Chimicalele din viata noastra!!

Va propun sa dam in vileag toate produsele, de multe ori considerate de calitate sau sanatoase, care au efect negativ in viata noastra, ducand chiar si pana la imbolnavire si sa incercam sa ne ferim in a le mai consuma.Citind mult pe internet, am facut o gramada de descoperiri, care m-au lasat fara glasVreau sa schimb viata mea si a celorlalti in bine prin informare,in a refuza sa mai consume produse daunatoare noua, oamenilor.Poate stiti si voi produse care sunt nocive sanatatii noastre dar si benefice si care eu zic are fi bine sa le scriem aici.Eu am salvat in calculator multe chestii interesante pe care vreau sa le expun aici dar si produse benefice noua.Care vreti sa participati, sunteti bineveniti.Eu o sa expun din ceea ce am invatat de pe net.E f. bun internetul asta, cand n-ai alte surse de informare

Idora spune:

Pentru inceput:

Otravurile de zi cu zi (I)
Eugen Panaitiu

Expunerea chimica din locuintele actuale este mai puternica decīt niciodata, fiind un factor decisiv īn aparitia problemelor de sanatate, īn special a cancerului. „Cancer“ a devenit unul dintre cele mai temute cuvinte pentru societatea actuala, tinīnd cont de faptul ca o treime din populatia globului sufera de cancer īn diferite stadii de dezvoltare, iar prognoza pentru urmatorii 20 de ani este dublarea acestui procent.

Chimicale industriale foarte toxice si agentii cancerigeni ne invadeaza viata de zi cu zi prin substantele pe care le gasim īn pasta de dinti, lotiuni sau creme solare, sampon, balsam, spumantul de baie si detergentii pentru uzul casnic, produse pe care noi le credem sigure si sanatoase. Atunci cīnd acestea interactioneazacu alte substante si patrund gradat īn corp printr-o folosinta regulata au efecte serioase asupra sanatatii prin otravire gradata, si constituie un puternic risc de aparitie a cancerului.

Elisabeth Sword, directorul executiv al Organizatiei Mediului de Aparare a Sanatatii Copilului, declara: „Oamenii cred īn mod eronat ca daca un produs apare pe piata este si demn de īncredere, altfel guvernul nu ar permite comercializarea acestuia, cum se īntīmpla īn cazul alimentelor“. Dar sa vorbim despre experientele traite de noi toti si care reprezinta raspunsuri la reactii chimice, cum ar fi: stranutul dupa ce am mirosit un miros sau un spray deodorant, iritatii īn urma folosirii unui produs cosmetic, a unei lotiuni de corp, sau a unui sampon sau balsam; chiar mai frecvent, durerea de cap ce persista dupa zugravit sau vopsit, sau folosirea unui covor nou. Toate acestea sīnt reactii chimice la care sīntem expusi fiecare fara sa realiza.

S-a considerat mereu ca bucataria este cea mai periculoasa camera din casa, deoarece aici se petrec cele mai multe operatii cum ar fi taiatul, operarea cu diferite mixere si blendere, fierberea, prajirea si prezenta obiectelor casabile. Īnsa privind din punctul de vedere al termenilor de sanatate si conform statisticilor de ranire, baia este cea mai periculoas camera din casa. Institutul National de Ocupatie Siguranta si Sanatate din SUA a descoperit ca; dintre chimicalele folosite īn produsele pentru igiena personala, 884 au fost raportate ca fiind toxice si 125 ca fiind agenti cauzatori de cancer, statistica surprinzatoare avīnd īn vedere ca la īnceputul secolului cancerul era o boala rara. Īn ziua de azi īnsa, se pare cs o persoans din trei are cancer si una din patru moare din cauza acestuia. Probabil ca va īntrebati de ce este permisa folosirea acestor substante īn produsele pentru igiena personala, si ce au de gīnd acesti oameni sa ne faca noua, copiilor si nepotilor nostri?

Exista o alternativa?

Scopul acestui articol este de a va alerta asupra continutului unor produse pe care probabil le folositi zilnic si de a va ajuta sa luati decizii corecte īn privinta substantelor continute īn produsele pe care le achizitiona.

Cercetari facute īn Germania, Elvetia, Japonia si SUA au evidentiat ca multe substante prezente frecvent īn sampon, pasta de dinti, creme de piele si alte produse de igiens personala, pot duce la aparitia unor boli ale ficatului, plamīnilor, inimii si creierului, precum si la chelire prematurs, formarea cataractei, cancer de mediu („environmental cancer”), dermatite de contact si afectiuni ale ochilor la copii. Majoritatea populatiei nu are nici cea mai mica idee despre daunele aduse organismului prin folosirea zilnica a unor produse aparent īn regula.

athennaa spune:

intrebare este "ce produse nu contin E-uri?", sigur lista este mai scurta decat cea a "e-urilor", abia astep sa-mi fac gradina sa pot manca sanatos

Idora spune:

Īn cartea intitulata „The Safe Shoppers’ Bible” David Steinmann si dr. Samuel Ebstein observa ca īn anii 1990 īn SUA s-au īnregistrat 38000 de rani cauzate īn urma folosirii cosmeticelor, toate necesitīnd tratament medical. Īn ultimii 35 de ani dr. Ebstein a fost profesor de medicina ocupationala si de mediu īn cadrul Facultatii de Medicina a Universitatii Illinois din Chicago; el este recunoscut ca autoritate internationala īn depistarea efectelor toxice si cancerigene ale poluarii mediului prin apa, aer si locul de munca, si īn depistarea substantelor de contaminare din produsele de consum (alimente, cosmetice si produse de curatare a casei). Presedinte al Coalitiei de prevenire a cancerului, el este si autorul a 280 de articole stiintifice si 8 carti, incluzīnd „The Politics of Cancer Revisited”, „Programul de prevenire a cancerului” si „The Safe Shoppers’ Bible”, pe care tocmai am mentionat-o. Īn Marea Britanie, īn iunie 1999, a fost cel mai ascultat vorbitor dintr-un comitet selectat din ambele Camere ale Parlamentului, cu referire la nevoia de prevenire a cancerului si felul īn care aceasta trebuie facuta, accentuīnd asupra substantelor toxice care ar trebui scoase īn afara legii – prezente īn locuinte si la locurile de munca. Cu toate ca informatia despre aceste chimicale periculoase e disponibila de mai multi ani, ea nu a fost publicata īnca īn literatura medicala, cu alte cuvine, s-ar putea ca medicul dvs. de familie sa nu aiba nici cea mai mica idee despre aceasta. De obicei dureaza 20 de ani pīna cīnd o informatie medicalo-stiintifica devine un adevar cunoscut de toata lumea, īnsa nu īnseamna ca este normal sa asteptam tot acest timp pentru a ne proteja pe noi si familiile noastre.

Dr. Ebstein a declarat ca dintre cele 1000 de chimicale introduse pe piata anual, doar 12 sīnt testate pentru efecte cancerigene. Deci care sīnt acele substante de care trebuie sa ne ferim? Cea mai mare atentie a oamenilor de stiinta este concentrata asupra unui ingredient prezent īn sampon, pasta de dinti si spumantul de baie: SLS, cunoscut si sub numele de SDS, precum si sub multe alte nume. Mai este si SLES, cu acesta sīnt create dioxinele, cei mai periculosi agenti potential cancerigeni din lume. Acum verificati eticheta si samponului dvs.! Motivul pentru care SLS este atīt de folosit e pentru ca e ieftin si deoarece o cantitate redusa amestecata cu sare de bucatarie produce multa spuma. Caracteristica profund riscanta este corasivitatea marita, motiv pentru care e folosit īn industrie la curatarea garajelor, degresarea motoarelor, spalarea automobilelor etc. Companiile care folosesc SLS īn produsele lor avizeaza folosirea echipamentului de protectie precum: cizme de cauciuc, manusi, masti, ochelari de protectie, pentru a se evita inhalarea, contactul cu pielea sau cu ochii, deoarece este toxic si provoaca iritarea membranelor mucoasei si a aparatului respirator superior. Vom continua prin a va enumera simptomele expunerii: senzatii de arsura, tuse, stranut, laringita, respiratie rapida (scurta), dureri de cap, greata si voma. Jurnalul Colegiului American de Toxicologie a confirmat ca SLS este frecvent utilzat īn studiile clinice de iritare a tesutului cutanat, cauzīnd pierderea parului si incapacitatea cresterii acestuia. Un studiu realizat īn Germania dovedeste ca daca se aplica SLS pe suprafata scalpului rezulta caderea parului, pentru ca acesta sa creasca din nou īn 4 ani, cazīnd apoi īn 3 luni, pentru a recreste īn decursul a 4 ani. SLS permite parului sa creasca īncet timp de 2 ani, si apoi sa cada timp de 2 ani. Deci daca se cunoaste actiunea coroziva care duce la caderea parului si la oprirea cresterii acestuia, de ce īl mai folosim?

Se pare ca exista afectiuni chiar mai grave asociate cu SLS. Dr. Greene, cercetator cu doua doctorate la Colegiul Medical din Georgia, studiaza efectele produse de SLS. Studiul dr-lui Greene aduce dovezi alarmante si uimitoare cu privire la daunele produse de SLS. Acesta este rapid asimilat de tesutul ocular si retinut timp de 5 zile, influenīnd īn special copiii, la care timpul de īnsanatosire al corneei se extinde pīna la 10 zile (cu mult peste 2 zile la adulti, īn mod normal). Va reamintesc ca SLS este absorbit nu doar prin contactul ocular, ci si prin cel cutanat. Ochii umani se dezvolta cel mai mult īn primii 2 ani de viata, dar cu toate acestea ne expunem copiii la SLS, pīna si adultii sīnt afectati prin aparitia cataractei. Sa fie oare acesta motivul pentru care din ce īn ce mai multe persoane poarta ochelari sau lentile de contact?

Se stie acum ca SLS faciliteaza patrunderea si mentinerea nivelelor reziduale īn creier, inima, ficat si plamīni prin intermediul samponului sau sapunului īn contact cu pielea, el afecteaza sistemul imunitar, cauzeaza separarea straturilor pielii si inflamarea acesteia. Afectarea este cumulativa, odata ce sistemul imunitar este afectat dureaza mult timp pīna la restabilirea acestuia, ceea ce poate duce la inhibarea organismului, cauzatoare de o vulnerabilitate mai mare fata de virusi si bacterii. De aceea, fiind mai mereu suprasolicitati imunitar avem stari frecvente de oboseala.

Ce se poate spune despre sampoanele speciale pentru copii? O privire rapida īn raionul unui supermagazin arata prezenta SLS īn aproape toate sampoanele pentru copii. De fapt, cu cīt SLS se afla printre primele substante de pe eticheta, cu atīt mai mare este concentratia sa īn raport cu celelalte substante (ingrediente).

SLS se mai gaseste si īn alte produse de igiena personala cum ar fi sapunul de corp si de fata, lotiunile de curatare a pielii, gelul de ras si spumantul de baie (prin care poate provoca infectia tractului urinar).

O alta problema cu SLS este tendinta de a reactiona cu alte substante cum ar fi: TEA, DEA, uitati-va pe eticheta dupa aceste substante, formaldehides, etc; un agent cancerigen e ca un minilaborator īntr-o sticla.

Dar de ce nu am auzit mai multe despre acest efecte pīna acum? Trebuie sa tinem cont de faptul ca producatorii acestor marfuri au de cīstigat milioane de lire pe an. Precum īn industria tutunului, care timp de zeci de ani a reusit sa reziste, ei vin cu studii care se contrazic cele spuse de oamenii de stiinta precum dr. Greene. Dupa cum stiti, au trebuit sa treaca 20 de ani pīna cīnd companiile de tigarete au pus atentionarea asupra daunelor tutunului pe pachetele de tigari. Īn SUA lucrul cel mai bun pe care īl poate face FDA (Administratia SUA pentru droguri – The US Drog Administration) īn ziua de azi este sa-i oblige pe producatori sa puna atentionari asupra efectelor pe etichetele anumitor produse. Desigur, acest lucru nu se īntīmpla īn Marea Britanie sau la noi.

