ziua cea mai grea a sosit...
Raspunsuri - Pagina 9
MADYN spune:
Io nu prea inteleg, rudele tale ce vor, sa tii doliu pt un fost sot care nu te-a meritat?!
Draga noastra artar, trebuie sa intelegi ca TU nu ai facut nimic rau, ca tu ai mers drept pe drumul tau, ca ai tot dreptul sa incepi o noua viata, sa-ti gasesti pe cineva care sa fie in stare sa te respecte si sa fie alaturi de tine (nu neaparat fizic). Si cu okazia asta poate intelege si "cunostinta" ta care te-a recunoscut, si-ti mai anunta inca o data familia ca ai aceste drepturi.
Hai fii tare si ..... nu pleca! 
29+ 
meu drag
Bebelica
Fiquelle spune:
Este decizia ta daca pleci sau nu, dar mie mi se pare ca iar pleci capul...va trebui sa inveti sa infrunti oamenii!
Madalina si nastrusnica Sofia Maria,12.08.2004
http://community.webshots.com/user/fiquelle
paky spune:
Draga artar FELICITARI.
Ai procedat f bine desi cam tarziu dupa parerea mea, iti doresc mult succes.
Fii tare, toate vor trece si un nou inceput te asteapta.
Aprilie spune:
Oana,
sint alaturi de tine in tragedia prin care treci...
M-a intristat foarte mult povestea ta . 
Din fericire, te-a inzestrat Dumnezeu cu minte ,suflet si bun simt.
Cind va veni timpul, vei gasi (n-am nici o indoiala) pe cineva care sa te merite si sa te faca fericita. 
cu simpatie, Aprilie 
Viata e scurta.Daca n-o putem face lunga,atunci macar s-o facem lata.
Onetzica spune:
Iti doresc sa treci peste. Trebuie. Si eu am suferit dupa "fostul"sot. mi se parea ca nu pot trai fara el. in octombrie am divortat si te rog sa ma crezi ca nu mai simt nimic referitor la persoana lui. nici ura, nici dor, nici mila, nimic.O imensa...INDIFERENTA. Si crede-ma ca m-a chinuit destul mai ales in ultimii 2 ani de casnicie.Trebuie sa invatam sa traim fara ei(in cazul nostru, al femeilor divortate), sa nu ne mai invinovatim intotdeauna.
Fii tare!!!!
Lemoni spune:
Imi pare rau ca ai plecat, iti doresc sa fi fericita si tu si piticul si sa ai parte de o dragoste minunata.
Simonaci79 spune:
Ar imi pare rau ca nu te-am mai gasit aici cand am revenit si eu, speram sa aud vesti bune de la tine! As fi vrut sa stiu ce ai mai facut, cum s-a mai purtt cu tine si cu copilul...etc! La mine s-a si terminat, finalizat divortul si acum suntem mai bine si mai linistiti. Eu nu ma gandesc inca la o relatie, daca e sa raspund acum nu mai am nev niciodata dar nu spun asta pt ca nu stii niciodata ce iti rezerva viata! Daca tu simti ca iti e mai bine asa, decat sa suferi de singuratate (mai ales avand in vedere motivul div vostru nici nu preai ce astepta- parerea mea) fa ce crezi tu ca e cel mai bine! Iar despre pers care te-a descoperit.... rusine maxima!!!! Asa ceva nu se face niciodata! E DREPTUL TAU SA ITI EXPRIMI O PARERE ALATURI DE PRIETENI/PRIETENE SI DACA NU ESTE CAPABILA DE PRIETENIE SI INTELEGERE SA STEA DEPARTE DE NOI!!!!
Iti doresc tot binele din lume si tie si baietelului tau si sper sa aud vesti bune despre voi!!! Pupici!
artar spune:
Draga Simona,
Multumesc mult ca mi-ai purtat de grija...si celorlalte fete care au postat...Asa cum am spus, am decis sa nu mai postez decit cind imi ard efectiv degetele la un subiect sau cum e cazul tau acuma cind vad ca a trecut atita timp si nu ia uitat aceasta trista poveste..poate pt ca e atat de asemanatoare cu a ta...
Am terminat divortul cu bine, si partajul...Pe baiat l-a luat o singura data in parc la insistentele ei...ca sa ma calce pe mine pe nervi...In rest, o data pe saptamina cind nu e ea gaseste un motiv sa ma sune si sa-mi spuna ce mai face si o multime de alte lucruri...Nu a taiat inca cordonul ombilical...desi in februarie se insoara...
Despre acea varianta romantica de care am spus...lucrurile s-au precipitat si am decis sa renunt la ea..in sensul ca vorbea de casatorie,inca un copil..lucruri pt care eu nu sunt pregatita sub nici o forma..Interesant si ciudat ca toata aceasta relatie a inceput,consumat si terminat la sute de kilometrii fara macar sa apucam sa ne vedem...Am fost f entuziasmata la inceput, poate pt ca aveam nevoie de o luminita acolo..de cineva care sa-mi dea incerdere in mine ca femeie ..apoi am realizat ca totul e prea mult si prea devreme...Aveam doua variante:sa accept fiindu-mi frica ca nu am sa m ai gasesc pe cineva cu intentii serioase si sa-mi ignor sentimentele confuze sau sa aleg sa ma linistesc sa fac ceea ce simteam eu ca e bine si anume un pas inapoi..Am ales a doua varianta si decizia mea e irevocabila in ceea ce-l priveste..
In general, ma simt mult mai bine, nu ma mai gindesc asa de mult la ceea ce a fost, nu-mi mai fac procese de constiinta ca totul s-a intimplat sub ochii mei si eu nu am vazut...Am ajuns la concluzia fireasca ca daca nu era ea era alta si ca mi-a facut un serviciu ca a fost acum si ca nu s-ar fi intimplat asa ceva daca in casnicia mea nu ar fi fost probleme pe care desi le-am discutat nu le-am putut rezolva si numai un stimul exterior a putut fi catalizatorul intregii situatii...Iau fiecare zi asa cum vine, fara planuri de viitor in ceea ce priveste viata mea personala..In toamna ma inscriu la masterat, la anul imi voi cumpara un apartament daca totul decurge bine, incerc sa am grja de baiat cit pot, imi vad de servici si ma gindesc tot de la anul sa-mi gasesc unul mai bun..Cam astea sunt planurile mele de viitor...In rest...poate imi va oferi viata o surpriza frumoasa asa cum mi-a spus cineva drag mie si cine stie de unde va aparea ea..nu o astept ..daca va fi sa fie, f bine,daca nu..asa a fost sa fie si gata..
Numai bine si multa putere!
Oana
sileriki spune:
Oana ma bucur ca in sfarsit ai dat un semn de viata si imi place sa citesc ca esti mult mai linistita , ranile cu timpul se vor vindeca , ai nevoie de noi si noi de tine sa stim ce mai faci cum esti ,asa cum ti-am mai scris vei vedea ca in curand va rasari soarele si pe strada ta si cand iti vei aduce aminte de tot ce a fost vei rade , .......
acum iti voi spune ceva dar sa nu razi de mine
el se va insura da? va fii totul bine si frumos pana intr-o zi se va satura de ea ? de ce? ca asa e viata uneori si atunci isi va aduce aminte de tine cat de bine va fost bine impreuna si atunci de abia atunci trebuie sa fii tare , viata joaca uneori asemenea jocuri ,
ma bucur ca ai planuri si vise , ITI DORESC TOT BINELE DIN LUME !
sa ne auzim de bine
evi , Eric 14.06.2000
Simonaci79 spune:
Oana- ma bucur nepus ca am auzit despre tine lucruri mai bune si ca sunteti mai bine. Eu personal nu ii dau voie sa plece singur cu el pt ca nu am incredere, si nu o voi face pana pe la 4-5 ani cred. As vrea sa fi vb mai mult cu tine, imi pare rau ca s-a intamplat asa cu noua ta "relatie" si stiu intr-un fel ce imti, e nevoia de a te simti iar iubita sau sa iti dovedesti tie ca desi esti div si ai un copil cineva poate sa te mai iubeasca.... Simt si eu asta cateodata dar cum spuneam eu acum sunt departe de a fi pregatita pt un nou inceput!!! Sper din suflet asa cum ai is si tu ca viata sa iti rezerve o surpriza f placuta si sa ai parte numai de fericire de acum incolo si cum spunea si Evi, sa fii tare daca el va veni vreodata cu coada intre picioare sa te roage sa te intorci la el! Si eu ma gandesc ca s-ar putea intampla asta si ma rog sa fiu tare si sa nu iau o decizie gresita!! Pana atunci iti doresc mult succes in tot ce ti-ai propus, si cu masterat-ul si cu serviciul si apartamentul dar mai ales tot binele din lume pt tine si Robert!
In privinta lui...el se insoara deja iar tu nu ai dreptul la o noua relatie conform celor "apropiati"? Hmmmm, nu e prea corect! Sa va fie asa cum e mai bine!
Eu...imi doresc f mult un lucru: fostul meu sot sa intalneasca pe cineva care sa fie exact cum spunea el ca sunt eu, dar asa sa fie in realitate nu din "presupuneri" si sa o iubeasca tare de tot! Sa simta cu adevarat cum e sa fii inselat, respins, si sa se mainifeste indifirenta si egoism fata de tine!!! Vom vedea daca va fi asa sau nu!
Daca vrei sa mai vb da-mi mesaj pe Pm, tu nu il ai activat, din ac motiv ti-am rasp tot aici!!! Te pup si iti doresc numai bine!!!!!