fete pe care le gaseam frumoase si fara nici un cusur.
apoi, au inceput sa apara si baietii care, sper surprinderea mea, au inceput sa imi spuna ca sunt draguta, ca arat bine, ca le plac. normal ca nu ii credeam, normal ca ma gandeam ca spun astea doar pt a ma flata si pt ca asa se spune.
mi-am cunoscut sotul care m-a ajutat foarte mult sa ma inteleg, sa depasesc toate complexele pe care le aveam. m-a invatat sa ma iubesc si sa ma vad, aproape cum sunt in realitate.
si eu dupa ce am nascut am luptat cu kilogramele, ma vedeam imensa, cat o balena. plangeam pt ca tineam fel de fel de diete, iar acul cantarului se incapatana sa nu coboare la kilogramele pe care le voiam.
am ajuns aici, in canada, unde, sincera sa fiu, mare parte a femeilor nu mi se par frumoase. nu vreau sa par laudaroasa si lipsita de modestie, dar, pe strada, singurele femei care imi par frumoase suntem noi, romancele, pe care ne recunosti de la distanta, apoi rusoiacele. quebecoasele sunt urate si se imbraca oribil.
dana d - de ce te pedepsesti gandind astfel despre tine? ai o viata, bucura-te de ea. nu te lua dupa aparente pt ca sunt inselatoare. poate vezi o femeie frumoasa si iti spui ca are totul pe lumea asta, dar, doar ea stie ce e in sufletul ei si in viata ei.
ai grija de tine, incepe sa te iubesti si vei ajunge sa nu te mai vezi asa cum vrei tu sa ne faci sa credem ca esti.
sanatate multa.
lorelaim spune:
In primul rand te rog frumos sa nu te superi ca-ti raspund foarte direct si "Fara manusi": NU esti grasa si NU esti urata! Problema ta este ca NU esti fericita! Iar "motivele" gasite (grasa si urata) sunt doar niste modalitati de acoperire a adevarului. Vrei sa fii fericita: acceptate pe tine insati asa cum esti! Esti sanatoasa? Fetitele tale sunt sanatoase? Daca DA! atunci ai raspunsul: NU ai absolut nici un motiv sa fii nefericita! Dumnezeu ti-a dat doi copii minunati - priveste in ochii lor si realizeaza ca sunt atatea femei in lumea aceasta care si-ar da poate 10 ani din viata ca sa fie o singura zii MAME! Citeste pe acest site la forumul "Ajutor umanitar" si realizeaza cat esti de norocoasa ca fetitele tale sunt sanatoase!
Cred ca ar trebui sa-ti analizezi viata de cuplu si sa vezi ce nu merge intre tine si sotul tau si acolo sa "lucrezi" un picut si sa faci un camin fericit pe familia voastra!
NU TOTI CARE TRAIESC IN CANADA (sau in strainatate) SUNT FERICITI! Am cunoscut multe cazuri de familii distruse datorita emigrarii - divorturi, despartiri, depresii, lipsa serviciului, etc
Multa bafta!
alba spune:
Dana,ce prostii indrugi tu mai acolo ?
Intotdeauna ti-am admirat(din umbra) fetitele,iar nici mami a lor nu mi se pare deloc urita 
Daca vrei sa schimbi cu adevarat ceva in bine, vei reusi:-)
Ai doua fete ambitioase foc,ai de unde sa iei exemplu,nu ?
si capul sus,te astept cu ginduri mai optimiste!!!
P.S. Si nu uita niciodata ca aparentele inseala,nu toata lumea care PARE a fi fericita si implinita este cu adevarat asa cum pare.
Nimeni nu este in corpul altuia si nimeni nu stie,citi oameni isi sterg lacrima si rid.
The Show must go on 
Alba,mami de Darian (6 ani) & Cassian (1 anisor)
http://fotoalbum.web.de/gast/corinastella/Cassian
"Intreaga suferinta din lume apare din dorinta egoista de fericire doar pentru sine.
Intreaga fericire din lume apare din dorinta de a-i face fericiti si pe ceilalti."