Īn legatura cu atentionarile de pe etichete, iata un avertisment de pe o pasta de dinti comercializata īn SUA de catre unul dintre cei mai mari producatori de pasta de dinti: „A nu se īnghiti. La copiii sub 6 ani, pentru a reduce riscul īnghitirii, folositi o cantitate redusa si sub supraveghere pīna la obtinerea unui obicei corect de spalare. La copiii sub 2 ani cereti avizul medicului, si apoi sub aceasta: „AVIZ: A NU SE LASA LA ĪNDEMĪNA COPIILOR SUB 6 ANI, ĪN CAZUL INGERARII ADRESATI-VA MEDICULUI SAU CONTACTATI DE URGENTA UN CENTRU DE CONTROL AL OTRAVIRII“ – un centru de control al otravirii? Dar vorbim doar despre o pasta de dinti… si sa ne uitam putin la medicamentele pe care sīntem sfatuiti sale tinem sub limba pentru o absorbtie mai buna si mai rapida(de obicei 30 de secunde sau chiar mai putin) – nu credeti ca pasta de dinti v-ar putea patrunde sub limba, mai ales daca va spalati dintii timp de un minut sau doua? Se stie ca un numar de copii chiar a decedat īn urma ingerarii unei cantitati prea mari de pasta de dinti, de fapt, cīnd vorbim de pericolul potential al acesteia, mai exista si alte substante de care trebuie sa ne ferim, cum ar fi sacharin – zaharina si fluouride – fluorul. Florura de sodiu (sodium fluouride), substanta folosita printre altele la prevenirea caderii dintilor, este de asemenea folosita la otrava de sobolani, ca si SLS-ul, la prafurile īmpotriva gīndacilor, la stingatoare, solvanti si compusii, fiind substanta perfecta pentru apa de baut, pasta de dinti.

Īn 1945, inginerii responsabili de vīnzari la cea mai mare uzina de productie din SUA au realizat ca pe parcursul procesarii mii de tone de aluminiu erau risipite, deseul acesta fiind sub forma de praf extrem de fin numit „alluminium filling tailings”, care se separa de aluminiu īn timpul procesarii. Producatorii au observat ca daca pot vinde aceste deseuri chiar la un pret minim, vor īnfasca un profit frumusel, īnsa praful este atīt de otravitor īncīt era problematica chiar si debarasarea de el. De aceea a fost folosit īn principal ca otrava de sobolani ce actioneaza prin macinarea īn bucatele a organelor digestive, la fel cum ar actiona sticla macinata. Apoi s-a descoperit ca apele din Texas au un continut ridicat de flourine (fluor). Florura de calciu este produsa de catre natura de mii de ani si se pare ca īn stare naturala ajuta la īntarirea dintilor. De aici Organizatia aluminiului a decis īn mod arbitrar numirea prafului „alluminium filling tailings” florura de sodiu, si apoi a dus campanii de convingere a cetatenilor SUA pentru adaugarea acestuia la rezervoarele de apa. Era logic ca va urma adoptarea entuziasta a unei masuri ce avea saajute la prevenirea stricarii dintilor. Pacalirea s-a realizat prin teste grabite si irelevante, precum si prin rezultate bazate pe teste insuficiente. Īntr-adevar, din teste rezulta ca florura de sodiu fusese adaugata la rezervoarele de apa, īnsa problemele legate de stricarea dintilor au crescut cu 50% – surprinzator, autoritatile continuau fluorizarea… ma īntreb de ce oare?

Vedeti dvs., ceea ce este necesar īn prevenirea stricarii dintilor este uciderea bacteriilor si distrugerea anormalitatilor fara riscul de a ucide posesorul dintilor… Deci ce avem de facut? Sa achizitionam o apq de gurq? Da, o apa de gura buna ar putea ajuta, īnsa este la fel de greu de gasit precum o pasta de dinti buna. Majoritatea celor mai cunoscute ape de gura contin un procent mai ridicat de alcool decīt berea sau vinul, iar acest lucru poate fi periculos sau chiar mortal pentru copiii mici īn cazul ingerarii. Conform Asociatiei de producere a medicamentelor fara prescriptie din SUA, majoritatea celor mai cunoscute ape de gura contin īntre 12,5 si 27% alcool („alcohol proofs – that’s 25 to 54% proof”).

Apropo:binecunoscutul si mult laudatul sampon DOVE, contine SODIUM LAURETH SULFATE care banuiesc ca-i SLS plus alte zeci de substante care habar n-am ce inseamna!!

Idora spune:

Nu inteleg de ce atunci cand salvez in forum articolele imi apar scrise aiurea daca la mine in calculator se intelege tot ce scrie.Vad ca mi-am facut de lucru, dar merita!!

Idora spune:

Otravurile de zi cu zi (II)
Eugen Panaitiu

Articolul de fata are la baza informatiile din cartea „The Safe Shoppers’ Bible” de dr. Samuel Ebstein. Aceasta carte este īn esenta un ghid al consumatorului pentru produse non-toxice de īntretinere a casei, vorbeste despre riscul leucemiei, si spune ca īmbolnavirea creste de la 4 la 7 ori la copiii sub 10 ani ai caror parinti folosesc pesticide de casa si de gradina. El declara īn cartea sa ca reziduurile de la mai mult de 400 de chimicale toxice, unele gasite īn produsele de īntretinere a casei si īn alimente pot fi identificate īn sīngele si #355;esutul uman. Acest lucru este destul de cutremurator cīnd te gīndesti… dar cum credeti ca patrund īn corp? Toate aceste substante toxice pot intra īn sīnge prin piele, fie prin folosirea unor produse de īngrijire a pielii sau a pastei de dinti; prin produsele de curatat sau prin odorizante ori prin cosmetice sau folosind sampon s balsam. Ce parere aveti de pudra de talc care este asociata cu aparitia cancerului, sau de legatura dintre Altzeimer si aluminiul din deodorante?

Dr. Ebstein afirma de asemenea ca multe substante toxice cauzeaza cancer sau afectiuni nervoase, unele pot cauza efecte la nastere, iar altele pot afecta sistemul reproducator.

Atunci cīnd vorbim despre expunerea chimica, copiii nostri au cel mai mult de suferit, si aceasta doar datorita marimii lor. Copiii absorb aceleasi cantitati pe care le absorbim si noi, īnsa din cauza ca ei sīnt mult mai mici, concentratia din tesuturile lor este mult mai ridicata, motiv pentru care ei sīnt mult mai afectati. Dr. Ebstein declara ca cel putin 4% din cazurile de leucemie si non Hodgekins limfoma, pot fi asociate cu expunerea la vopselele de par. Daca ne uitam la cazurile de cancer īn saloanele de coafor, vom gasi o rata foarte ridicata īn comparatie cu restul populatiei īn statisticile referitoare la mediul muncii. Din nou, acest lucru se īntīmpla datorita chimicalelor pe care le folosesc.

Conform unui raport alarmant, substante chimice care produc tulburari de sex sau afectiuni hormonale, folosite īn produse de īntretinere a casei, au fost gasite īn laptele de sīn si īn sīnge. Compusii din mii de produse de īntretinere a casei ne invadeaza corpul īnainte ca sa fie testate īn mod corespunzator īn privinta riscului pe care īl prezinta pentru sanatate. Unele dintre ele sīnt deja cunoscute ca avīnd efecte serioase asupra animalelor, iar expertii se tem ca ele pot avea legatura cu boli umane serioase cum ar fi cancerul de sīn, boli ale prostatei si testiculelor, slabirea sistemului imunitar, probleme fizice si mentale la copii, īn plus efecte la nastere si asupra fertilitatii. Chimicalele tind sa se depoziteze īn mediu si īn corpurile noastre fara; sa dispara, chiar daca interactiunea cu produsul se sfīrseste, prezenta toxica a substantelor persista. „Friends of The Earth”, gruparea care a colectat aceste descoperiri de pe toata suprafata Globului, descrie raspīndirea larga a chimicalelor ca pe „o bomba cu ceas”, si a facut apel la guvernul britanic sa le interzica.

V-am spus toate stirile rele, dar cu cele bune cum ramīne? Este evident ca va trebui sa luam masuri pentru reducerea expunerii la substantele chimice toxice din casele noastre, si sa ne asiguram ca produsele de igiena personala si cele de curatare a casei sīnt sigure. Īn prezent exista produse create pe baza unor descoperiri stiintifice mai recente, dar, conform spuselor dr. Ebstein, doar cīteva companii aplica masurile optime. Acestia sīnt producatorii constienti de daune, care au pionierat si au reusit īn fabricarea unei linii largi de produse de igiena personala si de īntretinere a casei ce nu contin toxine, contaminatori, mutageni si ingrediente potential cauzatoare de cancer.

Informatia pe care ati auzit-o este fara īndoiala salvatoare de vieti. Depinde de dvs. daca o veti ignora sau veti profita de ocazie pentru a controla sanatatea dvs. si pe cea a familiei dvs. Īn ultima instanta totul se reduce la o singura īntrebare: va pretuitii īndeajuns sanatatea pentru a o proteja de substante cancerigene cum ar fi unele E-uri din alimente la care se adauga acum, odata cu prezentarea acestui articol si cele din produsele igienice? Daca nu, atunci sanatatea dvs. va fi expusa unui viitor foarte nesigur…

Idora spune:

Aditivii limentari periculosi de... moarte

Aditivii alimentari sau E-urile sunt substantele care insotesc aproape orice produs aflat in galantarele magazinelor, ele au sau nu valoarea nutritiva sunt folosite la prepararea unor alimente in scopul imbunatatirii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este ca ei mentin calitatea si siguranta produselor o perioada mai mare de timp, mentin sau imbunatatesc gustul produselor, asigura controlul aciditatii si a alcalinitatii produselor, mentin consistenta produselor de asemenea mai mentin aroma sau culoarea produselor.

E-urile reprezinta codificarea unor aditivi alimentari, a caror utilizare a fost permisa (din punct de vedere al sigurantei alimentare) in tarile Uniunii Europene si in tarile care au aderat la acest sistem de codificare. La ora actuala sunt peste 20 de tipuri de aditivi alimentari cum ar fi, conservanti, antioxidanti, acidifianti, corectori de aciditate, emulsificatori, gelifianti, stabilizatori, agenti de ingrosare, potentatori de arome, antiaglomeranti, indulcitori, coloranti, agenti de afanare, agenti de glazurare, agenti de intarire, saruri de topire, agenti de incarcare, amidon modificat, gaze propulsare si altii.

Testele stiintifice efectuate periodic asupra acestor aditivi, ridica tot mai multe probleme de la an la an, dovedindu-se unele dintre acestea au totusi un grad de nocivitate mai mare decat cel estimat initial. Tarile Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorului. Unele E-uri sunt considerate cancerigene, iar altele doar periculoase pentru sanatate. Revista franceza "Villejuif" a publicat recent lista E-urilor considerate cancerigene: E-123, E-131, E-142, E-210, E-211, E-212, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-330.

Dintre E-urile periculoase sunt: E-102, numit tartrazina, care este un colorant galben, artificial, care provoaca alergii si este periculos. Se gaseste intr-o gama larga de alimente, de la produse de patiserie pana la bauturi racoritoare si spirtoase. E-120, numit acidul carminic, colorant rosu, natural, de origine animala (se obtine dintr-o specie de insecta), periculos. Se gaseste mai ales in bauturile spirtoase. E-123, numit amarant, colorant rosu artificial, este foarte cancerigen. Se gaseste in bauturi spirtoase. In SUA a fost interzis. E-124 este un colorant artificial, rosu ponceu, periculos, poate provoca alergii. Se foloseste in bauturi. E-131 este un colorant artificial, albastru, foarte cancerigen. Se foloseste in bauturi spirtoase si prajituri.

E-142, colorant artificial de culoare verde, foarte cancerigen. Se foloseste in bauturi. E-153 este carbunele vegetal, poate provoca tulburari gastrice. E-210, E-211, E-212, E-213, E-214, E215, E-216, E-217 sunt conservanti cancerigeni. Se gasesc intr-o gama extrem de larga de alimente, de la conserve, muraturi, dulceturi, pana la biscuiti. E-220, E-222, E-223, E-224, E-226 sunt conservanti artificiali periculosi. Se gasesc in toate produsele, in vinurile albe si chiar in fructele uscate. E-230 este un conservant artificial. Cu acesta sunt tratate fructele si recent a fost trecut in UE de la aditivi la pesticide si interzis.

Idora spune:

ADITIVI NENUMEROTATI
Denumire

Comentarii
Albumina* -
Ambra cenusie* Derivat din balena.
Acid arahidonic* Derivat din ficat, creier, glande sau uleiuri de origine animala.
Aronia Derivat din Aronia arbutifolia; folosit ca extensor de gust la jeleuri, budinci, diverse prafuri pentru prepararea deserturilor, iaurt, deserturi cu lapte, branzeturi omogenizate, dulciuri de cofetarie, prajituri crocante, creme cu fructe, inghetate, bauturi instant.
Acid aspartic* Derivat din aspartam (vezi E951).
Betaina* Derivat din ulei.
Biotina Vitamina cristalina incolora din complexul B, care se gaseste in special in drojdie, ficat si galbenus de ou; nu se cunosc reactii adverse, produsul a fost testat.
Cafeina Alcaloid care exista in mod natural in ceai, nuca de cola si cafea; absolut toxic in doze mari, poate cauza palpitatii, hipertensiune arteriala, varsaturi, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecventa, deshidratare, insomnie, crampe abdominale, tremuraturi ale mainilor, spasme musculare; actioneaza ca laxativ; consuma calciul din organism; se foloseste ca stimulant mediu, cu moderatie.
Caseina Fosfoproteina a laptelui, cu o structura moleculara foarte asemanatoare cu a glutenului.
Catalaza* Derivat din ficat de vita.
Colesterin* -
Scortisoara Condiment preparat din scoarta; poate provoca alergii.
Rosu citric nr. 2 Cauzeaza cancer la animale; se foloseste pentru a usca coaja portocalelor.
Zibeta* Derivat animal.
Ulei de muguri de cuisoare Ulei esential natural distilat din muguri de cuisoare (syzygium atmaticum); poate cauza alergii.
Colin bitartrat* Tesut de origine animala.
Colagen* -
Enzime* -
Eritritol* Produs prin fermentare care incepe cu dextroza (zahar simplu derivat din porumb); de asemenea, derivat din stomac de vitel; utilizat ca indulcitor pentru bauturi si produse de cofetarie.
Etil vanilina Aroma artificiala de vanilie; este de 3 ½ ori mai puternica decat vanilia naturala si mult mai ieftina; aceasta explica de ce fabricantii o folosesc in bauturi racoritoare, inghetate, aluaturi coapte; in general, se considera sigura.
Albastru CI albastru direct 53 Dermatite de contact.
Verde FD&C nr. 3 Tumori ale vezicii urinare.
Rosu FD&C nr. 102 Alergen; nu este permis in uzul alimentar.
Galben FD&C nr. 11 Dermatite de contact.
Fructoza Carbohidrat si zahar simplu (monozaharida) exista in mod natural in miere si fructele proaspete; se utilizeaza ca adaos la prajituri, paine, fursecuri, pentru a le da o culoare maronie.
Violet de gentiana CI, violet nr. 3 Dermatite de contact.
Glucuronolacton, acid glucuronic* Substanta existenta in mod natural in organism, in ficat, produsa din glucoza; ajuta la stimularea metabolismului si la dezintoxicarea organismului; exista si in plante, in principal in rasinoase; componenta importanta a tesuturilor fibroase si conjunctive, la toate animalele.
Gliceride Componente ale grasimilor; folosite ca stabilizatori la carnati, slanina, uleiuri vegetale, margarina; cel mai frecvent utilizat este monogliceryde citrate, desi FDA impune limite stricte.
Glicogen* -
Gliadin Ingredient foarte important in paine si produse de panificatie, patiserie, prajituri, majoritatea aluaturilor.
Guaiacol Este utilizat ca expectorant.
Proteine vegetale hidrolizate (HVP) Gluten cerealier; glutenul este o proteina existenta intr-o subclasa de plante din familia monocotiledonatelor; aceste plante sunt membre ale familiei paioaselor (grau, ovaz, secara etc.); si derivatele lor contin acest produs (maltul, amidonul); persoane care sufera de boala celiaca trebuie sa-l evite (este o boala cronica in care absorbtia dificultoasa a substantelor nutritive este cauzata de o leziune caracteristica a mucoasei intestinale); se foloseste la alimente preambalate si conservate; de asemenea, este prezent in excipientii din preparatele farmaceutice, mai ales in suplimentele de vitamine si minerale.
Proteine hidrolizate din plante (HPP) La fel ca HVP.

Idora spune:

Keratina* Derivat din unghii sau par.
Lipide, lipoide* -
Lysin-L*, Lysin-DL* La fel ca eritritol
Maltodextrin, mdltrin Natural, carbohidrat complex, nu este un zahar simplu (dextroza, fructoza, zaharoza etc.); poate fi un derivat din cartofi sau porumb; se foloseste in industria alimentara la dulciuri, bauturi, bere, inghetata, fructe conservate, lapte praf, prajituri, biscuiti, paine, dar si in medicina, industria textila, la vopsele, hartie etc.; in general se considera sigur.
Mentol Alcool cristalin existent in special in uleiul de menta; are un parfum puternic si proprietatile racoritoare ale mentei; poate provoca alergii.
Metionina* Derivat din proteine.
Rosu neutru Dermatite de contact.
Acid nucleic* Derivat din celule.
Oleamina, acid oleic* -
Rennet* Derivat din stomac de vitel.
Fenilalanina, fenilanina Aminoacid esential; organismul il foloseste pentru a produce unii hormoni (epinefrina, norepinefrina, tiroxina, colecistochinina) si melanina (pigment); colecistochinina determina scaderea apetitului (poate fi utila pentru persoanele care doresc sa slabeasca); efectele analgezice ale fenilalaninei pot fi de asemenea utile pentru persoanele care sufera de dureri musculare, de ligamente, articulatii si tendoane, rezultate din efort fizic intens.
Phenylephrine Descongestionant care amelioreaza congestiile nazale; se utilizeaza in industria farmaceutica; efectele secundare sunt: greata, indigestii, pierderea apetitului, nervozitate, agitatie, ameteli, dureri de cap, dureri in piept, accelerarea pulsului, anxietate, teama, urinare dificultoasa sau dureroasa, insomnie.
Polivinilpolipirolidon (PVPP) Pudra alba care se adauga in bere pentru indepartarea compusilor fenolici; ca urmare, berea este limpede si poate fi pastrata mai mult timp.
Salicilat Sare a acidului salicilic; utilizat la dulciuri, placinte, bauturi racoritoare, rulade etc.
Chinina dihidroclorid, sulfat de chinina Alcaloid toxic extras din scoarta arborelui de chinina; utilizat ca aromatizant in bauturi carbonatate (in principal in apa tonica si bitter lemon); se intrebuinteaza ca tratament pentru malarie; efectele secundare sunt: dureri de cap, greata, sunete in urechi, vedere incetosata; cantitatea permisa este strict limitata.
Taurina Aminoacid neesential; produs prin sinteza aminoacizilor metionina si cisteina din ficat; vitamina B6 ajuta la acest proces; diabeticii si persoanele hipoglicemice folosesc taurina sub supraveghere medicala, pentru ca actioneaza asupra activitatii insulinei; consumul excesiv poate da nastere la diaree si la formarea ulcerului peptic.
Tiamina Sursa de vitamina B1; functioneaza ca o coenzima in metabolismul energetic; mentine sanatatea tractului digestiv si a sistemului nervos; la doze mari, se constata reactii adverse, cum ar fi dureri de cap, irascibilitate, puls rapid, tremuraturi, slabiciune.
Timerosal Conservant foarte eficient care contine mercur; este utilizat la unele vaccinuri si alte produse; FDA estimeaza ca este folosit in peste 30 de vaccinuri; mercurul este excretat de corp; sistemul nervos este foarte sensibil la toate formele de mercur; metilmercurul si vaporii de metal sunt mai daunatoare decat alte forme; insa expunerea la nivele ridicate de mercur poate provoca probleme ireversibile la rinichi, creier, dezvoltarea fetusului; efectele asupra functionarii creierului se pot traduce prin irascibilitate, timiditate, tremuraturi, probleme de vedere sau de auz, probleme de memorie.
Torula Proteina derivata din zaharul din lemn; subprodus utilizat in fabricarea hartiei; tipul S este utilizat in alimentele pentru copii si in cereale, tipul F este utilizat in suplimente alimentare pentru pesti si pasari; reprezinta un alergen pentru febra fanului (rinita alergica) si astm bronsic.
Zinc Element esential pentru organismul uman; exista in mod natural in carne (mai ales ficat), peste, linte, legume cu frunze verzi, cereale integrale (inclusiv germeni de grau), drojdie de bere, branzeturi, lapte, arahide, floarea-soarelui, seminte de susan; dozele toxice de zinc pot cauza varsaturi, diaree, agitatie, iritare a stomacului, anemie; dozele excesive de zinc pot scadea nivelul de colesterol HDL (colesterol "bun") si creste riscul de boli de inima.


Nota:
HACSG = Hyperactive Children Support Group
FDA = Food and Drug Administration
*= aditivul respectiv este probabil sau sigur derivat animal (mai cu seama din porc)

Arhistefy spune:

Multumim pentru de tot pentru informatii, draga mea


La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.

Cu drag,
Mihaela

osna spune:

idora multumesc de informatii.chiar acum mananc un iaurt cu fructe si ma uit cat de plin de eeee-uri este.