Am trecut in tabara gravidutzelor!!

mitzura spune:

Va multumesc pentru mesajele voastre, nu ma asteptam sa fie atat de multe. Mi-am facut deja programare la ginecolog, pentru luni, faza e ca e destul de devreme, 5 saptamani, si cum zicea una dintre voi, poate ma trimite acasa si-mi zice sa vin alta data. Oricum eu tot ma duc ca nu mai am rabdare.
Sorana, m-ai facut sa rad cand ai zis ca la noua luni n-o sa mai incap sub chiuveta unde e ladita matei. Eu chiar acolo ii tin cutia si parca ma si vedeam, rotunda ca o biluta, incercand sa ma ingesui sub chiuveta.
Din pacate am si o mare suparare: Am postat povestea pe "Asteptand un ingeras..." si am copiat-o si aici, ca poate ati trecut vreuna din voi printr-o situatie asemanatoare si imi spuneti cum a fost:

"Fetelor dragelor, dupa cum stiti de pe "Emotii mari", am reusit luna asta si vine bebe. Din pacate fericirea mea nu e intreaga, pentru ca socrul meu este foarte grav bolnav (cancer) si in familia mea acum este o atmosfera groaznica. Socrii mei locuiesc cu noi in bloc si deci suntem foarte aproape de ei. Asta e bine pentru ca ii putem ajuta. Nenorocirea este ca starea lui s-a agravat mult in ultimul timp si intr-un fel sau altul, ideea de moarte e tot timpul prezenta in mintea noastra. Asa ca mi-e teama pentru mine si pentru bebe (desi nu vreau sa fiu egoista), dar stiu ca lunile care vor urma vor fi tot mai grele, pentru ca medicii nu ne dau nici o veste buna. Nu stiu cum o sa ma afecteze treaba asta. Imi tot spun ca nu trebuie sa pun la suflet foarte tare, dar e foarte dificil pentru ca nu prea avem momente linistite. Cand zicem ca s-au mai linistit lucrurile, mai vine o criza sau mai aflam o veste proasta.
Luni m-am programat la medic si o sa vorbesc si cu ea despre asta.
Ma tot gandesc ca poate nu e intamplator ca, copilul asta vine tocmai acum."

Ati avut vreuna dintre voi o suparare mare in timpul celor 9 luni si v-a afectat asta cumva?
Va pup, Mitzura.

tinatache spune:

Stiu ca e greu, dar "mortii cu mortii si vii cu vii". Asta e situatia si tu trebuie sa te gandesti la copilul tau, fara sa te simti egoista. O viata apare, alta se duce. Vor veni luni grele si poate ar fi bine ca inca de la inceput sa incerci sa te obisnuiesti cu gandul ca... se va termina. Poate parea crud, insa asta e realitatea, si daca stai si speri si apoi ai un soc, tot nu-i bine. Acum pe primul plan e copilul tau si sunt sigura ca socrul tau nu-si va ierta niciodata daca va realiza ca din cazua situatiei sale tu ai avut probleme cu sarcina. Asta e parerea mea, sper sa fie si buna. Pana una alta, noi suntem aici, nu te sfii sa intrebi orice, sau sa te descarci cand simti ca nu mai poti. Important e ca tu si copilul tau sa fiti bine, orice altceva isi pierde din valoare acum
Sanatate multa. pa.pa.


Cristina

gianina spune:

FELICITARI!!!!!!!!!
sa ai multa,multa grija de tine si de bebe!!!
numai bine va doresc!!!!

gianina

Anina_n spune:

Draga Mitzura,
sora mea locuia cu socrii, cand a murit fratele de 16 ani al sotului ei. Era insarcinata, intra in luna a 8-a. Noi, cum am auzit de decesul din familia socrilor ei, automat ne-am gandit la ea, la bebelusul ei, sa nu aibe probleme, sa nu se nasca prematur. Nu a avut nici o problema cu sarcina, din contra, bebelusul a venit mai tarziu cu 2 saptamani fata de cum era asteptat sa se nasca. Fii tare si toul va fi ok !

Nina & Nina-Cristina (1 an si 3 luni)

Coryydo spune:

Bebeul este pe primul plan acum: obisnuieste-te cu gandul ca intr-o zi se vor termina chinurile socrului tau. Viata are urcusuri si coborasuri: important este sa avem nervii tari!
Ai grija de tine si de bb!

Corina