cum procedam la groapa cu nisip?
Raspunsuri - Pagina 2
sinzi_ana spune:
quote:
Originally posted by spic de grau
Mie mi s-a intamplat mai demult, sa ies cu Dav in parc,cu masinuta, iar un copil vazand ca David nu se joaca cu ea (si nu cred ca stia a cui e), s-a suit in ea. David l-a vazut si s-a dus la el sa isi ia masina, moment in care celalalt a vrut sa mi-l carpeasca pe al meu. I-am atras imediat atentia (am vorbit cat se putea de tare, ca sa atrag atentia persoanei cu care era copilul), ca masina era a copilului meu, si ca nu o va avea daca utilizeaza forta (copilul acela avea vreo 5-6 ani).
La joaca se mai intampla sa fie cate un copil violent, si indiferent de varsta iau pozitie (nu sunt violenta cu el ptr ca ma gandesc ca si al meu ar putea fi violent si as manca adultul care ar da in el, insa explic ca nu e frumos, ca trebuie sa imparta...).
Sotul meu e insa mai aprig cnd e vorba de odorul lui. Odata in parc un copil de vreo 4-5 ani l-a articulat din senin pe David (care nu avea inca 1an jumate). Al meu sot nu a zis nimic, doar s-a incruntat.
Copilul cel violent, trece iar pe langa David si ii trage un pumn in burtica. Sotul meu l-a luat de manutza si i-a zis (cam printre dinti), sa inceteze.
Trec iar vreo 5 minute,si respectivul copil, iar trece pe langa Dav, si ii pocneste un pumn in fatza.
In momentul ala al meu sotz a sarit ca un arc, si noroc ca a sarit mama copilulul ca altfel cred ca iesea cu scantei.
Parerea mea e sa ii arati copilului ca esti acolo, ca poate sa conteze pe tine si sa faci sa inteleaga cealalta persoana care insoteste copilul (parinte sau dadaca), ca trebuie sa ia si ea atitudine.Lumy- mamica lui
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">David Andréi
(11 Martie 2004)
Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34758" target="_blank">Povestea nasterii lui David
Io la a doua faza (in prima faza i-as fi spus ca nu are voie sa loveasca apoi i-as fi atras atentia mamei sau adultului care il supraveghea) as fi luat copilul agresiv de manutza si l-as fi pus in time out...
Fiecare dimineata e un nou inceput
Sinzi, Radu
si David
David
Cristina_C spune:
chiar azi am fost in parc si un baietel de 3 ani si jumatate a venit la noi imediat dupa ce-am scos jucariile de nisip si a intrebat daca poate sa ia betoniera
. Robert i-a zis "Da" si atunci mama copilului i-a spus baietelului sa-si aduca jucariile mai aproape ca sa se joace si al meu cu ele.
Da, eu mi-am invatat copilul la 3 ani sa ceara permisiunea, sa spuna "te rog" si "multumesc". Chiar daca la 3 ani vorbea 90% in romana, astea 3 lucruri stia sa le spuna in germana. De ce pare incredibil? Stia pentru ca am insistat intotdeauna. La fel de important mi se pare sa stie sa salute la intalnire si la despartire. Nu vad ce-i rau in asta si nici nu cred ca-i o pretentie exagerata.
Cat despre incidentul cu galetusa, reactia bonei vs. reactia mamei celuilalt copil, acesta nu ar mai fi avút loc daca mama binevoia, in numele copilului, sa intrebe daca al ei copil se poate juca si el cu galeata in loc s-o faca pe bona "nesimtita".
De fiecare data cand am mers la nisip si ne-am imprastiat jucariile pe acolo, copiii (cu mici exceptii) care erau deja acolo au intrebat daca le pot folosi, oferindu-si si ei propriile jucarii. Asda toata lumea a fost multumita.
Cristina,
mama lui
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C" target="_blank"> Bobita, zis si Robert, 14 decembrie 2002
Cresc...
Principesa spune:
Asa cum am mentionat si cu alte ocazii, adultul trebuie sa fie pentru copil puternic, protector, permisiv. In functie de context. Prin permisiuni copilului i se transmite ideea ca este ok asa cum este, este incurajat sa se dezvolte asa cum este in ritmul propriu.
Cand copilul are o nevoie pe care nu si-o poate satisface singur, este indicata interventia adultului. Pentru ca asta structureaza pentru copil imaginea despre sine si imaginea despre lume.
Deci copilul trebuie incurajat si sustinut sa devina autonom, insa in acord cu nivelul lui de dezvoltare, altfel se va dezvolta fie dependent si neincrezator in puterile lui, fie fara sa aiba incredere in capacitatea celorlalti de a raspunde nevoilor lui si stiind ca nu se poate baza decat pe el.
Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva
Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita
lorelaim spune:
Sunt într-u totul de acord ca copiii trebuie educati sa ceara permisiunea înainte de a lua jucaria unui alt copil - iar daca bb este prea mic sa poata s-o faca atunci parintele micutului cere permisiunea ca acesta sa se joace cu jucariile celorlalti copii. Eu asa am învatat-o pe boboaca mea si asa observ ca se comporta si alti parinti si copii din jurul nostru (atât în parcurile din Montreal cât si în Stockholm). Da - sunt copii mai mari (6+ani) care vin neînsotiti în parc (locuiesc în blocurile dn preajma) si deseori manifesta agresivitate si rautate fata de piticuti. Eu nu am permis niciodata copiilor mari sa fie agresivi fata de bb meu... sau fata de jucariile ei. Acum vreo 2 zile o fetita de vreo 6-7ani a trecut ostentativ fugind prin groapa cu nisip calcând în picioare jucariile pruncilor care saracutii stateau si se uitau nedumeriti ce se întâmpla... Eu m-am ridicat si am certat-o în Engl... Sunt convinsa ca n-a înteles o iota (vorbea suedeza) dar tonul si extpresia fetei mele au facut-o sa renunte.
Am mai avut parte de câteva mici incidente dar nu la groapa cu nisip...
Un pusti de vreo 3 ani pur-si-simplu a îmbrâncit-o pe boboaca mea (23 de luni) într-un mall când micuta mea se uita curioasa la decoratiunile dintr-o vitrina. Puiuta mea era gata sa cada... I-am spus pustiului ca nu-i frumos ce face si culmea a sarit tatal lui (chinez) sa-mi spuna ca doar e copil... ce-i ca a îmbrâncit-o pe fetita mea... se joaca doar... Mi s-a urcat sângele în cap de atâta nesimtire si i-am spus ca sa se joace violent cu cei care-i permit sau cu cei care sunt în stare sa se apere... In sfârsit eu n-am mai stat sa ascult bla-bla-ul acelui tata care-si apara progenitura violenta, pur-si-simplu i-am întors spatele si mi-am luat pruncuta de mâna si am plecat.
Un alt pusti (negru) aprox de 4ani, tot în mall, într-un spatiu de joaca pt piticuti, pur-si-simplu s-a suit în masinuta în care o pusesem pe feta mea, de fata cu mine, îmbrâncind-o pe micuta afara... L-am luat de subsiori si l-am pus jos si i-am spus ca nu-i frumos ce face... Nici nu s-a sinchisit - mi-a rânzit obraznic si mi-a raspuns înapoi... dar n-a mai cutezat sa se urce în masinuta... Am remarcat ca era un "cunoscut" al locului... si facea asa cu mai toti copii... Mamasa statea un picut mai încolo si privea admirativ ce "descurcaret" îi este odorul...
Deci - în general - cum îi învata parintii asa se poarta... Daca ar primi alta educatie... atunci ar avea alta atitudine...
LiliaToma spune:
Fetita mea inca este mica, dar ii spun mereu sa zica"te rog" "multumesc" si sa dea ceva la schimb atunci cand suntem la locul de joaca. Sunt sigura ca intr-o zi va sti sa foloseasca ceea ce ii spun acuma.
Am fost martora la doua tipuri de educatie, ca sa zic asa. Caz in care, fetita de vreo 3-4 ani, venea si ii smulgea din mana jucariile fetitei mele, isi lua cu ea ce vroia( a plecat inclusiv cu punga cu ceva de mancat), mama ei ramanand pasiva si nezicand nimic, chiar daca Amelia tipa, pentru ca nu intelegea de ce i s-a luat jucaria. Desi, inteleg ca sunt copii, si mereu vor ceea ce vad la celalalt, nu sunt de acord cu asa ceva. In asa cazuri eu negociez pentru fetita mea, incerc sa ii arat ca dau ceva la schimb, sau sa cerem frumos.
Al doilea tip de educatie, care m-a impresionat in mod placut, a fost tot la o fetita intre 3 si 4 ani, care stia sa ceara ft frumos o jucarie, si ce e mai interesant, ca niciodata nu se apropia sa ceara ceva, daca nu aducea o alta jucarie la schimb. Si toate astea fara interventia mamei ei. Dar probabil asa a fost educata si mi se pare cel mai corect.
Cu siguranta se intampla ca sa isi mai ia cu forta cate ceva unul de la altul, dar cat sunt mici, cred ca e necesar sa intervina parintii si sa le explice situatia, incercand sa calmeze spiritele, in asa fel incat atunci cand vor creste sa stie, ca ceea ce nu e al lor, pot avea numai daca cer frumos, iar ceea ce e al lor, este frumos sa imparta si cu altii. Cel putin eu asa sper sa o invat pe pitica mea.
Lilia si printesa ei AMELIA (26.09.2004)
Copiii vin pe lume cu agenda lor proprie: unii ne lumineaza viata, unii ne testeaza rabdarea, unii ne dau un scop, altii incep sa aiba grija de noi.. cert este ca atunci cand vin, copiii schimba totul.. ( DH)
Jocelyn spune:
Off topic: LiliaToma, vreau sa-ti spun ca imi place f mult semnatura ta dar si modul in care gandesti in aceasta privinta 
If you don't stand for something, you'll fall for anything.
Field_mouse spune:
Copii mei sunt mai "bleguti", asa ca daca vad cand cineva le smulge o jucarie si maman respectiva nu actioneaza, actionez eu! In primul rand, explic, ca nu e frumos sa faci asa ceva, pot sa-i cer ceva in schimb (de obicei, bebeii mei sunt de acord). In orice caz, imi apar copiii si ii invat sa se poarte frumos.
Dar sa fiu sincera - MA ENRVEAZA LA CULMEA COPII AGRESIVI SI NEEDUCATI, LA FEL SI PARINTII LOR, care nu intervin, cand e cazul.
Marina spune:
Stau si ma intreb de ce era necesar sa subliniezi ca acei copii erau fie chinez fie negru. Ii deosebeste asta de alti copii? Imi mentin parerea ca ne lipseste putintica toleranta, fie ea si la groapa cu nisip sau in alte imprejurari.
La fel cum imi mentin parerea ca daca avem in minte ca e ceva nemaipomenit ca i s-au luat jucariile copilului la groapa cu nisip o sa transmitem si celor mici sentimentul asta si nu o sa obtinem decat ceva mai multa agresivitate.
quote:
Originally posted by LORELAI ANCA MORARIU
Sunt într-u totul de acord ca copiii trebuie educati sa ceara permisiunea înainte de a lua jucaria unui alt copil - iar daca bb este prea mic sa poata s-o faca atunci parintele micutului cere permisiunea ca acesta sa se joace cu jucariile celorlalti copii. Eu asa am învatat-o pe boboaca mea si asa observ ca se comporta si alti parinti si copii din jurul nostru (atât în parcurile din Montreal cât si în Stockholm). Da - sunt copii mai mari (6+ani) care vin neînsotiti în parc (locuiesc în blocurile dn preajma) si deseori manifesta agresivitate si rautate fata de piticuti. Eu nu am permis niciodata copiilor mari sa fie agresivi fata de bb meu... sau fata de jucariile ei. Acum vreo 2 zile o fetita de vreo 6-7ani a trecut ostentativ fugind prin groapa cu nisip calcând în picioare jucariile pruncilor care saracutii stateau si se uitau nedumeriti ce se întâmpla... Eu m-am ridicat si am certat-o în Engl... Sunt convinsa ca n-a înteles o iota (vorbea suedeza) dar tonul si extpresia fetei mele au facut-o sa renunte.
