De ce mint copiii?

Va intreb, poate stie cineva cum sa o fac pe fetita mea Ioana (7,6ani) sa nu mai spuna minciunele.
Am inteles, unele sunt in scopul de a scapa de pedeapsa (nu e vorba de bataie,la noi pedepsele sunt "nu mai ai voie la calculator sau la televizor" sau ceva de genul asta).
De multe ori, desi stiu ca a facut un anumit lucru, e in stare sa nege pana in panzele albe, plange si striga ca nu a facut ea (ex.:a stropit cu apa de pe balcon si a "parat-o" o vecina, nu a fost chip s-o fac sa recunoasca desi i-am spus ca nu ii face nimeni nimic, si cateva zile mai tarziu am prins-o eu asupra faptului).
Astazi, insa, chiar a facut-o lata. A coborat la magazinul de langa bloc sa-si ia inghetata, a venit inapoi fara, si mi-a spus ca vanzatoarea, dupa ce i-a spus ca nu mai are ingh. de care voia ea, i-a zis "pleaca mai fetito de aici, ca nu am timp de tine". Normal, ca m-am enervat si cu fetita de mana, cobor sa-i cer socoteala vanzatoarei. Nu i-am zis decat ca daca e copil, nu trebuie tratata asa. Am vazut eu ca se uita prea surprinsa la mine si cand am terminat mi-a spus ca nu e adevarat, ca nu i-a zis decat ca nu mai are ingh. si daca nu cred imi arata iregistrarea video (au camere de supraveghere in magazin). Am intrebat-o pe Ioana daca e nevoie sa vedem inregistrarea, a inceput sa planga si a recunoscut ca fata nu ii zisese nimic. Am pus-o sa-si ceara iertare, mi-am cerut si eu scuze si am plecat. Am intrebat-o de ce a mintit. Mi-a zis ca de fapt ii spusese lucrul ala acum cateva zile. Am incercat sa-i explic ca m-a pus si pe mine intr-o situatie jenanta, dar in continuare tot ea e bosumflata, probabil pentru ca i-a fost descoperita minciuna.

Hai, ca deja m-am lungit, sper sa fi fost destul de explicita, ca inca sunt putin nervoasa.
Ce sa fac, o fi doar o faza specifica varstei?

mami de tudor si ioana
http://pg.photos.yahoo.com/ph/ileanastama/my_photos

corinadana spune:

Ptr ca lor li se pare cea mai simpla rezolvare a problemelor lor. De aceea trebuie stat cu gura pe ei sa i tot bati la cap ca nu i voie sa minta, sa fure, sa se poarte urat etc etc! Eu ii explic Ralucai ca daca a facut o prostioara deja e o greseala daca mai si minte se fac doua greseli si nu i bine deloc. Daca spune adevarul poate ca prima greaseala sa se injumatateasca si la fel si pedeapsa.

Si mai ceva: tr sa le castigi increderea sa NU le fie frica de tine! Uneori de frica mint!

Succes in lupta cu minciunicile!

corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.

Aldebaran spune:

Draga Annita, eu eram o mica mincinoasa cand eram la varsta fetitei tale (acum nu mai sunt, pe cuvant). Imi aduc aminte ca negam o fapta rea pana se plictisea mama sa ma bata la cap sa recunosc, aveam o ilogica senzatie de siguranta daca minteam despre fapta mea chiar daca era dovedita. Cum sa-ti explic, pur si simplu imi era mai frica sa recunosc decat sa mint si sa fiu dovedita, cu toate ca nici pe mine nu ma batea nimeni si nici macar pedepsele nu erau cine stie ce.
Nu prea stiu ce sfat sa-ti dau, mie mi-a trecut de la sine, poate daca pui o pedeapsa in plus si pentru minciuna sa-si dea seama ca e mai castigata daca recunoaste. Ceva de genul n-ai voie desene animate 3 zile pt. ce ai facut si alte 3 zile ca n-ai recunoscut.

Corina, mami de leutz blond si bb Aris (12.08.2005)
poze filmulete

KSorana spune:

Anita,poate si din cauza ca ii ceri socoteala din orice .Faptul ca a mintit ce a spus vinzatoarea nu mi se pare relevant.De ce trebuie sa o descosti in toate felurile sa auzi toata discutia dintre ea si vinzatoare ?Nu a a vut inghetata si atit.Si pe mine ca om mare m-ar deranja daca cineva mi-a cere sa readau o conversatie cuvint cu cuvint.Tu in tot ce iti spune ea te astepti sa iti spuna o minciuna.Si de acolo tot circul,Daca nu e o minciuna grava nu inteleg de ce trebuie sa o pedepsesti .
Mintind se apara de tine .Ii e frica de tine.

annita72 spune:

KSorana, nu am descusut-o eu, ea mi-a spus din proprie initiativa cand mi-a adus banii pe care ii dadusem inapoi. Cat despre pedeapsa, nu cred ca trebuie lasata in pace, pentru ca ma gandesc sa nu se agraveze in timp vazand ca ii merge.

Corianda, nu am stat niciodata cu gura pe ea, pentru ca, in general, e un copil cuminte, e prima din clasa, deci nu prea am avut motive. Dar cand a mai mintit i-am explicat si eu exact ca tine. Si in niciun caz nu cred ca ii e frica de mine.

O prietena mi-a zis ieri ca poate fi si o metoda de atragere a atentiei noastre, a parintilor, pe care poate simte ca a pierdut-o in favoarea celui mic (mai avem un baietel de 2,6 ani).
Probabil ca ar trebui sa imi fac mai mult timp numai pentru ea.

Multumesc pentru raspunsuri,

mami de tudor si ioana
http://pg.photos.yahoo.com/ph/ileanastama/my_photos

Lona spune:

Si fiul meu, care are 10 ani, mai construieste cate una, dar nu sunt foarte ingrijorata. De regula, o face ca sa "iasa bine" din vreo situatie.
De ex: Imi comunica sec ca nu se mai joaca cu amicul D. pentru ca "m-a jignit". La insistentele mele, imi spune si cum - cu un cuvant urat (magar, parca). Ii spun ca-i inteleg decizia, si-l sfatuiesc sa treaca peste asta daca acela isi cere scuze.
Aflu, insa, ca D. a fost cel care s-a suparat pe fi-miu pentru ca-i promisese un CD, a uitat sa-l duca, si acela s-a suparat.
Deci scopul minciunii a fost clar; sa evite explicatiile atinci cand voi vedea ca nu se mai joaca impreuna. A si recunoscut, de altfel, ca asta a fost motivul.
Nu l-am pedepsit, doar am stat de vorba.
Alte mici minciunele i le dezamorsez de cand incepe sa le toarne, si atunci spune "uita ce-am spus, nu mi-a iesit". Incet-incet a inteles ca nu ma poate minti pentru ca ori "ma prind", ori aflu repede, asa ca frecventa scade. Nu l-am pedepsit insa niciodata (nici pentru asta, nici pentru altele), il mai cert si "ma supar", lucru care il doare mai tare (nu suporta sa ne vada tristi). E drept ca nici n-a facut boacane foarte mari, dar personal nici nu cred in eficienta pedepselor.

lorelaim spune:

Annita72 - asa cum spune si Lona - uneori copii sunt mai afectati daca ne vad pe noi parinti suparati/tristi. Eu am o puiuta de 23 de luni - care īnca nu este asa de "creativa" ca fetita ta - dar care este f sensibila daca ma supar cānd face o prostioara si pur-si-simplu, dupa ce-i explic frumos de ce m-am suparat - nu-i mai vorves si nu ma mai joc cu ea. Gabisor nu suport asa ceva - vine rapid cu ochii īn lacrimi: Kiss! Big hug! etc si se arunca la gātul meu... Este o actrita de nota 10... asa ca este foarte posibil ca īn viitor sa-si testez "creativitatea" (povestioare/minciunele) pe pielea mea. Cred ca daca i-ai spune micutei tale cāt de mult te īntristeaza ceea ce face poate ca ar impresiona-o si s-ar lasa usor-usor convinsa ca nu-i cea mai buna metoda sa atraga atentia...
Multa bafta!

Principesa spune:

Annita, in contextul pe care il descrii tu, in care fetita creeaza o intriga si apoi se expune la a fi desconspirata, singura ipoteza mi se pare cea a atragerii atentiei negative. Pentru ca nu simte ca primeste suficienta atentia pozitiva.

Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva

Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

miria_cristina spune:

De multe ori mint din frica. Sa nu-i pedepsesti, sa nu-i bati sau sa tipi la ei. Apoi, nu au invatat, inca sa-si asume faptele pe care le fac. Dureaza destul pana stiu ce trebuie si ce nu sa faca si chiar daca simt ca nu-i bine nu renunta sa-si satisfaca un moft. Nuu toti au sentimentul cuplabilitatii si pot sa nu recunoasca ceva pentru ca nu-si dau seama unde au gresit.

Cristina si Damiana (5 nov 2004) http://photos.yahoo.com/miria_cristina

"Treci din lumina in umbra pentru a face loc altora."

annita72 spune:

Principesa, am ajuns si eu la concluzia asta dupa ce mi-a mai "povestit" o alta intamplare imaginata de ea, si de data asta ea fiind cea care avusese de suferit dar fara sa mai bage si pe altcineva la mijloc. A devenit clar ca cerseste atentie si mi-am dat seama ca intr-adevar in ultima vreme a capatat-o doar la observatii si certuri.

Asa ca mi-am propus si sper sa reusesc sa petrec mai mult timp cu ea.
Si vreau sa incurajez aceasta imaginatie dar in sensul pozitiv, adica am stat de vorba cu ea si i-am propus sa scrie micile povestioare care ii trec ei prin cap si sa le citim impreuna, eventual sa facem o carticica la sfarsitul vacantei. Deocamdata a fost de acord, dar nu prea are productivitate, probabil ca deja se simte mai bagata in seama si nu mai functioneaza la fel partea resposabila de inventarea povestilor.

Si am incercat sa trec cu vederea micile obraznicii si multe din lucrurile pentru care ii tot faceam observatii si s-o laud atunci cand e cuminte si face lucruri bune.

http://pg.photos.yahoo.com/ph/ileanastama/my_photos

Principesa spune:

Annita , numai vesti bune dinspre tine!

Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva

Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita