Frustrarile de dupa nastere

Frustrarile de dupa nastere | Autor: Jocelyn

Link direct la acest mesaj

Pe acest forum am observat ca multe proaspete mamici si nu numai se plang de o multime de lucruri dupa ce au nascut. Au o groaza de frustrari incepand de la greutatea si aspectul de dupa nastere pana la durerile si inconfortul provocat de epiziotomie -probleme cu sexul, depresie post natala si o multime de alte lucruri de acest gen.

Eu sunt destul de stresata la gandul ca poate intr-o zi voi avea un copil si ma voi confrunta cu probleme asemanatoare care nu mi se pare deloc usoare. Si daca sunt atatea frustrari, unde mai e bucuria de a avea un copil? Mereu citesc despre atatea nemultumiri si probleme. Mai putine femei vorbesc despre satisfactiile pe care ti le ofera statutul de "mama".

Imi dau seama ca multe persoane trec prin niste perioade foarte dificile dar sincer nu mi-as dori sa ajung in pielea lor. Se pot evita aceste frustrari si depresii sau oricum ar fi tot treci pe acolo? Ce parere aveti?

*****************************************************
I plan on living forever. So far, so good

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns craciunitza spune:

Si eu mi-am pus aceasta intrebare la un moment dat, parca prea are toata lumea probleme, nu stiu ce sa cred. Nu vreau sa simplific problema mamelor cu depresii dar eu, cand am nascut, nu aveam internet, nu aveam nici macar telefon fix (locuiam intr-un bloc nou), sotul lucra pana seara si eram singura intr-un oras strain.
Dar am numai amintiri frumoase din acea perioada


Nu certati copiii cand viseaza!
Copiii
Noi doi
Mitele iubitele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns RaluD spune:

La mine, ioc frustrare.
Iata reteta , pentru fiecare dintre cele 2 sarcini:

- 1 bucata sarcina linistita, fara stres (stres era prin jur, dar nu ma lasam influentata), cu mult ras, plimbari, bairame etc.
- 1 bucata bb sanatos, frumos, cuminte si mancacios, imunitate beton
- 1 bucata sotz iubitor si implicat (l-am implicat si eu, dar si el a fost dispus)
- 2 bucati bunici iubitori si cooperanti la care mai puteam sa lasam copilul/copiii cand eram prea obositi
- 1 bucata job frumos, o placere sa lucrezi, pe care nu l-am intrerupt decat cateva zile (in felul asta, mi-am ocupat mintea, m-am simtit utila si am simtit eu ca nu m-am plafonat)
- 1 bucata calm si lipsa de incrancenare ca "trebuie neaparat sa fac aia si ailalta, ca asa recomanda OMS" si imi creste copilu' stramb daca nu fac
- 1 bucata durere in cot de "sfaturile" babelor
- 1 bucata grija pentru mine ca om si aspectul meu fizic (pe cat posibil)...

Si lista ar putea continua.
E frumos sa fii mamica. E obositor uneori, dar te descurci daca iei lucrurile asa cum vin, pastrezi controlul asupra ta si asupra vietii tale.
Spor la bblushi!


Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kristinutza spune:

eu chiar n-am observat mamici frustrate si care se plang pe forum. ori sunt mai kioara de felul meu...
personal am amintiri f frumoase din perioada de dupa nastere. probleme sigur ca apar, dar nici nu le pot compara cu bucuria de a iubi si a ingriji un copilash. parerea mea.

cristina, mama de radu (09.10.2005)
poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kristinutza spune:

cred ca mai degraba explicatia ar fi ca se scrie pe forum de obicei cand ai o problema, ceri un sfat, intrebi daca a mai trecut cineva prin ceva asemanator etc, mai putin sa spui la fiecare postare: "sunt extrem de fericita ca am un copil!". mai degraba spui "sunt franta de oboseala!".

daca ar fi atat de frustrant, n-ar mai fi atatea mamici care mai vor un al doilea bb.

cristina, mama de radu (09.10.2005)
poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns spic de grau spune:

Suna frumos ce spui tu Ralu, insa nu stiu insa cat de general valabile sunt..

Exemplu:
Mie, dupa sarcina, mi se punea pata de la orice.
Desi inainte de a avea bebe imi spuneam ca toate povestile cu depresie post-partum sunt ..doar povesti, dupa ce am nascut parca ma lovise strechea.

Am avut o sarcina linistita (dormeam 14h din 24).
Am avut un bebe cuminte ca il iubeau toate asistentele la maternitate. Plangea mititelul doar daca ii era foame sau frig.
Am avut un sot atent.
Am avut parintii langa mine - super bine intentionati..poate chiar prea bine intentionati uneori (aveam de multe ori impresia ca nu mai am loc langa bebe...)

Cu toate ca ar fi trebuit sa fiu vesela si fericita, eu eram super nervoasa, si ma apucau niste deprimari de ma inchideam in baie sa plang in voie.
De ce?! Nu stiu. Plangeam ca vremea era nu stiu cum. Ca David a tacut la mama si nu la mine. Ca bebe era constipat.. Gaseam motive..Poate chiar si inventam multe.
Stiu si eu.. Cred ca atunci cnd e sa te loveasca deprimarea, nu scapi.