Am mai avut parte de câteva mici incidente dar nu la groapa cu nisip...
Un pusti de vreo 3 ani pur-si-simplu a îmbrâncit-o pe boboaca mea (23 de luni) într-un mall când micuta mea se uita curioasa la decoratiunile dintr-o vitrina. Puiuta mea era gata sa cada... I-am spus pustiului ca nu-i frumos ce face si culmea a sarit tatal lui (chinez) sa-mi spuna ca doar e copil... ce-i ca a îmbrâncit-o pe fetita mea... se joaca doar... Mi s-a urcat sângele în cap de atâta nesimtire si i-am spus ca sa se joace violent cu cei care-i permit sau cu cei care sunt în stare sa se apere... In sfârsit eu n-am mai stat sa ascult bla-bla-ul acelui tata care-si apara progenitura violenta, pur-si-simplu i-am întors spatele si mi-am luat pruncuta de mâna si am plecat.
Un alt pusti (negru) aprox de 4ani, tot în mall, într-un spatiu de joaca pt piticuti, pur-si-simplu s-a suit în masinuta în care o pusesem pe feta mea, de fata cu mine, îmbrâncind-o pe micuta afara... L-am luat de subsiori si l-am pus jos si i-am spus ca nu-i frumos ce face... Nici nu s-a sinchisit - mi-a rânzit obraznic si mi-a raspuns înapoi... dar n-a mai cutezat sa se urce în masinuta... Am remarcat ca era un "cunoscut" al locului... si facea asa cu mai toti copii... Mamasa statea un picut mai încolo si privea admirativ ce "descurcaret" îi este odorul...
Deci - în general - cum îi învata parintii asa se poarta... Daca ar primi alta educatie... atunci ar avea alta atitudine...
szivarvany spune:
Giulia are 1 an + 10 luni. Pana acum s-a resemnat si-si cauta alta jucarie ... o singura data a luat atitudine, asta acu` recent: avem o colega de joaca de 4 ani si si-a facut o pasiune din a-i lua numai ei jucaria din mana. Nu stiu de ce. Ei bine, ultima data asa s-au hartuit pe o lopatica pana fetita mai mare a cedat si a plecat plangand. Giulia nu a mai lasat-o sa i-o smulga din mana, i-a strigat pe limba ei ceva foarte raspicat
si apoi a plecat cu jucaria aparata.
Eu nu vreau sa fie agresiva, de obicei ii dau alte jucarii si`ncep tot felul de discursuri in a-i atrage atentia. Nu-mi place sa o vad suparata sau plangand, iar acum nu am luat atitudine si bine am facut. Nu ma intreba de ce mama fetei celelalte nu zice nimic ...
Nici eu nu stiu cum e mai bine ... de obicei stau pe margine, important e sa nu o loveasca restul de copii ...
Edit: daca o intreb pe Giulia cand vrea sa ia ceva de la alt copil "te lasa fetita/baietelul" nu atinge obiectul respectiv ci-mi cere aprobarea uitandu-se lung la mine. Daca ii spun "ok" o ia fericita si spune "mesi" (merci), daca-i spun "nu" repeta si ea "nu-nu".
Daria & 
Giulia (2004 08 16)
l_carmen2003 spune:
quote:
Originally posted by LiliaToma
Al doilea tip de educatie, care m-a impresionat in mod placut, a fost tot la o fetita intre 3 si 4 ani, care stia sa ceara ft frumos o jucarie, si ce e mai interesant, ca niciodata nu se apropia sa ceara ceva, daca nu aducea o alta jucarie la schimb. Si toate astea fara interventia mamei ei. Dar probabil asa a fost educata si mi se pare cel mai corect.
