Ma simt neimplinita langa el
Raspunsuri - Pagina 2
mercy spune:
Danutza c am postat in acelasi timp cu tine si ti-am vazut mes.dupa.
Adevarul ca te-ai confruntat cu o situatie grea,dar ai fost puternica si ai reusit sa iesi cu bine si mai ales ca ai avut incrdere in tine ,ceea ce mie imi lipseste in mom.de fata.
Simt ca ceea ce am facut pana acum au fost numai greseli,de accea sunt asa de deprimata ca nu stiu ce sa fac pt.ca nu mai am incredere in mine.
Mi-ai zis de psiholog,as vrea cu toate ca nu am incercat niciodata,daca asta m-ar putea ajuta as face-o ,dar aici cum am scris in mes.anterior nu ma pot descurca singura cu limba ,iar scrisul ca sa pot sa caut o adresa de psiholog nici atat nu-l inteleg,asa ca tot de el depind si daca mai aude si de psiholog chiar o sa zica ca dramatizez prea mult si o sa ajungem iar la cearta.
Asa ca mai imi ramane varianta sa ma adun singura sa pot lua o decizie.
Eu locuiesc in NARA,nu stiu daca mai este vreo rom.aproape de mine.
Iti multumesc pt.amabilitate,te pup si iti doresc sanatate si fericire.
danutza_c spune:
Draga Mercy, intr-adevar chetsia cu limba e o mare piedica. Eu a gindeam ca poate sa gasesti un psiholog care vorbeste engleza, pe care banuiesc ca o stii. De japonezi stiu ca multi dintre ei vorbesc engleza. Era doar o idee.
Lipsa de incredere in mine am avut-o si eu. Ceea ce m-a ajutat pe mine a fost un sentiment de inversunare in fata situatiei si faptul ca nu am vrut sa-i dau in final satisfactie ca m-a infrint. La mine dragostea si dorinta de a ramine linga el disparusera cu desavirsire si pot sa spun cu mana pe inima ca si daca as fi avut opil cu el as fi facut acelasi lucru. Sau poate hai sa-i spunem un instinct de conservare, nu stiu. Multa lme mi-a spus ca am fost foarte puternica ca am putut trece prin asa ceva (sunt multe pe care nu le-am povestit aici) dar de fapt nimeni nu stie cit de jos am ajuns si cit de mult m-a costat "taria asta" de care am dat dovada!
Trebuie sa-ti gasesti incredera in tine. Gindeste-te ca aceste greseli le-ai facut tocmai ca sa inveti din ele. Este un sut in fund inainte, te rog sa ma scuzi de exprimare. Dar incearca sa vezi partea pozitiva a situatiei, stiu ca acuma ti se pare chestia asta de domeniul inexistent! Stiu cum e, te inteleg mai bine decit crezi. Si mai e ceva: diferenta culturala dintre voi nu e deloc de neglijat. Unele fete nu-si dau seama de acest fapt. Aici sunt foarte multi asiatici, de toate felurile si am vorbit cu multe din colegele mele de la serviciu care erau fie chinezoiaice sau japoneze si stiu ca nu e deloc usor sa traiesti acolo si sa nu fii nascut acolo. Cu atit mai mult cu cit nu vorbesti limba. Mi-am adus aminte de sora unei colege de-a mea de liceu, o fata superba blonda cu ochii albastri, desteapta si care s-a maritat cu un japonez, asta inainte de revolutie. Dupa citiva ani am revazut-o si mi-a povestit cit ii e de greu: toata lumea o trata ca pe o curiozitate, sotul ei ca pe un trofeu pretios, mai ales cind ieseau in lume. Stiu ca acuma lucuruile s-au mai schimbat un pic si ca sunt mai multi europeni, mai ales femei in Japonia dar atunci asa era si era tare greu pentru ea. Nici nu mai stiu ce a mai facut, pe unde mai e, daca mai e acolo sau nu si nici cu sora ei nu mai tin legatura ca ti-as fi facut cumva legatura cu ea.
Dar uite, intra la subiectul postat de Nikole : ce e de facut" parca se cheama si acolo sunt numai fete din Japonia. Nu cred sa nu iti sara in ajutor. Incearca, nu ai ce pierde, chiar daca esti off topic acolo, sau poate nu ai sa fii off topic. Intra acolo si ai sa vezi...