RaluD spune:
Un sfat pentru slabit de la un pofticios catre alt pofticios :
cumpara-ti o ciocolata cu fructoza (o gasesti la Metro - fructoza este un zahar sanatos, care nu creste glicemia decat extrem de putin si deci nu te ingrasi de la ea) si imparte-o in sapte bucati: sase egale si una mai mare. Mananca bucatile respective cate una pe zi, pe cea mare las-o pt duminica.
Tot asa in fiecare saptamana. 80 de lei pe saptamana nu mi se pare o suma uriasa. In timp poate, vei renunta la ea, macar in unele saptamani.
In rest, tine regimul Montignac, foarte usor de tinut si care nu implica din partea ta mari renuntari. Vorbim peste 1 an. Sa-mi spui nu daca, ci CAT ai slabit.
Te rog, incearca sa gandesti dincolo de "am fost frumoasa si am ales gresit". Esti frumoasa si acum si inca ai timp sa te schimbi. Cand nu mai ai timp? Cand inchizi okii pt totdeauna.
Capul sus si fa nu ceea ce te impinge vanitatea, ci ceea ce te impinge bunatatea sa faci. Si vei vedea viata cu alti ochi.
Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina
Ajutati-l pe Andrei sa traiasca!
www.point.ro/andrei/" target="_blank">http://www.point.ro/andrei/
dana d spune:
Va multumesc ca ati considerat subiectul suficient de interesant ca sa si raspundeti. Nu credeam sa primesc atatea raspunsuri si incurajari.
Stiu din experienta ca sunt zile cand totul pare negru fara ca sa fie si in realitate, am mai patit asta si stiu ca a doua zi va fi soare. De data asta nu e vorba de o zi, sunt multi ani de cand visez la trecut si imi doresc cu disperare sa dau timpul inapoi si sa fac alte alegeri. Si sunt cativa ani de cand imi doresc o schimbare drastica a vietii mele, cand invidiez pe toata lumea si am impresia ca oricine e mai fericit decat mine. Acum nu e una din zilele alea proaste nu sunt depresiva si nu simt ca mi s-au scufundat toate corabiile. Pur si simplu ma gandeam ca ma intorc acasa curand si ca nu pot sa ma intorc si la viata de dinainte de a pleca.
Poate nu imi doresc cu adevarat sa slabesc, mi se pare mult prea greu si tarziu si oricum nu mai pot recupera trupul pe care l-am avut odata. De aici dorinta de a fi eu cea de acum 20 de ani. Fac eforturi de imaginatie si imi imaginez cum era fiecare centimetru din corpul meu, si fac eforturi sa-mi amintesc in amanunt intamplari, situatii, privirile pline de admiratie ale baietilor, adoratia iubitilor din adolescenta...
Nu pot sa accept ca ma apropii de 40 de ani ca urmeaza batranetea ca nu mai sunt o pustoaica asa cum imi e sufletul. Mi-a spus odata cineva destept ca sufletul imbatrneste mai incet decat trupul si de aici toate neadaptarile omului la batranete, ca majoritatea oamenilor sufare ca imbatranesc si nu se impaca cu asta. Trece vremea si esti in floarea varstei, apoi deodata constati ca pustii de liceu, cu care te simteai oarecum egal, te striga "tanti", "doamna"iti spun "sarumana".. mai intai te socheaza si crezi ca au gresit sau exagerat, apoi incepi sa realizezi si sa-ti amintesti cu ce ochi priveai persoanele de 30 si.. ani cand erai de varsta lor. Abia atunci incepe tragedia, iti dai seama cu nu mai esti asa cum te considerai si ca "viitorul" a inceput deja de mult, ca viata e in plina desfasurata nu urmeaza sa inceapa, ca mai mult ai lasat in urma decat urmeaza sa traiesti, si mai ales mai frumos e ce a ramas in urma....
Nu cred ca sunt singura care simte asa, si m-as simti mai linistita sa stiu ca sunt si altii ca mine, as accepta mai usor sa aflu macar ca sunt normala.