Norocul e ca trece repede ca altfel am fi multe inchise la aia veseli.

Lumy- mamica lui www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">David Andréi (11 Martie 2004)


Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34758" target="_blank">Povestea nasterii lui David

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LUIZAM spune:

quote:
Originally posted by RaluD

La mine, ioc frustrare.
Iata reteta , pentru fiecare dintre cele 2 sarcini:

- 1 bucata sarcina linistita, fara stres (stres era prin jur, dar nu ma lasam influentata), cu mult ras, plimbari, bairame etc.
- 1 bucata bb sanatos, frumos, cuminte si mancacios, imunitate beton
- 1 bucata sotz iubitor si implicat (l-am implicat si eu, dar si el a fost dispus)
- 2 bucati bunici iubitori si cooperanti la care mai puteam sa lasam copilul/copiii cand eram prea obositi
- 1 bucata job frumos, o placere sa lucrezi, pe care nu l-am intrerupt decat cateva zile (in felul asta, mi-am ocupat mintea, m-am simtit utila si am simtit eu ca nu m-am plafonat)
- 1 bucata calm si lipsa de incrancenare ca "trebuie neaparat sa fac aia si ailalta, ca asa recomanda OMS" si imi creste copilu' stramb daca nu fac
- 1 bucata durere in cot de "sfaturile" babelor
- 1 bucata grija pentru mine ca om si aspectul meu fizic (pe cat posibil)...

Si lista ar putea continua.
E frumos sa fii mamica. E obositor uneori, dar te descurci daca iei lucrurile asa cum vin, pastrezi controlul asupra ta si asupra vietii tale.
Spor la bblushi!

Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina





Asta da reteta. Si eu sunt convinsa ca apeland la toate aceste ingrediente reusesti sa obtii ceea ce de fapt se doreste prin nasterea unui bb: implinire.

Problema este ca nu in toate situatiile ai la indemana toate aceste aspecte ca sa poti realiza ceva atat de frumos: un bb. Si atunci apar neimplinirile: izolare, durere, frustrare, ura, ranchiuna.

Sunt situatii in care trebuie sa faci fata cu brio si treburilor gospodaresti si solicitarilor bbului, sotului etc. Si daca esti lovit de soarta si nu prea are cine sa te ajute, atunci chiar ca ai imbulinat-o.

O alta problema spinoasa este cea cu revenitul . Cred ca trebuie sa tii aproape, ca altfel se raceste asternutul.

Apoi problema job-ului. S-ar putea sa ai surpize la revenirea pe post.

Si lista problemelor ar putea continua, dn pacate. Trebuie sa fi pregatit sa le poti intampina cu fruntea sus.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Principesa spune:

Jocelyn, iti doresc ca cele mai mari probleme din viata ta sa fie epiziotomia si reluarea vietii sexuale. Si atunci vei fi foarte fericita. Pentru ca disconfortul in urma epiziotomiei este mai mult decat suportabil, iar reluarea vietii sexuale nu este mai grea decat initierea ei initiala :).
Cat despre depresii si frustrari ele nu sunt ceva ce intra in normalitate ca frecventa. Deci poti preveni astfel de stari printr-o buna autocunoastere si autoacceptare, expectante realiste si suport din partea mediului.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns KSorana spune:

Ca sa nu intervina frustarile cel mai important este sa ai un sot iubitor, intelegator si un tata desavirsit.
Primul an, dupa ce se naste bb e cel mai greu dar il poti trece usor asta daca ai "suport din partea mediului".Nu te supara Principesa dar chiar mi-a placut cum suna.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Samurai-lady spune:

Primul an este mai greu.E mic,nu vorbeste,uneori nu stii de ce plange,ca sa-i faci.Si pe mine,desi sunt departe de ai mei parinti,m-a ajutat foarte mult sotzul si parintii lui.Eu cred ca atunci cand
devenim MAME invatam sa nu ne mai punem noi pe primul loc,ci pe bb.
Fiinta asta mika pe care o tinem in brate devin centrul universului.

Frustrant nu eu,zic eu,doar putin obositor cand e bebe mik de tot.
Si,uite,ca sunt multe mamici care vor si bb2.
Sper ca si la noi sa vina barza cu bb2 cat de curand.

Samurai-lady si bb Ken

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Samurai-lady" target="_blank">Pagina personala DC

Web-poze Kenutz

www.desprecopii.com/info.asp?id=486" target="_blank">Cum a venit pe lume Samurash bebe




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

ei, bine, eu am fost f frustrata dupa anstere, am avut ditamai depresia.Np-am avut nici parintii aproape sa las copilul, bb nu manca bine, nu dormea aproape deloc!!!, aveam facultate etc .
Deci a fost sinistru.
Insa acuma imi dau seama de ce,.Am avut asteptari prea mari de la mine....iar nervozitatea mea(gandurile despre faclutate etc) au accentuat discofortul bebelusei.
Si cu toate astea, cand privesc inapoi vad acea perioada ca fiind una f f fericita.
Secretul e ...bebelusul.Numai cand il vezi twe topesti(asta daca nu cumva, Doamne fereste,. faci o depresie prea nasoala, dar statistic sunt rare cazurile in care mama nu superta bb)


hai, curaj gaina, ca te tai:))0





Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput