la limita

cred ca am ajuns la punctul in care pot spune "nu mai suport"
si tre sa il duc pe radu la cresa. s o mamica singura si stau la ai mei ca ma ajuta cu puiutul.
nu as vrea dar, buni (mama) exaspereaza. cand ma cert cu ea ma ameninta ca nu mai are grija de copil.
ii inchide usa, il tine la usa sa planga si ii striga "du-te la mama-ta ca ea stie ce sa face, e desteapta, e nu stiu cum.. sa aiba grija de tine"...
stie ca eu zilnic ma duc la munca si totusi face d-astea cel putin odata pe luna
ieri am facut o criza de nervi.
plecasem la plimbare cu copilul da am observat ca imi patase cu superglue caruciorul. s-a suparat cand am zis ca "dupa ce suntem amarati mai suntem si prosti"... si m-a lasat cu copilu in mijlocul drumului si a plecat acasa.
imi era foarte rau. (eram in acea perioada si ma simteam groaznic) dar l-am plimbat pe radu. |n final am ajuns acasa, mi-am luat hainele si am plecat la mine la apartament.
m-am intors pe la 11 noaptea ca imi era dor de copil. l-am gasit in plapuma la bunica, ud de transpiratie, dormind. l-am luat de acolo si l-am pus in patutul lui.
buni stie ca radu trebuie sa doarma in patul lui dar se incapataneaza cand copilul prefera sa srea langa ea.
dimineata eram zombi. imi era rau, si eram deprimata. copilul era vioi si s-a sus la ea in camera.
l-a gonit ca "sa aiba mama-ta grija de tine. ca noi suntem prosti. nu mai p[un mana pe tine". radu a inceput sa urle cand i-a trantit usa in nas.
ea comenta de zor
m-am ridicat cum am putit, m-a bufnit plansul, am inceput sa tremur, am lovit ce am apucat. cred ca am lovit-o si pe ea. imi cand
venea sa iau cutitu si sa ma ranesc.. nu mai puteam de nervi. ea iesise din camera, urla la mine, si luase copilu in brate care plangea speriat ca nu intelegea de ce tipa toata lumea.
a fost de cosmar.
m-am calmat ca m-am gandit ca sufera copilul, l-am luat in barte.
mama se tavalea pe jos si dadea din picioare... ca am dat in ea.

cred ca s si eu cu capu
da clar ca ea e dusa.
nu mai pot fratilor
vreau sa termin cu nebunii. cred ca se ia
nu am mai patit d-astea
sa tip, sa dau cu picioarele in pereti de nervi.. sa ma reped la cutit. apartamentul nu e zugravit si n-am mobila, ca si maine as pleca cu tot cu copil
da ce fac cu el? il duc la cresa. ca bani de bona nu am
si mamaie e cu hartii in regula la psihiatrie. si mi-e teama ca o apuc pe urmele ei

Artemis1578 spune:

Du-l la cresa! Conteaza sa fii linistita; pt. ca tu esti singura responsabila pe deplin pentru sanatatea si educatia copilului!
poate daca ai incerca sa ai totusi o discutie cu mama ta si sa ii explici ca apreciezi ajutorul......dar trebuie sa urmeze regulile tale....crezi ca ai avea vreo sansa?
Va doresc numai bine amandurora.

Anka si Ubitu (26.06.2004)

mariussimiuc spune:

E foarte greu de dat un sfat,dar daca ai posibilitatea du copilul la cresa.In toata aceasta situatie nu suferi numai tu,sufera si copilul atunci cand este alungat si i se inchide usa-n nas,mai ales ca nu pricepe ce se intampla.
Iti doresc multa putere si multa luciditatea pentru a rezolva aceasta problema.

Miha si Robert (18 nov 2004)



Omuletul pentru care se merita sa incerc sa fiu un om mai bun


Cand viata iti ofera lamai,fa-ti o limonada!

giulia71 spune:

Imi pare rau pentru tine ca s-a ajuns in situatia asta!
Sper ca te-ai calmat si vezi lucrurile "la rece".
Si eu zic precum fetele, du copilul la cresa/gradinita -asta v-ar ajuta pe amadoua (pe tine si pe mama ta). Copilul pe langa faptul ca e o imensa bucurie este si un mic "mancator de nervi". Si daca resursele de nervi s-au cam terminat, e aproape firesc sa apara aceste tensiuni. Nu sunt rautacioasa cand spun despre copii ca iti consuma toata energia, sunt realista, sa fim seriosi cu totii avem momente cand spunem "gata, nu mai pot, sa-l ia o bunica/mamaie bona..ca simt nevoia sa-mi incarc bateriile...".
In al doilea rand, incearca sa te muti de la mama ta, penru ca ai dreptate, dupa o varsta nu mai putem sta cu parintii. Mi s-a intamplat si mie sa fiu nevoita sa stau aproape 2 luni la mama si am fost super-stresata. Daca nu se poate sa te muti de la ea, atunci iti recomand sa iti impui sa joci dupa regulile ei, dar , sa ai o discutie cu ea in ce priveste atitudinea ei fata de copil si fata de tine in preajma copilului.
Ai scris ca ai un apartament, fa tot ce e posibil sa te muti cat mai repede in el.
In privinta crizei tale de nervi, eu mi-as face maine o programare la psihiatru si i-as povesti ce s-a intamplat!
Cu totii ne enervam, dar nu sarim la bataie sau punem mana pe cutit!
Scuza-ma ca ti-o spun direct, dar un control psihiatric nu strica!
Ah si sa nu uit, nu toti cei care ajung la psihiatrie sunt nebuni!
Sa auzim de bine!

Lona spune:

Bietul copilas!
Eu cred, din tot sufletul, ca situatia nu este atat de disperata, si nici nu este "la limita".
Este doar o parere personala, dar eu consider "limita" boala incurabila, saracia fara iesire, lipsa totala de optiuni, si nu lipsa controlului nervilor, indiferent din partea cui vine.
Esti in situatia fericita in care chiar ai unde pleca. Ai putea vinde apartamentul, sa te restrangi intr-unul mai mic, iar cu diferenta de bani sa-l aranjezi dupa nevoile micutului si gustul tau. Cresa poate nu este solutia cea mai fericita, dar cand e singura alternativa, nu e de neglijat.

Desprinderea de casa si de mama ta, putina odihna si mai mult calm te vor face sa gandesti mai limpede si sa gasesti formulele cele mai bune pentru copil.

Cu siguranta, un psiholog sau chiar un psihiatru iti poate usura acest moment. Sa-ti lovesti mama nu este admis sub nici o forma, iar momentul acela cu cutitul este de-a dreptul infricosator. Cred ca orice copilas are nevoie de o mama de care sa nu-i fie frica, sa simta ca se poate bizui pe ea.

RaluD spune:

Iarta-ma ca sunt asa transanta, dar amandoua aveti nevoie sa vorbiti cu un psiholog...
Cat despre cresa, nu stiu in ce zona stai, dar in 17 iulie se fac inscrieri la cresa de la Baba Novac, in spate la Mega Image.
Cresa este o solutie foarte buna pentru parintii care nu au unde lasa copiii cand pleaca la serviciu. Si tu nu ai. Nu-i un capat de tara, e o cresa.
Daca mie mama mi-ar face asa, as da copilul la cresa urgent si as pleca din casa ei. Toate ca toate, dar sa se razbune asa pe copil pentru ca are ceva de impartit cu mine, asta e inadmisibil.
Si nici nu l-ar mai vedea, ca tot o deranjeaza.
Inca o data imi cer scuze pentru ce voi spune: da, din pacate nu o da inteligenta afara din casa daca poate reactiona asa vis-a-vis de copil. Copilul nu are nici o vina, iar respingerea si istericalele astea ii fac mult rau. Va creste cu senzatia inradacinata ca exista ceva in neregula in lumea lui, ca este respins si nu intelege de ce.
Daca buni nu-i in stare sa se controleze, sa se caute la cap...


Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

Jocelyn spune:

Trebuie neaparat sa iei o pauza din relatia cu mama ta. E mai bine sa-ti duci copilul la cresa decat sa il stresezi atat fiindca tu si cu mama ta nu va intelegeti. Si e mai bine pentru toti astfel. Apoi, dupa ce va trece un timp, poti incerca sa iti rezolvi problemele cu mama ta.

Cred totusi ca ai putea apela la un terapeut pentru a-ti rezolva problema cu nervii care te fac sa actionezi astfel. Probabil ca ai acumulat multe frustrari si nu e bine.

*****************************************************
I plan on living forever. So far, so good

teodraghici spune:

Linistea ta si a puiutului sunt mult mai importante ca lipsa mobilei si a yugravelii...ia puiutul in brate si pleaca...fara a mai cere ajutor mamei.te vei descurca singurica si puiului ii va fi mult mai bine...Curaj...atat tre

si BB Fulvia

Principesa spune:

Kara, situatia in care sunteti acum poate avea efecte devastatoare asupra copilului si evident resursele tale sunt epuizate.
Recomandarea mea este ppentru psihoterapie, care te-ar putea ajuta sa descoperi ce decizii ar fi cel mai bine sa iei si sa primesti suport psihologic.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

laura_dimitris spune:

Draga kara,
ai spus ca "mamaie este cu hartii in regula la psihiatrie".... Cred ca aceste conditii nu este bine nici pentru ea nici pentru copil sa-l mai lasi cu bunica....
Cresa este o solutie foarte buna din punctul meu de vedere! Si noi avem copilul la cresa si-i merge foarte bine!
Inteleg ce simti pentru mama ta... o inteleg si pe ea. Acesta este intr-un fel eternul conflict intre generatii...
Cand era bebe al meu mic si stateam cu mama mea.. mama nu putea intelege de ce nu-i dau sare, de ce nu-l imbrac mai gros, de ce nu-l pun pe olita de la 6 luni.... etc.... ca ea asa facea cu mine!
Dupa ce am plecat de la ea... ne intelegem minunat!
Si ma ajuta cand am absolut nevoie.
Cauta solutia sa stai singura cu copilul tau si implic-o si pe ea din cand in cand... Unele ideii ale bunicilor sunt totusi bune...
Cred ca-ti este tare greu....
Dar, gaseste-ti in tine resurse sa mergi mai departe si sa ramai "sanatoasa la cap"! Pentru tine si copilul tau!
Asteptam vesti de la tine!
Fruntea sus!!!

Laura mama lui Dimitrakis

Ramona J spune:

Cresa. Nu poate fi mai rau decit ce indura copilul acum. Si muta-te daca ai posibilitatea asta.
Ar mai fi un lucru. Atita vreme cit locuiti acolo si ea are grija de copil incearca sa-i arati ca apreciezi ceea ce face ea. Dupa mine asta inseamna si sa inchizi ochii atunci cind ea nu urmeaza regulile tale intocmai. Asta poti face cu o babysitter, dar cind e vorba de mama ta nu tine. Iti spun din experienta ca si eu mai inchid ochii. Daca nu e ceva periculos pentru copil nu e un capat de lume.
Sfatul asta l-am primit cind nu eram nici eu defel de acord cu mama si mi-a prins bine. Ele vor binele copilului, asta e important.
Deci mai inchide si tu ochii si arata-i ca apreciezi faptul ca te ajuta. In fond e mama ta si merita asta.

The best thing you can do for your children is to love your wife.