Iubirea si atractia sexuala
Raspunsuri - Pagina 10
Elise spune:
quote:
sunt lucruri pe care e mai bine sa nu le auzi, asta e, o sa ma bumbaciti, culmea este ca sunt pt sinceritate pana in panzele albe, dar decat sa-mi spuna ca i s-a sculat la alta (scuze pt limbaj) mai bine mor!!! asta pt ca mie, personal (da, doareu, nu esti singura si nu esti elitista) nu mi se face de cu altul cand am langa mine barbatul iubit! clar!
ce te face sa crezi ca e acelasi lucru ???!!!
Elise
aussiemaria spune:
quote:
Originally posted by Elise
poti sa admiti ca exista mii de femei mai frumoase si mai sexy ca tine pe lumea asta?
si mai tari la pat?
si cu care sotul tau s-ar simti mai bine, din punct de vedere sexual?
poti sa admiti ca ar putea avea experiente mai "explozive" cu altcineva?
si ca singurul motiv pentru care e cu tine, nu cu ele, tine de sentiment, nu de placere?quote:
trebuie sa admit ca la momentul raspunsul e negativ la toate intrebarile :)
ba sa stii, draga elise, ca si eu raspund 'nu' la acele intrebari si nu cred ca este
quote:
Pentru ca te simti amenintata.
Te izolezi in relatia ta - unde, firesc, esti signura femeie, deci cea mai cea.
Iti e frica de lumea exterioara, iti e frica de competitie, iti e frica sa nu pierzi.
sint problemele tale, doareu.
Nu ale lui.
Nu chinui omul ala pentru ele.
ci pentru ca eu cred ca sunt unica si cea mai cea pt el, ca sunt cea care-l satisface cel mai bine si cu care are cea mai exploziva experienta si sentimental si sexual FIINDCA IL IUBESC, fiindca eu ii daruiesc totul!! daca e sa ne intoarcem la instincte, eu miros a femeia lui si el raspunde la feromonii mei!!!
quote:
Exact: adica, daca vrea sa fie fericit, nu exista o fmeie paralela.
O alta realitate decit tine.
E problema lui cum te vede - daca nu esti ce vrea, sa-si imagineze.
Stiu ca suna crud.... dar ar fi bine sa te trezesti.
de ce crezi asta? nu trebuie neaparat sa completezi cu imaginatia ce nu iti este oferit de persoana iubita. iubirea poate insemna (pt unii) sa poti gusta cu placere si surpriza din partea aia, necunoscuta, nebanuita, care nu este ceea ce vrei si speri, dar care te face sa te indragostesti in fiecare zi mai mult!
fiecare iubeste in felul lui, s-a mai zis asta, si eu nu consider nici ca-i omor potenta nici ca-l indemn sa practice cultul personalitatii mele daca INCERC sa-i ofer tot ce are nevoie si m-ar durea cumplit daca s-ar gandi sa-si satisfaca aceasta nevoie in alta parte, asa cum l-ar durea si pe el reciproca. barbatul poate sa 'analizeze' pajistea de langa la rece sau la cald, si un barbat care-si iubeste cu adevarat nevasta nu se 'incinge' asa tare la gazonul vecinei, chit ca a facut abstinenta 9 luni (de sarcina eventual). asa cred eu, mai naiva din fire!!! chestie este sa deosebesti nuantele astea de temperatura, sa-ti cunosti barbatul atat de bine incat sa stii ca nu a trecut de pragul de explozie.
caci, una peste alta, eu cred ca una este sa fluieri admirativ si alta este sa ajungi la orgasm (pe diverse cai) gratie altcuiva decat partenerului/partenerei de viata, persoanei iubite ca sa fiu mai exacta.
dar asta e, sunt si unii in extrema cealalta, de ex care apreciaza schimbul de parteneri, sexul in grup, si alte 'delicatese' erotice. si poate si considera ca astea sunt sare si piper peste relatia 'de dragoste', nu?
sper sa nu consideri, elise, vreun atac la persoana cele de mai sus, doamne-fereste!! sunt absolut convinsa ca si tu si doareu va iubiti sotii in moduri cat se poate de normale si de sanatoase, numai ca diferite unul de altul.
m-a deranjat faptul ca fata asta si-a pus sufletul pe tava si aici s-a interpretat ca ii jigneste pe altii fiindca e ALTFEL decat majoritatea. important este ca sotul ei ii impartaseste felul de a iubi (f idealist - recunosc, si eu si sotul meu de ne facem vinovati de aceeasi 'fapta'!!)) si ca ea a depasit socul ala de la inceputul discutiei. si chiar, asa, doareu, ce te-a facut sa-ti revii?
aussiemaria spune:
quote:
Originally posted by Elisequote:
sunt lucruri pe care e mai bine sa nu le auzi, asta e, o sa ma bumbaciti, culmea este ca sunt pt sinceritate pana in panzele albe, dar decat sa-mi spuna ca i s-a sculat la alta (scuze pt limbaj) mai bine mor!!! asta pt ca mie, personal (da, doareu, nu esti singura si nu esti elitista) nu mi se face de cu altul cand am langa mine barbatul iubit! clar!
ce te face sa crezi ca e acelasi lucru ???!!!
Elise
n-am priceput? ce cu ce sa fie acelasi lucru?
fatima spune:
eu insist, doar eu, sunt chiar tare curioasa..cum ati rezolvat micul-mare impas al atractiei lui sexuale fata de alte persoane? adica ce ti-a justificat el de ti-ai pastrat idealismul nealterat? cum a reusit sa-ti marturiseasca asta si totusi, sa-ti pastreze imaginea de "cea mai cea"? ca a fost o gluma? o minciuna? sau o razbunare de moment?
p.s. eu incerc sa te inteleg, nu te combat sau contrazic..
She spune:
barbatii iubesc iubesc simplu si necomplicat.este natural si uman sa aiba atractii care nu merg mai departe .
Si ma indoiesc ca pt un sot iubitor, alta ar fi mai frumoasa, mai sexi sau mai atractiva decit sotia lui.ma indoiesc amarnic!! (un sot IUBITOR am zis, nu unul care-si bea nefericirea in birt).
barbatii, cind iubesc cu adevarat, se pare ca isi considera sotiile perfecte!!! Chiar daca arata mai "slab" fata de vecina de la 3, pt ei ea este perfecta, sotia LUI si tot ea ii trezeste cele mai puternice senzatii, nu alta!!
Nu as crede ca barbatii chiar sint condusi in totalitate de ce au in pantaloni.-ma indoiesc de asta din ce in ce mai mult.Ciudat..stiu..dar am de ce sa ma indoiesc. ma am pe mien ca ex:nu sint miss, nu am IQ care depaseste normalul, si totusi..au existat barbati care au facut pt mine de un milion de ori mai multe gesturi, actiuni si dovezi de iubire decit au facut sau ar face pt o femeie mai sexi si mai atragatoare.
deci nevestele care SIMT ca sint cele mai cele fata de sotii lor, este EXCELENT si nu prea vad legatura aici cu naivitatea.
naivitatea as spune mai degraba ca apare cind ai de gind sa te desprati sau mai rau, cind simti ca iti dispare dragostea pt ca afli ceva natural si normal.
de fapt, nu e naivitate ci ma intreb daca a existat vreodata dragoste din partea EI, obisnuita fiind cu rasfatzurile sotiei "cea mai cea"
ASs numi asta ..egoism.."daca te uiti la stinga si dreapta, imi omori MIE Ego-ul si te spinzur!!"
She spune:
asa, sa lamuresc treaba cu potenta.
EU sint inculpata!!
Eu am mentionat cum ca, faptul ca sotul ex de aici pare sa fie SANATOS din punct de vedere sexual, si asta as traduce-o EU, citind sotia si felul ca se simta admirata si iubita, cum ca EA ar fi cauza "sanatatii sexuale-psihice" al sotului. Mai in gluma serios, reactia ei fata de cele intimplate poate duce la cresterea unei bariere intre cei doi, racire, detasare, ea deja simte asa ceva(sau simtea)
si automat, libidoul...dragele mele...se duce de ripa..
Am fost mai clara?Incilcit incilcit, dar sexul este ca si mincarea:pofta vine..mincind!!
Ea simtindu-se iubita si adorata pt ca EL arata asta, clar ca el este atras de ea. Ea nesigura si rece, el se retrage si pofta IOC.
Zic si eu..
fatima spune:
she, si mie mi se pare la fel, ca e excelent ca doar eu continua sa se creada "cea mai cea" si asta ma si asteptam sa-mi raspunda..ca nu din naivitate o face..de fapt asta era intrebarea mea: cum a rezolvat ea conflictul asta interior?:
"Eu nu inteleg aceasta diviziune a barbatilor intre iubire si sex. Nu pot pur si simplu sa inteleg asa ceva....Exista "acea parte" in orice barbat, oricat de indragostit ar fi el? Sunt eu prea naiva si idealista?"
care e concluzia la care la care a ajuns si cum? a ajuns sa accepte ca e natural si uman ca sotul ei sa se simta atras fara intentia de a merge mai departe, in acelasi timp in care o considera pe ea cea mai frumoasa, sexy si atractiva femeie din lume, sau crede in continuare ca sunt sentimente incompatibile si se autoexclud?
si daca-ar ramane ultima varianta, daca doar eu a ramas neclintita in conceptiile ei initiale, atunci cum a reusit sa treaca peste marturisirea sotului? a iertat pur si simplu? ceea ce mi se pare admirabil de altfel..
Elise spune:
sint de acord cu She, lasand la o parte faptul ca orice femeie ... nu fetiza, care se crede SINGURA si UNICA are o problema majora de perceptie.
cam asa gindeam si eu la 3 ani.
cind boceam ca alta colega de gradinita are o rochita mai roz.
da' nu eram maritata pe vremea aia.
Elise
arinna spune:
Doareu,
...sa nu iei in nume de rau ce zic fetele aici, eu le inteleg si de asemenea te inteleg si pe tine, nici mie nu-mi place sa aud asa ceva sau sa simt ca-i plac si altele dar e o realitate pe care trebuie sa o accepti pentru a nu deteriora in timp relatia voastra...exista lucruri mai rele decat asta, iar daca se intampla, ce vei face ? Ideea e ca fiecare din noi doretse sa-si pastreze iubirea si sa-l inteleaga pe celalalt iar daca tu nu poti sa treci peste asta acum, peste niste ani, chiar cu toata iubirea si chiar daca arati ca zana zanelor, veti avea de suferit...Ar fi bine sa gandesti in perspectiva, caci l-ai putea sufoca printr-un mod radical de a privi lucrurile...
Eu nu cred ca unele persoane de aici sunt acide,( cum s-a spus) sunt doar indignate de faptul ca nu incerci putin sa intelegi barbatul in general, si pe sotul tau in particular...ca insisti sa ramai in suferinta ta si sa-l atragi si pe el acolo...
Eu nu stiu ce i-a venit sa-ti spuna asa ceva...poate ca asta te-a durut cel mai mult...iar el nu s-a gandit atunci cand a recunoscut ceva care in mod sigur te-ar fi suparat...Nu te mai supara,mai bine apreciaza ca a crezut in prietenia si in intelegerea ta si nu te mai gandi la asta caci de fapt nu s-a intamplat nimic...Toata lumea stie ca barbatii sunt atrasi vizual de femei si ca sunt, pe undeva, altfel decat noi...Daca ar fi si el gelos ca-ti place un actor intr-un film sau te uiti dupa el curioasa daca apare pe strada? N-ar fi o copilarie? Ce legatura are cu iubirea? Lasa-i o secunda, un minut de libertate...Altfel risti sa-l indepartezi...Alta data ii va fi teama sa fie sincer cu tine...N-ar fi pacat? Daca te iubeste atat de mult, te place atat de mult, de ce pretinzi absolutul?
........................
Knowledge is power!
doareu spune:
Aussiemaria, ma bucur ca nu sunt singura, ma bucur foarte mult ca ma intelegi. Si ai dreptate si cu expusul sufletului pe tava - exact asta am facut, chiar m-ai inteles pe deplin. E o mare bucurie, doar sa stiu asta.
Ce m-a facut sa-mi revin si cum au stat lucrurile, asta in urma unei perioade in care m-am auto-analizat cu atentie: Mi-am dat seama ca toata drama am facut-o de fapt eu cu mana mea. Frica mea (sau mai bine spus inceputul fricii) nu a aparut nicidecum dintr-un motiv obiectiv - nu l-am vazut sau simtit nicicand atras de altele, l-am simtit mereu alaturi de mine cu trup si suflet. De ani de zile, ma iubeste si ma doreste nespus. Si asta se adanceste doar pe zi ce trece, pentru ambii dintre noi. Astfel de sentimente aduc cu ele din cand in cand... un sentiment subiectiv de "frica" (o numesc asa, nu e chiar frica). Si lucrurile stau exact la fel pentru el, trece prin acelasi lucru, si doar ideea asta imi ofera un sentiment de nedescris... Urcam ambii dintre noi la inaltimi foarte inalte, e greu sa explic. Din cand in cand, nu poti sa nu te intrebi - daca intr-o zi se va sfarsi? Toti vedem doar atatea exemple in jur. Asa incat a trebuit sa creez eu insami cumva cumva, sa scormonesc un fel de "obstacol" si sa vad cumva prin ce as trece (Masochism?). Dintr-o discutie initiata de mine cu privire la multe alte lucruri si in care am incercat si eu sa fiu putin rea 
am tras concluzia sau mai bine spus AM VRUT SA TRAG CONCLUZIA ca ar fi atras de alte persoane, dar mi-am dat bine seama mai apoi cat de tare m-am inselat in dorinta mea de a stii "cum ar fi..." si "what if..." si de a face intentionat ca lucrurile sa fie negative. Nu numai ca a fost atat de evident faptul ca a vrut sa ma faca putin geloasa din cauza ca si el era putin gelos, dar, uitandu-ma in trecut nu am gasit NICI UN MOTIV sa ma indoiesc de el. Cand a vorbit de "o parte minora" a fiecarui barbat, nu mai vorbea despre el, cel de acum. De uitat ne uitam la oamenii care ne sar in fata, la cei pe care ii intalnim, si vorbim despre altii, dar o data, o sigura data in atatia ani nu am vazut sclipirea din ochi pe care o are cand se uita la mine, fata de altcineva. Am incercat una, alta, sa gasesc motive sa ma indoiesc, insa nu pot, nu reusesc sa ma indoiesc. Daca ar dansa in fata lui, dezbracate, toate top modelele lumii as dormi linistita stiind ca doar pe mine ma doreste, as stii cu cea mai mare convingere ca ar vibra doar la corpul meu, la privirea mea, la vocea mea. (Ba mai mult, stiu si ce ar face: le-ar zambi cu compasiune si le-ar politicos chema un taxi).
Am discutat mult mai apoi cu o sinceritate absoluta si cu o deschidere completa a inimii - despre "fricile" care vin, din cand in cand, din prea mare inaltime, din "ceva" - iubire - extaz- ce niciunul dintre noi credea ca exista inainte de a ne cunoaste. Nu simte absolut nici o atractie fata de alte persoane, exact in acelasi fel cum nici eu nu simt nimic fata de alti barbati. Simtim, gandim exact la fel, am fost ambii dintre noi "transformati" in acelasi mod. Asta nu inseamna ca "luam totul de bun" daca ma exprim bine, asta e situatia in prezent, insa cu toate "micile frici" (ar trebui inventat un alt cuvant, nu sunt chiar frici, dar nu cred ca exista cuvant potrivit in dictionar, deocamdata!) in adancul sufletului stim cumva ca ne apartinem pentru totdeauna. Viitorul va decide daca ne va transforma intr-un cuplu banal sau nu, deocamdata trecem prin ceva de nedescris, si asta fara sa absolutizez.
Si probabil nu am gresit sa fiu putin masochista, deoarece, problema pe care am expus-o o au probabil multe cupluri, si cine stie, poate va fi si problema mea reala, candva. Dar mai mult masochism nu merita :) Deocamdata, pentru noi situatia nu e reala chiar daca am incercat eu sa fiu destructiva, si cred ca mi-as irosi viata sa ma "pregatesc" pentru ceva ce s-ar putea sa nu se intample in veci in loc sa-mi traiesc viata la maxim si sa ma bucur de ceva atat de rar.
She, ai foarte mare dreptate, asa stau lucrurile, cu raceala, in general... In ce ma priveste pe mine si sotul meu, noi am ajuns la o asa etapa in care el nu crede cu adevarat in momentele cand eu sunt rece, nu ar crede niciodata cu adevarat ca nu-l mai iubesc, chiar si daca i-as urla in fata asta :) (Si bineinteles, ar avea mare dreptate sa nu ma creada :) Daca suntem suparati unul pe altul - ca sa reusim sa stam suparati- trebuie sa ne refugiem in camere separate si cel mai important- sa ne evitam privirile, altfel, daca privirile noastre se intalnesc - nu mai ramane nimic altceva decat "NOI".
Arinna, i-am lasat si ii las nu doar o clipa, ci toata libertatea din lume, nu impun ABSOLUT nimic... Tot ce face, tot ce simte e alegerea lui. Am FOARTE mare grija de asta, stiu ca iubirea adevarata nu poate exista in ingradire, si nu vreau sa-l ingradesc in nici un fel. Dar daca banuieste ca sunt, de exemplu, "putin geloasa" - asta nu face decat sa creasca si mai mult atractia lui fata de mine , deci lucrul asta nu aduce nici o negativitate in ce ne priveste pe noi. Acelasi lucru se intampla si cu mine, cand el e "putin gelos". Nu e nimic negativ sau destructiv in "micile gelozii". Spun "mici" din cauza ca ele nu vin din sentimente de nesiguranta sau neincredere in propria persoana, ci mai degraba dintr-un fel de... rasfat si 
.
In sfarsit, e greu de explicat in mod rational ceva atat de irational. Dar oricum ar fi, nu pot decat sa vorbesc la timpul prezent.
Tu, Elise, tu esti o persoana FOARTE rationala. Eu in schimb am fost condusa intotdeauna in viata de intuitie, de inima, de senzitivitate, de receptivitate (cu toate astea (!) am excelat - dintr-un motiv pe care nu l-am inteles niciodata - in subiectele logice si reale in scoala si facultate :). Si eu simt ca logica mea nu vine din ratiune, chiar daca pare absurd, ci dintr-o convingere mult mai puternica decat ceea ce ofera ratiunea. Nici o rationalizare nu poate si nu va putea niciodata schimba convingerile mele si ceea ce simt. Si nu exclud nici faptul ca s-ar putea sa am o conditie psihologica 