singuratatea in doi...
Raspunsuri - Pagina 10
incognito spune:
Elle_seb,ti-am citit mesajul.Uite...,nici nu stiu cum sa ma exprim mai bine dar hai sa o iau din aproape in aproape.Nu vreau sa crezi despre mine ca fac pe grozava,Doamne fereste!Am vazut relatia mea de acasa in mesajul tau.Si stii ce se ascundea la mine in spatele tuturor acestor lucruri?O alta femeie.Da,o alta femeie pentru care sotul meu avea o disponibilitate emotionala fantastica.Eu cu serviciul meu solicitant care abia imi lasa vreme sa ma ocup de cei doi gemeni ai nostri,de cumparaturi, de facturi, de datorii-nici nu visa!-plus de gatit,spalat,calcat,plimbat copiii-nu ii mai spuneam nimic.Doar il incurcam.Tot ce il rugam era prea mult.Fugea repede sub pretextul serviciului acolo unde ii era mai bine.Si unde mai pui ca il credeam.Si unde mai pui ca ma invinovateam tot pe mine ca lucrurile nu mai merg-ca sint o nepriceputa,ca sint incapabila sa fac fata stress-ului,ca nu ma duce mintea-prostii din astea.Toate au mers pina cind obosisem foarte tare si vroiam sa-mi iau copii si sa ma intorc la parintii mei.In casa era dialogul surzilor sau mai rau-eu vorbeam,eu auzeam,eu trageam de toate si nu mergea nimic.Sa decizi ziua in care sa pleci este greu si tocmai acesta a fost momentul in care am inceput sa imi pun multe intrebari in ceea ce-l privea.Nu a durat mult pina am aflat adevarul.Plecarile la serviciu in afara programului nu erau reale,intilnirile pentru ajutorul nu stiu carui prieten intr-o problema erau de fapt intilniri menite distractiei...Si ce sa-ti mai spun?Putem sa mor cu unul din copii legata de git daca se intimpla sa aiba o problema ca nu raspundea la telefon ori daca era pe acasa ma facea sa renunt sa-i cer ajutorul.In schimb,isi suna iubita in fiecare zi,chiar si cu mine in casa cind eu faceam baie copiilor,ori eram in parc cu ei ori adormeam frinta de oboseala linga ei la miez de noapte-am aflat lucrul acesta studiind factura detaliata a telefonului lui pe care am solicitat-o fara sa stie.Aflarea adevarului a fost devastatoare-mi-a rasturnat toate credintele,m-a golit, m-a mutilat emotional vorbind.Cind am pus problema separarii a refuzat.Decizia divortului trebuia sa o iau eu,ori in momentul acela de criza nu am putut face asta.Sintem tot impreuna-au disparut orele suplimentare la serviciu,prietenii,stie foarte bine sa faca cumparaturi,sa se joace cu cei mici, sa-i aseze la masa, sa-i plimbe,sa stea cu ei cind eu sint la serviciu,sa achite facturi,sa munceasca cot la cot cu mine intr-o zi acasa.Dar la ce bun acum?Spera sa ma recistige.Dar pe cine?Pentru ca nici eu nu mai stiu prea bine cine si cum sint.De asta mi-am spus-Trebuie sa aflu.Mi-am ordonat lucrurile pentru care merit tot respectul si pretuirea,m-am intrebat ce imi doresc pentru mine,Aproape m-am obligat sa incep cu a ma iubi pe mine.Sint 6 luni de cind traiesc asa,in cautarea aceasta de sine.Nu stiu unde voi ajunge dar citeva aspecte le-am trasat-nu depind de el ca sa exist ca fiinta pur si simplu,cu emotii,cu tot;exista o bucurie in fiecare zi care incepe,numai ochi sa am sa o vad si trebuie sa am;dragostea este in mine si in tot ceea ce fac bun,asta nu mi-o poate lua nimeni;rautatea ma uriteste si o vreau departe de mine;trebuie sa am grija sa fiu sanatoasa...Si mai sint o sumedenie de alte lucruri pe care trebuie sa le asez in alta ordine decit cea pe care o stiam.Alege tu ce consideri bun de aici.Nu sint in postura in care sa-mi permit sa dau ori sa sugerez sfaturi.Dar pot impartasi din ceea ce traiesc eu.Din cum incerc eu sa ma vindec sau mai bine sa ma reconstruiesc, de data asta independent de cel cu care inca impart viata de zi cu zi.
incognito spune:
Elle_seb,in cele din urma, orice s-ar intimpla cauta sa ai grija de tine. Stii cum se mai spune?-CEI CARE TE IUBESC NU TE FAC SA PLINGI-
Elle_seb spune:
Iti multumesc, Incognito, pentru atentia ta! 
Nu stiu daca in spatele comportamentului lui se afla sau nu o alta femeie. Se poate sa fie, se poate sa nu fie. Nu prea am acum cum sa aflu pentru ca nu am disponibilitatea necesara sa fac politie cu el...
In schimb incepe sa-mi fie din ce in ce mai clar: nu mai pot asa. Si nici nu mai pot schimba ceva la el, sau la noi...
Am vorbit cu mama mea la telefon in dimineata asta... i-am povestit mai multe... a zis ca daca aleg sa ma despart ma intelege si ma sustine. Va veni in Bucuresti sa stea cu mine si cu cel mic cat sunt eu la serviciu pentru ca varianta propusa de ea de a duce copilul la ea pentru o perioada nu-mi surade absolut deloc.
Elle_seb
May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!
annmary77 spune:
BUNA!EU SUNT MAI NOUA AICI.V-AM CITIT POVESTILE SI SUNT FOARTE IMPRESIONATA.TEORETIC DESSPRE MINE NU SE POATE SPUNE CA SUNT O MAMICA SINGURA. PRACTIC ....DAR SA DEZVOLT PUTIN SUBIECTUL. SUNT CU TATAL COPILULUI MEU (ALEX -4 ANI) DE 10 ANI .SUNTEM CASATORITI DE 7.AM TRECUT PRIN MULTE SI BUNE SI RELE.AM INBFRUNTAT NISTE SOCRII CARE MA VOIAU UN FEL DE MARIONETA,DAR CARE NU AU REUSIT CE SI-AU PROPUS DIN CAUZA CA AM FOST SUSTINUTA DE FAM MEA DAR SI DE SOTUL MEU.LUCRU LAUDABIL L-AM CONSIDERAT EU IN ACEL MOMENT.ANII AU TRECUT SI AM DEVENIT PARINTI. PE PERIOADA SARCINII AM FOST OARECUM FERICITA . NU AM AVUT PARTE DE MARI DEZAMAGIRI DAR CEVA IN SUFLETUL MEU SE APRINDEA CA UN BECULET DE AVERTIZARE. AM DECIS CA E MAI BINE SA INGNOR MESAJUL ACESTA INTERIOR.AM PUS TOTUL PE DEREGLARILE HORMONALE.CAND S-A NASCUT ALEX TOTUL A REVENIT LA NORMAL. TATI A FOST CU NOI LA MATERNITATE INGRIJORAT NU NUMAI PENTRU PUI DAR SI PENTRU MINE.DE ATUNCI AU TRECUT 4 ANI. FRUMOSI. IN CARE BAIATUL NOSTRU NU A DUS LIPSA DE NIMIC .A AVUT PARTE DE MULTA AFECTIUNE ATAT DIN PARTEA TATALUI CAT SI DIN PARTEA PARINTILOR MEI.CARE M-AU SUSTINUT MEREU IN TOT CE AM FACUT NECONDITIONAT DESI SARACII NU AU FOST TOT TIMPUL DE ACORD CU DECIZIILE MELE.NICI CU SOTUL MEU NU PREA AU FOST DE ACORD PENTRU CA LI SE PAREA CA NU IMI ACORDA RESPECTUL PE CARE L-AS MERITA DAR, DE DRAGUL MEU L-AU ACCEPTAT IN FAMILIE ,L-AU FACUT SA SE SIMTA CA UN COPIL AL LOR. DIN PACATE TATAL MEU A MURIT ACUM 2 ANI.EL ERA CUM SE SPUNE STALPUL FAMILIEI. A LASAT IN URMA O SOTIE DEBUSOLATA 5 COPII PIERDUTI DIN CARE 3 INCA IN SCOALA SI UN NEPOTEL CARE DESI AVEA DOAR 2 ANI SI-L AMINTESTE FOARTE BINE SI DIN CAND IN CAND INTREABA DE CE A PLECAT TATAIE LA DOAMNE DOAMNE SI NU MAI VINE INAPOI. DAR SA REVIN . ACUM SUNT INSARCINATA DIN NOU. IN 8 LUNI.DE O LUNA ADI ARE PE ALCINEVA. DE CARE AM AFLAT ACUM 2 ZILE. CULMEA CHIAR DE LA EL. PENTRU CA SE SIMTEA VINOVAT SAU DIN NU STIU CE SENTIMENT CIUDAT. MI-A SPUS CA MA IUBESTE IN CONTINUARE CA NU ARE DE GAND SA SE MAICU FATA ACEEA , CA NU ARE DE GAND SA FIE DE ACORD CU DIVORTUL. SINCER DE DOUA ZILE MA GANDESC CE SA FAC .ALEX E FOARTE ATASAT SI DE MINE DAR SI DE TATAL LUI.IL IUBESTE FOARTE MULT . IN MINE IN SCHIMB S-A RUPT CEVA . IN ACEST MOMENT NU SIMT DECAT DURERE. MULTA DURERE.CAND IMI VAD BAIETELUL SPUNANDU-NE LA AMANDOI CA SUNTEM IUBITII LUI MI SE RUPE SUFLETUL.ALEX ATUNCI CAND TATAL LUI INTARZIE MAI MULT ACASA SIMTE NEVOIA SA IL SUNE SI SA-L INTREBE DE CE NU VINE MAI REPEDE ACASA . LA FEL NU AR PLECA FARA MINE UNDEVA DOAR CU TATAL LUI.EL STIE CE TREBUIE SA FIE SI MAMI SI TATI. A FOST ODATA INTR-O VIZITA LA SOCRII SI PENTRU CA EU NU AM VRUT SA MA DUC ALEX NU A STAT DECAT 5 MINUTE APOI A INCEPUT SA PLANGA SI SA ZICA CA EL VREA ACASA LA MAMI LUI CA E SINGURA SI PLANGE FARA EL.SUNT ATAT DE DEBUSOLATA .NU STIU CE SA FAC.M-A MINTIT SI NU CRED CA POT IERTA ASTA. CUM AS MAI PUTEA AVEA INCREDERE IN EL? INCA IL IUBESC MULT ( SI EL SUSTINE ACELASI LUCRU DAR STAU SI MA GANDESC DACA NU CUMVA E VORBA DOAR DE FAPTUL CA S-A OBISNUIT SA MA AIBA IN PREJMA), DAR EU UNA CONSIDER CA O CASNICIE TREBIUIE SA SE BAZEZE PE TREI LUCRURI
1 IUBIRE
2 INCREDERE
3 RESPECT RECIPROC
IN PRIMUL RAND ATUNCI CAND A AVUT ACEA AVENTURA (SE PARE CONTRA COST) DANDU-I ACELEI FETE O SUMA CONSIDERABILA DE BANI (CHIPURILE CU TITLU DE IMPRUMUT) NU M-A RESPECTAT CA SOTIE A LUI SI MAI GRAV A PIERDUT SI RESPECTUL MEU.INCREDEREA? CREDETI CA VOI MAI PUTEA AVEA INCREDERE IN EL? STAU SI MA INTREB DACA NU A MAI FACUT-O SI ALTA DATA.PENTRU CA ARE UN SERVICI CARE II DA MULTA LIBERTATE DE MISCARE SI EU NU AM CONSIDERAT NECESAR SA FAC PE DTECTIVUL PENTRU CA AM CREZUT MEREU CA NOI AVEM CEVA SPECIAL. IUBIREA? OARE NUMAI DIN IUBIRE SE POATE IERTA TOTUL? SE MAI POATE CLADI CEVA AVAND LA BAZA O TRADARE? DESI VIATA MEA CU EL A FOST PLACUT. NU NE-A LIPSIT NIMIC ,MATERIAL VORBIND, SOTUL MEU LUCRAND FOARTE MULT PENTRU ASTA. DAR OARE TEAMA DE A NU PUTEA INDEPLINI TOATE DORINTELE COPIILOR MEI AR TREBUI SA MA TINA LANGA EL?? SINCER CRED CA LE-AR ASIGURA SI DE ACUM INAINTE ACELASI COMFORT FINANCIAR COPIILOR. UNII AR SPUNE SA LUPT PT CASNICIA ASTA , MAI ALES CA II PARE RAU. SINCER SUNT DEBUSOLATA SI MA INTREB CARE A FOST VINA MEA. FAPTUL CA AM AVUT PROBLEME MARI CU SARCINA SI NU AM MAI PUTUT AVEA RELTII SEXUALE DE DOUA LUNI DE ZILE? DACA MA IUBESTE ASA MULT CUM SUSTINE AR FI TREBIUT SA REZISTE TENTATIEI, CHIAR DACA FETITA (ARE DOAR 20 DE ANI) I S-A OFERIT PE TAVA.EL ARE 31, EU 30. MOTIVATIA LUI A FOST CA ERA O NOUTATE. SINCER CRED CA I-A PLACUT DIN MOMENT CE A FOST DE DOUA ORI CU EA (PANA ACUM- DESI SPUNE CA TOTUL S-A TERMINAT NU IL MAI CRED)
GATA CRED CA V-AM PLICTISIT DESTUL, DAR NU AM O PRIETENA BUNA CARUIA SA II SPUN CE AM PE SUFLET.(CEA CARE SE INCADRA LA ACEASTA CATEGORIE S-A MUTAT IN FRANTA )
PE CURAND
ANN
p.s. INITIAL MI-AM POSTAT POVESTEA IN ALTA PARTE , LA ALBUMUL MAMICILR SINGURE,DAR APOI V-AM DESCOPERIT PE VOI.AM UITAT SA SPUN CA SI MIE IMI E FOARTE FRICA SA DIVORTEZ.DAR ... IN ACEST MOMENT NU VAD VREO IESIRE ,NU STIU UNDE SA MA INDREPT,MI-AM PIERDUT DIRECTIA .SCUZE PENTRU EVENTUALELE GRESELI DAR... AM OCHII IN LACRIMI DE DOUA ZILE NU MA MAI POT OPRI DIN PLANS
incognito spune:
ANNMARY 77,iarta-ma dar m-ai lasat fara cuvinte.Nu dispera,incearca sa te detasezi, nu esti in postura in care sa te incarci cu un asemenea lucru.Nu-ti pune acum intrebari,e lipsit de sens.Si nu lua decizii!Nu acum!Ai mare grija de tine,astfel de emotii iti pot fi nefaste tie si bebelusului pe care il porti.Esti puternica, eu sint convinsa de asta si vei sti sa te protejezi ca sa ajungi la capat cu sarcina actuala si apoi va fi timp suficient sa evaluezi ceea ce s-a intimplat acum.
incognito spune:
Nu cauta iesiri,nu le vei gasi acum,si nu te indrepta nicaieri in alta parte.Locul tau este acasa,linga copilul pe care il ai si cu copilul pe care il porti si-l vei avea in brate curind.Crede-ma pe cuvint,am traversat putin inaintea ta lucrul acesta-e cumplit,multe nopti,timp de vreo 4-5saptamini-m-am tot intrebat si eu unde este locul meu si stii cine m-a trezit?-chiar fetita mea de 3 ani si 9luni atunci-mi-a trasat raspicat locul,mai abitir ca un adult-Mami,tu nu esti singura,ma ai pe mine si pe baiatul nostru-asa vorbeste despre fratiorul ei.Si atunci am inteles ca orice s-ar intimpla,INAINTE DE TOATE eu sint parinte,EU SINT MAMA si locul meu este linga copii pe care ii am si pentru ca nu era potrivit sa-i traumatizez cu o mutare de domiciliu am ramas in casa pe care o cunosteau deja de aproape doi ani,chiar daca si impreuna cu sotul meu iar cine se crede ori se vrea altceva-si ma refer la el,-nu are decit sa plece catre alt loc.Incearca sa le iei pe rind si neaparat in ordinea prioritatilor!Cit despre divort...si mie imi este teama-personal la momentul acesta nu am puterea emotionala de a traversa asa ceva.Am mai spus,caut sa aflu cine si cum mai sint,ma straduiesc sa ma reintregesc doar prin mine.E adevarat,divortul e un mod de a sanctiona dar la ce foloseste?Nu rezolva problemele reale,nu vindeca,nu pune nimic la loc.Mai vorbim,pe curind si multa,foarte multa rabdare,intelegere si atentie cu tine in primul rind!
annmary77 spune:
Incognito multumesc pentru incurajari.Stiu cat rau ii poate face bebelusului.Cred ca si el stie asta din moment ce ieri fiind plecat la munca m-a sunat din ora in ora. Si atunci cand a vazut ca nu raspund , dupa vreo zece incercari a fugit acasa sa vada daca mai sunt si daca sunt bine.In legatura cu mutarea , cred ca baietelului meu nu i se va parea ca a fost dezradacinat. Asta pentru ca locuieste in cursul saptaminii cu mama mea si fratii mei.Si noi am stat acolo pana acum 6-7 luni cand dupa multe sacrificii am reusit sa ne luam casa noastra. Comoara mea era la gradi ,unde ii placea f f f mult , eu aveam cat de cat un program incarcat(18-19)tocmai ma mutasem cu serviciul si am luat hotararea sa stea cu buni.Oricum e un baietel f fericit. Nu simte ca e abandonat. Asta pentru ca buni sta la curte si practic i-am creat un miniparc in ea. Cu toate prostiile pentru copii de la tobogan ,leagan,groapa de nisip pana la toate tipurile de masinuta si biciclete.Cand vine la noi (avand apartament la bloc)se simte oarecum ca intr-o cusca. Problema ar fi faptul ca ar sesiza ca mami si tati nu mai vorbesc unul cu altul.Duminica cand eram inca sub socul descoperirii am incercat sa ma comport cat de cat normal pentru ca alex era la noi,dar la un moment dat cand m-a vazut trista si pierduta in spatiu(cred ca imi uitasem undeva masca)m-a intrebat "ti-e rau mami?Te loveste bebe?Lasa ca o sa se intinda usurel sa nu te mai doara." I-am raspuns ca nu ma loveste bebe, iar atunci dupa ce a stat putin pe ganduri s-a dus tinta la tatal lui si l-a intrebat "tati de ce ai suparat-o pe mami" de am ramas amindoi uitadu-ne prostiti la el pentru ca nu cred sa stie ce e aia cearta intre parinti, nu cred ca asistat la vreuna.E adevarat ca intre mine si Alex a existat tot trimpul ceva special, ca o legatura telepatica.Ieri iubitul(iubitul e Alex asa spune el ca e iubitul meu) m-a sunat sa ma intrebe daca sunt bine. Facem asta in fiecare zi a saptaminii in care sta la buni.Vorbeam cu el si tot la ce ma gandeam era cum sa-i spun ca tati nu va mai sta cu noi.Pentru ca aseara cand s-a intors de la servici am realizat ca nu mai suport sa ma atinga, sa ma privesca sau sa-mi vorbeasca.Am vazut in ochii lui ceva nou.Frica. Ii era frica de ce voi face.Nici nu avut curajul sa deschida subiectul, chiar daca eu cred ca au ramas multe lucruri nespuse.Cred ca incearca sa ma recucereasca, pentru ca face unele lucruri care stie ca imi fac placere, de parca am fi la prima intalnire.Vrea sa fie protector (poate pentru copil,poate pentru mine) dar.....e putin cam tarziu.Nu il mai suport in preajma mea . Imi face rau prezenta lui.Exact asta I-am spus cand am incuiat usa la camera in care m-am mutat.Parca stie ca ma simt rau, acum cand scriu suna tel intr-o veselie, dar nu ma simt in stare sa vorbesc cu el.
ann
incognito spune:
ANN,ce bine de tine ca ai frati!Eu sint singura.Stii cum te simt?Puternica si in echilibru!Si eu m-am mutat in camera copiilor si mi-e chiar bine acum.Mi s-a parut un pic pe dos la inceput dar cind am realizat,dupa socul initial,ca sotul meu devenise un strain mi-am dat seama ca era singurul mod in care pentru moment puteam ramine in aceeasi casa.Eu azi am avut o zi grea,miine merg iarasi la serviciu-voi fi plecata intreaga zi.Astept vesti bune,si cu riscul de a ma repeta-ai mare grija de tine si nu lua decizii definitive acum.Lasa vreme tuturor emotiilor sa respire,sa se aseze.Si-din nou!- multa,foarte multa rabdare!-eu am invatat ca e esentiala in situatiile acestea.Cel ce se infurie pierde controlul si-apoi-<Sintem ceea ce gindim.Din gindurile noastre se naste ceea ce sintem.>Vorbeste mult cu tine inainte sa vorbesti cu el pentru ca atunci cind o faci sa fii dintr-o bucata,cum s-ar spune.Eu nu am reusit asta de la inceput si privind in urma imi dau seama ca pe undeva a fost in deficitul meu-am suferit mai mult decit era necesar.Il raneam pe el cum puteam mai bine si in acelasi timp ma raneam in egala masura pe mine.Am incetat cind mi-am dat seama ca e necesar sa invat sa ma iubesc pe mine,sa ma protejez,sa ma intorc catre mine.Mai vorbim,pe cit mai curind!
annmary77 spune:
Da e bine sa ai frati,dar...inca nu le pot spune nimic.Pentru ca nu sunt fff obiectivi cand e vorba de mine.Cred ca singurul lor sfat ar fi "ce mai astepti , vino acasa"(probabil cu cuvinte mult mai dure decit am scris eu.Sper sa rezisti zilelor grele de la munca.Sincer in momentul asta la firea mea activa si eu imi niste zile din astea,in loc sa stau acasa si sa ma gandesc tot timpul la ce a facut.Oricum, m-am trezit in dimineata asta si cand m-am uitat in oglinda m-am ingrozit.Nu mai eram eu. Am hotarit ca trebuie sa fac ceva, nu sa stau sa-mi plang de mila.Asa ca azi imi fac programare la coafor,la masaj si apoi binenteles o repriza (nu prea scurta) de cumparaturi (cat ma vor tine picioarele).Ai dreptate cand spui ca daca il ranesti prin cuvinte nu te simti mai bine. Aseara cand a venit acasa a statr ce astat singur apoi a venit sa vorbeasca cu mine. a incercat sa-si puna brateloe injurul ,dar cand a vazut ca ma retrag nu a mai facut-o.M-a intrebat un lucru banal de genul : Pe unde ai fost plecata azi (tocmai venisem de la o lunga plimbare in parc-de vreo 4 ore si eram inca imbracata si incaltata). Pe moment am simtit nevioa sa fiu afurisita si i-am raspuns : Ce iti pasa tie? Chiar daca el s-a schimbat la fata si a plecat in camera lui, suferinta lui nu m-a facut sa ma simt mai bine, ba chiar dimpotriva, m-a durut.
Gandacel spune:
Am citit tot subiectul pentru ca, de! acum baietelul meu este la gradinita si mai pot sta si eu la PC mai mult de trei minute! Iar titlul subiectului se potriveste cu situatia mea de acum. Care dureaza de aproape 10 ani. Bine am facut ca am citit totul inainte de a raspunde, pentru ca m-ati pus pe ganduri atat de tare... incat mi-am schimbat felul de a vedea lucrurile.
Elle_seb, ceea ce ai descris tu este fix la fel si la mine acasa. Dupa mesajele celorlalti, mi-am dat seama de un lucru: barbatii (si femeile) care isi tot traiesc viata singuri (fiecare cu ale lui) desi au alaturi o familie, au crescut singuri! Noi care ne dorim ca cel care este prezent fizic in casa noastra sa existe si emotional, ori ca atentie, joaca cu copiii, treaba etc, am crescut alaturi de frati/surori. Avem o alta atitudine INSTINCTIVA fata de cei care traiesc alaturi de noi. Pentru cei care nu au avut frati (poate nici parinti care sa le dea prea mare atentie...) situatia este complet diferita. Adica ei si-au construit de mici propriul lor Univers, propriul tipar de comportament, au invatat sa-si ocupe timpul singuri, au ajuns sa se simta bine singuri, ba chiar sa fie deranjati de prezenta altora cand ei "au ceva de facut"... Nu caut scuze barbatului meu, ori alui tau, caut doar sa-i inteleg. Concluzia la care eu ajung este ca ei nu isi dau seama cat de mult ne doare pe noi singuratatea alaturi de ei, iar cand le explicam fie se simt presati, fie enervati, fie considera ca nu ii putem accepta asa cum sunt. Toate ca toate, insa le este foarte greu sa schimbe de ieri pe azi un comportament care le este intiparit pe veci in ADN, ca sa zic asa... Eforturi face si al meu, incearca (cateodata) sa fie prezent cu adevarat. Insa nu ai cum sa-i ceri sa o faca fara sa fie rugat de o mie de ori, ori sa o faca din placere... E cale lunga pana acolo. Asa ca, daca ii iubim, ori copiii nostri au nevoie de ei (chiar daca noi consideram ca nu le acorda atentie suficienta) eu as zice sa le dam nu inca o sansa, ci inca un milion de sanse barbatilor nostri care au crescut singuri. SI ca sa nu fiu interpretata gresit, poti avea si frati care sa nu fi insemnat nimic, iar atunci tot singur se cheama ca ai crescut!
