Sinucidere (dupa)

Sinucidere (dupa) | Autor: Georgia2

Link direct la acest mesaj

Intimplator in ultimele zile am avut aceeasi discutie cu doua persoane.Dupa ce o persoana se sinucide, cum isi mai revine familia, mai ales partenerul de viata.Eu personal nu vad diferenta intre moarte si sinucidere, cred ca reactia de dupa a celor apropiati e aceeasi (asta daca nu se simt vinovati).
Nu stiu cum sa explic exact, persoanele cu care am vorbit spun ca cei ramasi se simt tradati, simt ca gestul sinucigasului este unul egoist si asa mai departe. Departe de mine sa iau apararea sinucigasului (macar din motive religioase) dar ma gindesc...oare nimeni nu ia in consideratie suferinta acestuia, prin ce a putut sa treaca pina a luat cumplita decizie?

Voi ce credeti?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns didita spune:

Eu cred ca cei care raman se simt intotdeuna (sau aproape intotdeauna) vinovati, nu pt ca i-au facut ceva ci pt ca nu au vazut cat de rau suferea si ca nu l-au ajutat. Si de aici pleaca toate discutiile cu e las, e egoist ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns michelle7 spune:

eu personal vad sinuciderea ca un gest las. Cand dai de necaz te omori in loc sa dai piept cu viata. De familie nu mai vorbesc- mi se pare aberant sa te pui pe tine pe primul loc si sa nu-ti pese ca iti faci parintii sotia , copiii sa sufere ca i-ai lasat singuri.
Probabil ca la fel simte si familia unui sinucigas- se simt parasiti si altfel plangi dupa un sot care a murit si altfel plangi dupa un sot care te-a parasit .

Michelle

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Eu am avut in liceu in primul an un coleg de clasa care s-a spanzurat....
Nimeni nu a stiut de ce...traia intr-o familie echilibrata, era la un liceu bun...avea doar 14 ani...
Toti am fost socati atunci, si imi aduc aminte ca mult timp am discutat cat de las sau curajos trebuie sa fii ca sa iti poti lua viata...
Uneori mi se pare un mare curaj sa poti sa iti iei viata constinent ca vei muri...uneori mi se pare o lasitate...asa cum spune si michelle....

Oricum...familia lui (chiar si noi, colegii) a suferit enorm si nu isi revenisera nici dupa ani de zile cand am mai intalnit-o pe mama lui...


Fiecare dimineata e un nou inceput

Sinzi, Radusi David



David



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Georgia2 spune:

Chiar nu stiu ce sa zic.Eu ma gindesc mai mult la suferinta celui care a facut gestul.Daca este vorba de o depresie puternica nu cred ca poti discuta la genul a fost las sau a fost curajos.Tind sa vad mai mult neputinta, disperarea celui in cauza.

Sigur, daca e vorba de o tentativa care s-a vrut o tentativa, in sensul ca cel in cauza a facut-o mai mult pentru a vedea o reactie la cei din jur - atunci da, poti sa judeci, te poti simti nedreptatit.

Dar cind cineva sare sa zicem de la etajul 20 e clar ca nu vrea sa manipuleze pe nimeni cu gestul asta.Pur si simplu vrea sa nu mai existe...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisi_ella spune:

Eu cred ca un om sanatos la cap nu se sinucide! Numai un bolnav psihic poate face asa ceva! Si ca adolescent...cat trebuie sa fii de teribilist sau de suparat pe viata, ca sa te sinucizi?? Cu siguranta ca-ti fileaza o lampa!
Omul sanatos (la cap) are instinctul de auto-conservare foarte bine conturat, NE FERIM DE MOARTE DIN INSTINCT, asa cum se feresc toate vietuitoarele, nu ne luam viata de buna voie!! Asta e boala! Boala grava! Cat de labil psihic sa fii ca sa faci chestia asta?? Stiind ca o viata ai??? Cum sa renunti la tot?? Eu nu inteleg, e impotriva firii. Doar daca suferi de o boala psihica cum ar fi depresia, schizofrenia...si or mai fi.
Ce cred eu? Normal ca familia sufera enorm si cu siguranta isi face mari procese de constiinta...se simt intr-un fel vinovati, ca nu au stiut ce probleme are si nu au intervenit in nici un fel...
Am auzit si eu de 2 cazuri de suicid la oameni f tineri (studenti). O fata s-a sinucis ca avea niste restante , cum e posibil??????? Pai eu am avut droaie, pai are tot studentu' care se respecta, cum naiba sa te omori pentru asta??? Asta e om sanatos la cap??
Si am mai auzit un caz...o tipa s-a sinucis ca era gravida (si nemaritata) si ii era ff frica de reactia parintilor.
Parintii, mediul familial, e deseori responsabil pentru dezvoltarea unor boli psihice. Sau, ma rog...te nasti cu o predispozitie...iar un mediu familial nedecvat fac boala sa se declanseze.

Dar ce-i cu tine de te preocupa astfel de subiecte morbide??



_Ella, Emma & Matei

Povestea nasterii lui Matei ;)
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58237



Deschide bratele spre schimbare, dar nu-ti pierde din valorile tale.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns RaluD spune:

Sinuciderea este o prostie, din simplul motiv ca nu pune capat chinului prin care treci.
Dimpotriva, te impiedica sa-i gasesti rezolvare.

Eu vad sinucigasii ca ratacind undeva intre viata si moarte, neimpacati si neputand sa mai faca ceva pentru a se consola.

Asta sa le spui prietenilor cu ganduri de sinucidere.
Nu "adormi" si scapi de griji, dimpotriva, nu vei mai putea face nimic pentru a scapa de ele.

Aici, pe pamant, soarele rasare si maine si pana la urma vei gasi o solutie pentru problema ta, oricat de greu ti-ar fi. Pana la urma, suferinta trece, oricat de mare ar fi.

Crede-ma, am trecut prin momente GRELE (ca multe fete de aici, din pacate) - stiu ce inseamna suferinta, nu bag din top.

Da, familia se simte parasita. Pe sinucigas nu l-a luat Dumnezeu la el, ci a facut un gest egoist si escapist. Si inutil.
Poate ca familia lui/ei simte asta, simte ca l-ar fi putut ajuta, dar acum nu se mai poate face nimic.
Nu e acelasi lucru cu moartea in urma unui accident sau cea naturala.
Hic, parerea mea.

Edit: asa cum nu tu ai ales sa vii pe lume, nu tu alegi sa o parasesti. Nu se poate "nu mai vreau sa exist", asta e o tampenie melancolico-suspinatoare. TREBUIE sa existi atat cat ti-e dat si sa faci ce poti cu ceea ce ti-a fost dat (vezi chestia cu talantii din Biblie).


Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

Ajutati-l pe Andrei sa traiasca!
http://83.103.236.3/Andrei/index.htm

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Georgia2 spune:

Pisi, nu e nimic cu mine (sau poate mi se trage de la cura de slabire)..:))))Pur si simplu s-a intimplat sa am aceeasi discutie cu 2 persoane intr-un interval mic de timp.Si nu ma refeream neaparat la o discutie de genul e corect sau nu sa te sinucizi.Fireste ca e contra firii si a instinctului de conservare pe care orice om il are (desi si aici e discutabil - sunt cazuri in care o persoana intra intr-o casa in flacari, de exemplu, ca sa salveze viata unui necunoscut.Nu ma refer la pompieri care sunt platiti sa faca asta.Ma refer la oameni obisnuiti, putini la numar, dar care exista. Unde mai e instinctul de conservare aici?). Ca sa revin la subiect, nu ma refeream la a te sinucide sau a nu te sinucide ci mai mult la dreptul cuiva, fie chiar si foarte apropiat de sinucigas, sa acuze, sa califice ca lasitate sau sa se gindeasca ca a fost tradat inaite de a lua in considerare macar o clipa suferinta celui in cauza.Suferinta care nu e mai putin dureroasa in cazul in care individul suferea de o boala psihica.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns DARAEL spune:

quote:
Originally posted by Georgia2
Ca sa revin la subiect, nu ma refeream la a te sinucide sau a nu te sinucide ci mai mult la dreptul cuiva, fie chiar si foarte apropiat de sinucigas, sa acuze, sa califice ca lasitate sau sa se gindeasca ca a fost tradat......


Nimeni din Lumea asta, si nici din Lumea-de-Dincolo nu are dreptul de a judeca ce face altcineva.... ca bea o bere, ca se scarpina la hemoroid sau se sinucide.......

E liberul arbitru al fiecaruia ce face cu el, cu viata sa.

Asta nu inseamna sa admiram asemenea gesturi, cu doar sa respectam alegerile celor din jur. Atat si nimic mai mult.

In plus, ca orice alta discutie generala despre probleme existentiale, aceasta discutie nu va arata cauzele profunde, trairile celor implicati sau consecintele hotararii cuiva de a trece dincolo.........

Pentru fiecare caz de sinucidere, petrecuta sau pe cale sa se petreaca, ar trebui o analiza lucida, simpla si la obiect........ Punct.

Acum, daca tot e vorba de sinucidere, eu plec sa ma sinucid cu o inghetata de ciocolata cu cirese confiate . Daca vreti si voi – din partea mea, aveti voie , dar atunci va trebui sa deschidem un subiect cu sinuciderile colective !

Adrian
www.geocities.com/dara2el/" target="_blank">My page + 6 tehnici in asteptarea lui BB mic

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancamironiuc spune:

Este greu sa tragi concluzii sau sa generalizezi. Nu poti sa spui ca toti sunt lasi pentru ca unii aleg aceasta cale cand afla ca au boli incurabile de exemplu ...si ii inteleg pe deplin. Altii aleg sinucidera ca sa scape de probleme...aici exista ceva lasitate. In plus cine alege sa se sinucida si reuseste are ceva curaj. Cei care nu isi doresc cu adevarat acest lucru incearca cu metode insuficiente sau care ii pot "asigura" salvarea. Chiar stiu pe cineva care a incercat sa se sinucida, din motive stupide, luand o doza mare de somnifere. Innainte a sunat salvarea!!!!! Am mai cunoscut pe cineva care a incercat sa isi taie venele insa tocami de frica mai mult s-a zagariat!!! Eh, ce cunostinte am!


Un singur aspect poate fi generalizat, reactia celor din familie. Cu siguranta se simt tradati iar uneori se culpabilizeaza ca nu au facut nimic sau ca nu si-au dat seama.



ANCA si EMA EMANUEL

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns violeta69 spune:

E greu de spus ce-i in mintea celor care ajung sa faca un astfel de gest!
si nici nu cred ca ar tb. sa-i judecam, e UNUL care ne va judeca pe toti......
sunt momente in viata cand vrei ca totul sa se termine,cand vrei sa uiti,cand vrei sa fugi de lume si de suferinte.........am trecut si eu pe acolo de nenumarate ori,dar totdeauna l-am vazut pe Dumnezeu in fata ochilor si cum as fi putut eu sa-i spun ca mi-am pierdut speranta?!
singura care alina e credinta si ea-ti da speranta sa poti continua......
dupa mine cei care fac gestul acesta s-au pierdut credinta si aici cred ca tb. lucrat cu sufletul omului inca din copilarie.......
copilul tb. invatat ca viata ia fost daruita de Dumnezeu su tot El va decida cand se termina.....de ce atunci si nu altadata,asta nimeni nu va stii!!


Vio

Mergi la inceput