Copiii vin pe lume cu agenda lor proprie: unii ne lumineaza viata, unii ne testeaza rabdarea, unii ne dau un scop, altii incep sa aiba grija de noi.. cert este ca atunci cand vin, copiii schimba totul.. ( DH)
Multi copii fac asa instinctiv. Ma uitam ca Alex - 2,10 ani impliniti azi - de mic iese afara macar 2 jucarii cu el. Cand vede un copil, imi cere jucariile si i le ofera. Doar daca e o jucarie primita in acea zi o retine pt el, altfel renunta usor la toate si nu cere practic nimic in schimb, cerseste literalmente atentie si sa se joace cu alti copii. Dar daca acel copil l-a imbrancit sau ii vorbeste urat sau ii ia jucariile si fuge atunci si le revendica inapoi.
-Anul trecut toata vara a fost cu mine la birou unde am amenajat o camera sa stea impreuna cu copiii altor colegi si desi obositor, am stat si noi linistiti sa ne facem treaba - sa nu credeti ca stateau pe sub birouir, chiar am amenajat frumos camera, iar acum a ramas in conservare ca cine stie ce ne asteapta vara asta... Intr-una din zilele alea, nu avea inca 2 ani oricum, veneam de la birou spre casa, avea o masinuta in manuta si am trecut pe langa o bunica cu un baietel de 3-4 anisori. Cum a trecut pe langa el s-a intors fulgerator, i-a smuls masinuta si apoi l-a lovit cu piciorul. Bunica s-a facut ca nu observa, Alex a inceput sa planga iar copilasul respectiv ranjea... I-am atras atentia bunicii, care a oftat si mi-a inapoiat jucaria dupa care a plecat mai departe fara macar un cuvant de scuze pt Alex sau de observatie la adresa nepotului!!!!
De atunci Alex a devenit mai circumspect in relatiile cu copiii.
- Tot in ciclul n-am ce face si il iau pe copil cu mine peste tot l-am dus intr-un KidsLand la Mall. Copii de toate varstele. Alex fiind mic am intrat si eu cu el in cele din urma. Si alte mamici isi insoteau copiii. O fetita mai maricica l-a scos pe pustiul meu din tricicleta iar mama il admonesta pe Alex sa se grabeasca. Cand am intrebat-o de ce nu are rabdare ca e mai mic si sa astepte sa se dea singur jos, m-a intrebat - mama- "a, e cu dvs?", de parca daca nu ar fi fost ar fi avut dreptul sa faca asa ceva. Altadata a mancat bataie chiar sub ochii sotului meu de la o alta fetita de vreo 6 ani pt ca voia sa ii ia sticluta de apa! Si cand a intervenit sotul meu, tatal respectivei a spus ca si ea e copil si ii pare rau insa ii era sete si ei insa nu i-a cerut sa ii inapoieze sticla decat cand sotul meu i-a spus explicit sa o faca. Poate nu am explicat: sotul meu era in afara perimetrului de joaca, tatal respectivei era in interior!!!!
Parerea mea este ca de multe ori unii parinti incurajeaza pornirile agresive la copiii lor iar victimele sunt copiii mai mici. In loc sa ii invete sa ii protejeze pe cei mai mici, ii incita sa fie violenti si sa loveasca. Nu toti parintii, Doamne fereste!! Unii.
Din pacate sunt multi parinti cu lacune in educatie si cu probleme de comportament iar copiii copiaza ce vad acasa. Sunt sigura ca ei se nasc cu un fond bun, insa mediul...
Azi am fost sa imi inscriu puiul la Gradinita si m-am hotarat brusc la cea care m-a impresionat cel mai mult, desi e destul de departe. Cand am intrat pe poarta doi copii au trecut pe langa mine si mi-au spus "buna ziua", cand am intrat pe usa la fel... Copiii se pregateau de srebare si si-au intors capusoarele superbe si au salutat pt ca cineva intra pe usa!
Sincer, intr-o lume in care valorile bunei cuviinte si bunului simt au fost aruncate ca nefolositoare te agati cu disperare de orice loc in care mai gasesti asa ceva. Si inca mai speri pt copilul tau.