Incognito, mesajele tale m-au pus cel mai tare pe ganduri!!! De ce? Pentru ca al tau barbat a reusit la un moment dat (chiar acum, nu?) sa-ti ofere ceea ce ai vrut, ceea ce te-ai straduit sa-l faci sa inteleaga ca ai nevoie. Iar acum, cand ai tot ce voiai de la el, cauti sa intelegi cine esti tu de fapt si il respingi in continuare, ba chiar incerci sa faci abstractie si de progresele nemaipomenite (dupa mine) pe care el le-a facut. Daca zici ca inca mai ai dragoste in suflet, de ce nu o arati? Scuzele cu cautatul de sine sunt pentru cei care nu iubesc, pentru cei care doresc sa fie de fapt singuri alaturi de omul de langa ei! Eu, din afara, am impresia ca acum in relatia voastra TU esti cea care ii ofera barbatului singuratatea in doi... Gandeste-te mai bine. Nu te supara pe mine, dar nu ii plati cu aceeasi moneda, ca asta nu se sfarseste niciodata.
Annmary, tie iti este foarte greu acum. Cam asa cum imi era si mie pana sa citesc subiectul asta. Te-a inselat si ti-a spus-o. Ingrozitor, nici nu stiu daca in situatia in care esti tu acum n-ar fi fost mai bine sa taca... Insa in acelasi timp, poate nu a putut trai cu vina, poate de cate ori se uita la tine simtea ca trebuie sa-ti spuna ce simte de fapt pentru tine. Ca te iubeste si ca a gresit. Nimeni nu are garantii ca nu va fi inselat o data, de doua ori, de zeci de ori in viata. Nici cu altul nu vei avea garantia asta. Vei alege sa traiesti singura cu copiii tai? Cam greu. Daca inca il mai iubesti, durerea pe care o simti acum va trece, daca ii vei da sansa sa te apropie din nou. Dragostea inseamna sa oferi, dar sa stii si sa primesti. Cand mai vrea sa te ia in brate, lasa-te luata in brate, chiar daca nu il imbratisezi si tu. Fa-o doar daca o simti. Ai nevoie de imbratisarea lui, o stii si tu. Arata-i ca esti suparata, dar lasa-l sa se apropie de tine daca este sincer. Iar sinceritatea ori prefacatoria gestului barbatului tau nu o simti decat daca este aproape. Daca este departe, nu sentimentul este cel pe care il percepi, ci ideea!
Asa ca, eu care voiam sa va povestesc cam cum arata o saptamana de-a noastra in familie, nu o sa mai fac asta. Pentru ca am inteles din mesajele voastre ca singuratatea in doi exista din cauza asteptarilor noastre fata de celalalt, care dorim sa ne umple viata. Si cand el nu o face, nu avem rabdare sa invete incet-incet, ci vrem de azi pe maine, ca daca nu...!!!! Asa ca eu ma voi gandi la ce am de facut zi de zi ca sa reusesc sa-l fac pe acest barbat singur (si el este singur, doar ca nu sufera din cauza asta!!!) sa se deschida catre familie, pana cand, poate peste 10-20 de ani, va reusi sa ofere instinctiv tot ceea ce noi oferim de mici! In nici un caz nu ma mai gandesc la despartire (chiar si aseara o doream), mai ales atat timp cat copilul meu este innebunit dupa el, il iubeste atat de mult pentru timpul pe care i-l ofera si care mie mi se pare infim! Lui Bogdan i se pare nepretuit!
Va doresc tuturor numai ganduri bune si odata cu primavara, sa infloreasca si sufletele voastre, sa va deschideti incat sa puteti primi dragostea celor din jur la fel de deplin cum o oferiti voi!
Gandacel 
33+ si Bogdanel (14.11.2005)