Vedeti, problema e nu ca sunt grasa sau ca am celulita atat timp cat stiu ca mai am timp sa devin cum vreau, ca am posibilitatea sa devin iar frumoasa. Notiunea de "niciodata" sau "imposibil" ma sperie groaznic.
Stiu ca am doua fete sanatoase si frumoase, macar sunt normale si ar trebui sa fiu multumita si fericita pentru asta. Uneori ma simt vinovata pentru nefericirea mea, ma tem de pedeapsa lui Dumnezeu ca, la cate mi-a dat, eu tot nu sunt multumita. Stiti vorba:"nemultumitului i se ia darul" Ce sa fac daca ma uit mereu in sus si vreau si euce au altii si nu ma uit in jos ca sa ma simt norocoasa pentru ce am?
Fetele mele
DanaMario spune:
Dana desi nu-mi place sa pierd timpu pe siteul asta nu ma pot abtine sa nu-ti raspuns (tinind cont ca te cunosc mai demult)
Ai doua fete reusite , apropo mie imi place foarte mult de Alexa (nu-i nici pe departe cum te mai plingi tu de ea) e politicoasa , destul de matura matura in gindire pt virsta ei mi se pare ca ai numai motive sa fie mindra de ea
Nu trebuie sa jinduiesti dupa viata de aici , cind mergi ca turist oriunde in lumea asta totu-i roz, frumos dar cind traiesti aici zi de zi situatia e cu totul alta.
-Sa ai pe mama ta care te ajuta cu curatenia, cu copilul
-sa ai un sot care te tine acasa , are un business
-chiar sa mai ai posibilitatea sa vi in vizita
-sa ai posibilitatea sa nu pierzi o secunda din viata copiilor tai
sint doar citeva motive sa te simti fericita.
Eu ce-as face in locul tau as incerca sa-mi impun sa gindesc pozitiv cind m-as intoarce in tara as incerca sa fiu foarte activa si sa lucrez pe toate planurile care ma nemultumeste.
- sa gindesti mai pozitiv incearca sa vezi partea plina a paharului
- sa-ti cauti servici iti va da o siguranta incredere in tine chiar si sotul tau sigur isi va schimba atitudinea fata de tine
- cind te intorci in tara si incepi sa-ti cauti job din start trebuie sa realizezi ca-i un LUX faptul ca nu stai stresata ca saptamana viitoare trebuie sa gasesti job tinind cont ca sotul tau are un business
- sa cautati activitati care sa te tina ocupata (poate ca acuma ai prea mult timp liber de asta ajungi la concluzia ca esti nefericita )
Te asigur ca ai foarte multe motive sa fi fericita "TREBUIE DOAR SA APRECIEZI MAI MULT CEEA CE AI" si te asigur eu ca ai o viata care eu personal cind sint in momente de stres TE INVIDIEZ
Dana si Joshua
http://community.webshots.com/user/dana_josh
nuschu spune:
dana d, ceva te face nefericita. Faptul ca imbatranesti, faptul ca regreti alegerea facuta acum multi ani (sotul tau), tu stii cel mai bine despre ce e vorba. Ce te sperie in faptul ca anii trec ? Ce ai pierdut odata cu trecerea acestor ani (in afara de infatisarea fizica) ?
Teoretic, ai motive sa fii fericita. Sau nu ai motive sa fii nefericita (fetele tale, o viata confortabila...). Dar nu ai nevoie de motive pentru a fi sau nu fericit. Esti fericit daca esti impacat cu sine si tu nu esti. Cauta sa vezi ce te face nefericita (poate psihoterapia, religia, ceva ce iti e aproape te poate ajuta...) si incearca sa scoti la iveala.
Eu am fost mult timp nefericita (inca mai sunt, dar ma "tratez" 
), desi nu ma apropii de 40 (nici macar de 30), in aparenta am avut o viata "normala" etc etc. Totul a venit din lipsa increderii in mine si in ceilalti.
Deci da, sunt si alti nefericiti "fara motiv". Dar nu exista "fara motiv". Exista doar motiv ascuns, neconstientizat etc etc.
************
ancamironiuc spune:
Dana, nu pot dect sa iti povestesc ceva ce am vazut de aproape..
Mama mea, la 40 de ani se simtea ca tine. Era grasa, cu doi copii, in prag de divort, fara servic. S-a mobilizat, de disperare. A slabit extraordinar de mult, s-a angajat, a inceput sa castige banutii ei, putini dar ai ei. Credema ca nu o tin minte frumoasa ca acum. Sincer la 30 de ani arata mult mai rau si tocami nefericirea o facea sa arate asa. Intre timp s-a si indragostit si desi credea ca nu va reusi acum este cu acel barbat de 4 ani. Fericita, mai tarziu decat ar fi meritat insa fericita si implinita.
Fa-ti curaj si recunoaste ce vrei sa schimbi apoi incepi sa schimbi..incet incet. O femeie la 40 de ani nu este tanara dar nici nu este batrana si poate lua de la capat multe.
POZE: EMANUEL
, LA MARE
,MAMININA
,MOTI
, CASUTA
,FLORI
dana d spune:
Va multumesc! Aveti dreptate, nu prea am motive sa fiu nefericita. E in puterea mea sa iau masuri si sa-mi schimb viata in directia pe care mi-o doresc. Trebuie doar sa incerc sa accept ca anii trec si timpul e ireversibil si asta nu se intampla numai cu mine.
Cand ma gandesc la ce loviti de soarta sunt unii oameni nevinovati, si cat de mult sufera si se lupta pentru viata lor sau a copiilor... atunci ma rusinez de pretentiile mele. Parca as visa la caviar cand altii isi doresc o bucata de paine neagra.
De fapt singura pata neagra in viata mea e doar relatia cu sotul. Inca mai vreau sa fiu iubita, sau macar respectata. daca as avea asta nu m-ar deranja ca sunt grasa, ca nu sunt independenta financiar, nu m-as simti urata si inutila. Iar in privinta asta trebuie si vreau sa fac ceva imediat ce ajung acasa, trebuie sa am o discutie cu el si sa-i spun ce pretentii am. Nu cred ca cer mult sau nu mai mult decat merit. Nu am de gand sub nici o forma sa ma intorc la viata dinainte. Rolul de victima nu ma mai prinde.
Fetele mele
danutza_c spune:
Draga Dana, abia acuma am citit mesajul tau de la pagina precedenta.
De fapt ceea ce vrei tu sa stii e daca mai ai SPERANTA... Da. O ai, viitorul exista, mereu o sa fie ceva ce ai sa incepi "abia acuma"...
Te inteleg perfect si pot sa-ti ca daca tu esti nebuna atunci suntem doua!
Eu am sarit deja de cei 40 de ani de care tie iti e asa de teama. Deja de 3 ani, si cind ma gindesc ca atunci cind i-am implinit pur si simplu nu-mi venea sa cred ca eu sunt aia, nici pe dinafara nici pe dinauntru nu ma simteam de anii aceia, de vreo 20 poate...
Am inceput sa ma gindesc ca pina la pensie mai sunt peste 20 de ani! Ehe, asta e o viata de om!
Fii si tu mai optimista, vezi partea plina a paharului.
Si sa stii ca tunci cind sufleul tau refuza sa imbatrinesca atunci si corpul imbatrineste mai greu.
Uita-te in jurul tau: sunt unii care sunt mult mai tineri ca tine dar gindesc si arata cu mult mai multi ani in plus. AM dreptate?
E bine ca esti hotarita sa schimbi ceva in viata ta, ai grija insa ca sunt mari sanse sa il cam sochezi pe al tau sot daca dupa ce ai stat prin strainataturi o sa vii cu fel de fel de "pretentii" o sa zica ca ti-au impuiat aia capul cu prostii. Fii diplomata si aplica schimbarile asa pe tacute. AI sa vezi ca e mult mai bine. Doar stii ca pe barbati ii poti conduce cum vrei tu doar sa fii dipomata.
Sa vezi ce au sa-mi sara in cap cei de sex opus acuma 
Si uneori e bine sa te mai uiti si in jos ca sa poti aprecia cu adevarat ceea ce ai...