Curaj si multa incredere in tine si in Dumnezeu iti doresc!
Simona73 spune:
Mercy,ghideaza-te dupa ceea ce-ti spune tie sufletul.Fii realista si cel mai important,invata sa ai incredere in tine,invata sa te apreciezi tu ca persoana.Daca tu faci asta si cei din jurul tau te vor respecta.Apoi,asa cum a spus Danuta,cauta-ti o prietena cu care sa vorbesti,chiar si la telefon;te va ajuta mult .
SIMONA
Lemoni spune:
Eu cred ca dramatizezi putin situatia.Ti-a spus o minciuna dar te-ai gandit ca poate te iubea prea mult si nu a vrut sa te piarda!Dupa cum spui vad ca va intelegeti destul de bine cu exceptia geloziei tale.Si eu am poze cu fosti si sotul cu fostele si sa-ti spun ca le-am adus dupa noi in Canada iar zilele trecute am dat si de un fost pe internet ce ar fi trebuit sa faca barbatul meu?Sunt toate numai amintiri !la tine problema este ca esti singura departe de prieteni de familie ai un bb mic care iti ocupa toata ziua .Plus iti aduci singura niste acuzati care nici nu sunt adevarate te iubeste pe tine daca o iubea pe ea era cu ea acum si nu o lasa cand era gravida ca sa vina cu tine >
Daca il iubesti cu adevarat pui la spate toate lucrurile si incepi sa traiesti mai ales ca ai un bebic,fericita de ce ai acum si nu te mai gandi la cea fost traieste prezentul nu trecutul sau viitorul .
Diego spune:
Draga mea
Iti spun din proprie experienta: in dragoste nu primul conteaza ci ultimul! asa ca fostele le poate privi din cand in cand dar pe tine te strange in brate si tu esti mama copilului lui! In plus incearca sa te motivezi- iubeste si vei primi insutit. Nu-i transmite aceasta stare a ta pt ca vazandu-te mereu morocanoasa, nelinistita si necajita incepe sa creada ca tu nu-l mai iubesti.
In familie de multe ori echilibrul depinde poate mai mult decat ar trebui de femeie - nu este o responsabilitate - este doar un atuu al nostru, capacitatea de a uni si a dezbina!
Eu am de a face destul de des cu familii in criza si de cele mai multe ori cand femeia vrea se impaca si cand ea a decis ca nu mai merge se despart!
daruieste-ti iubire culegand toate gesturile de tandrete pe care copilasul si sotul tau (atunci cand este) ti le dau si transforma-le in combustibilul tau de optimism!
Priveste-te in oglinda, spune-ti ca esti frumoasa si recapata-ti autostima - da in fiecare zi fa-o - incepe sa inveti limba mai bine si iesi cat poti pentru a o practica! Si eu am trait experienta unei limbi straine si pana nu mi-am facut prieteni pe aici nu am invatat!
Succes!
babyblue spune:
m-am uitat pe pozele tale si iti pot spune ca ai o fetita superba! sa iti traiasca!
legat de problema ta, nu prea stiu ce sfat sa iti dau...
ma gandeam insa ca "fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa", poate ca o vacanta prelungita pe termen nelimitat, in tara, la parintii tai nu ti-ar prinde rau....
Babyblue va pupa pe toti!!
"Sunt doua pacate principale din care toate celelalte pacate se nasc: Nerabdarea si Lenea."
doinabita spune:
Mercy,e usor sa dai sfaturi ,dar sunt greu de pus in aplicare!Daca de cand sunteti casatoriti nu calca stramb, caci o femeie simte asta...eu cred ca trebuie sa te bazezi pe incredere, incearca sa-i acorzi totusi increderea ta.Tu stii daca e afectuos cu tine ,il simti cand te iubeste!Este greu caci esti si singura intr-o alta tara,diferenta de culturi, de mentalitati dar incearca sa pui in balanta iubirea lui, increderea ta si vei reusi sa iei decizia corecta.
Iubitiva mult caci viata e scurta!
bita doina