copilul meu - nu este asa cum m-am asteptat

claza spune:

Citesti totusi povestea cu glas tare, in timp ce plodul se taraste pe covor cu ochii la desene animate?

Altceva voiam sa spun: Daca un copil nu e interesat ca regula sa rasfoiasca o carte impreuna cu mama lui, in timp ce mama-i citeste povestea, e OK sa-ti spui (ca mama) "lasa-l, micutzul, e prea mic/ cer prea mult de la el/ are alte inclinatii...etc."?

Cred ca e normal sa-ti doresti ca plodul tau sa aiba dorinta si placerea de a deschide o carte (generic vorbind), si la fel de normal este sa te temi ca nu cumva aceasta dorinta a ta sa degenereze intr-o presiune care va sfarsi prin a-i face rau, intr-un fel sau altul.

Putem gresi incercand sa le impunem sa fie la fel ca noi, dar putem gresi la fel de tare lasandu-i sa fie "ei insisi", nu credeti?

Kehleyr - Inteleg de ce ai deschis discutia si "simpatizez alaturi de tine"

enn spune:

Claza,
baiatul meu de 2 ani iubeste cartile si cere insistent sa-i citesc. Īnsa o poveste cum ar fi Capra cu 3 iezi ar fi prea lunga pt. el, prefera poezioarele vesele, daca se poate cu onomatopee sau povestioarele scurte, pe care le putem "interpreta" īmpreuna.
Si īnca ceva: la noi nu merge niciodata televizorul īn prezenta lui. Iar de citit citim de cele mai multe ori seara, la lumina veiozei, cocotati amīndoi īn patul mare.
Si cu toate astea se īntīmpla si sa-i vina brusc cheful de dans si sa īnceapa sa tropaie pe carte, ceea ce e bineīnteles interzis. Īn situatii de-astea pun cartea deoparte si facem acrobatii.
Īn locul tau as veni cu cartea de fiecare data cīnd mi s-ar parea ca e dispus sa se implice īn activitati silentioase, dar n-as insista, daca el nu vrea. Si i-as propune si alte activitati: desenat, cīntat la xilofon, orice altceva ce-ti place si tie sa faci. Pentru c-am observat ca baiatul nostru iubeste cartile ca m-a tot vazut pe mine de cīnd se stie cu cartea īn mīna. Ceea ce n-a vazut acasa niciodata de ex. bricolaje nu-l prea intereseaza nici īn alta parte.

alinutza00 spune:

"Oare copilul care nu are rabdare sa asculte Capra cu trei iezi la 2 ani nu va deveni elevul de 10 ani care nu vrea sa citeasca "Amintiri din copilarie" si apoi adultul care ajunge sa se laude ca n-a pus mana pe vreo carte in viata lui?"
cred ca iti faci probleme degeaba..nu poti pune o "eticheta" unui copil de 2 ani(nu ai preocupari intelectuale la 2 ani...asa vei fi toata viata...)
vreau sa iti dau un exemplu, intre sotul meu si fratele lui e o dif mica de varsta, 1 an si o luna...toata copilaria sotul a fost "prostutul familiei".La 3 ani era considerat "mut si natang" spre deosebire de istetul si descurcaretul sau frate.Situatia a continuat pana spre clasa a 6, 7 ...ceva insa s a schimbat.Fratele s a pierdut pe drum fiind preocupat mai mult de anturaje, iar sotul a intrat cu 10 la liceu.Fratele nu a reusit sa termine fac...intr adevar e descurcaret si acu...in sens negativ din pacate.Sotul a terminat 2 fac si a devenit o persoana responsabila si intreprinzatoare

Baietelul nostru de un an si 9 luni stie deja care e elipsa, trapezul, rombul etc, avem un puzzle covoras cu alfabetul, altul cu literele..si le pune in ordine fara greseala, dar de vorbit...mai nimik.Sa aiba rabdare sa ii citesc o poveste??abia daca ma lasa sa termin o fraza...dar in acelasi timp stam cate o jum de ora(de mai multe ori pe zi)cu cartile despre animale, plante, mijloace de transport, mare, etc el intrebandu ma mereu ata ata ?adik asta ce e?Si a invatat f multe in felul asta....dar nu reusesc sa il invat culorile sau alte lucruri..
Atata timp cat ne ocupam de copii, ne jucam cu ei...eu cred ca e suficient.
Si eu pun mare pret pe educatia si preocuparile lui...nefacand insa din asta o obsesie....

alinutza si david nazdravanul (11 mai 2004)
http://community.webshots.com/user/alinutzza77

enn spune:

Uite, ce interesant! Tot ce spui tu, Alinutza, ca stie David sa faca, pe al nostru nu-l preocupa defel, nici formele geometrice, nici literele, nici cifrele. Stie īn schimb culorile si-i plac povestile. Cīt de diferiti pot fi copiii! Dar la urma urmei asa si trebuie sa fie, c-am muri de plictic īntr-o lume uniforma....

corinadana spune:

Claza si ce crezi ca daca l faci sa te asculte cum citesti tu nu stiu ce poveste la 2 ani o sa schimbe situatia?! N o sa se schimbe! Numa' o sa l chinui!Nu i place, nu i place LASA L!
Si daca tot e vorba de citit! Nu trebuie sa le cititi copiilor si sa i faceti cumva sa va asculte, stiu eu prin ce metode,- vorbesc de cei mici care nu manifesta curiozitate in ce priveste cititul- cititi VOI ptr voi si copilul va v a copia!!! Copilul copiaza ce vede n casa! Oferiti i imagini si vorbe frumoase in casa si asa va face si el!Nu mama sta cu ochii in tv si tata la fel! Ca asta va face si el!

corinadana mama Ralucai www.ralucaostoia1.exploretalent.com

mada2001us spune:

eu am impresia ca nu stii sa fii recunoscatoate celui de sus,ca ti-a dat un copil normal si sanatos,ce vrei la doi ani sa fie precoce?cred ca tu ai fost o tocilara.

Donia spune:

quote:

---

Originally posted by claza
Si prin urmare, merita ca cel putin sa ne expunem copii la "activitati destepte", chiar daca nu par sa fie interesati (deocamdata).

---

Cu asta sunt si eu de acord si am procedat exact la fel. Dar la 2 ani n-am avut nici un succes cu povestile, in schimb am continuat sa ii citesc sau sa-i povestesc, nu des, ci poate o data la una-doua saptamani, pana cand pe la 2 ani si 8 luni fetita a inceput sa ceara singura. La fel a fost cu aproape orice activitate. Daca n-a tentat-o ceva din prima incercare, am continuat totusi sa o expun, pentru ca varsta probabil nu era potrivita. Nu am fortat-o sa faca nimic din ceea ce nu i-a placut, dar acum, la mai putin de 5 ani, face cu placere aproape orice (mai putin sa invete poezii pe de rost, in schimb canta toata ziulica).
Kehleyr, fetita mea a inceput sa fie interesata de tot felul de activitati "destepte" dupa varsta de 2 ani si jumatate, mai precis pe la 2 ani si 8 luni, cat are fetita ta. Dar nimic nu s-a intamplat peste noapte! Si in primul rand solutia Sabinei: redu drastic timpul petrecut in fata televizorului. In schimb, va trebui sa existe un adult care sa o ghideze, care sa o invete cum sa-si petreaca timpul, cum sa se joace invatand in acelasi timp. Noi ne-am jucat mult cu plastilina, asa a invatat formele, i-am aratat cum se fac literele din betigase de plastilina, pana a inceput sa le faca singura, iar de acolo pana la scris n-a mai fost decat un pas, adica pana a fost in stare sa tina creionul in mana ca lumea. E drept ca am avut mocheta plina de plastilina, dar... ce mai conteaza? Si nimic nu s-a intamplat in mod miraculos, trebuie muuulta rabdare si discretie, sa nu simta copilul ca este impins sau fortat catre vreo activitate. Doar incercat, putin azi, putin peste doua-trei zile sau saptamana viitoare, si tot asa.
Si eu zic ca nu e gresit deloc daca vrei sa descoperi sau sa dezvolti potentialul copilului. Cred ca trebuie sa ne invatam copiii sa invete cu placere inca dinainte de a incepe scoala. Nu sa-i invatam neaparat sa citeasca, dar sa se uite cu placere intr-o carte, sa fie deschisi sa afle cat mai multe despre natura, despre plante, despre animale, despre cate-n luna si-n soare. Si cum spunea si corinadana, exemplu personal e foarte important, plus timpul petrecut de parinti cu copiii (si nu in fata televizorului ).

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

ana_a spune:

Donia, de la ce varsta ati cumparat plastelina? Ma batut gandul zilele trecute sa caut asa ceva...dar al meu e mic rau...nu are decat un an si 7 luni, dar e foarte rabdator in absolut orice activitate...si sigur i-ar place plastelina, in schimb mi-ar fi greu poate sa-l conving sa nu o guste

Ana, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
poze
Haideti sa-l ajutam pe Alex, haideti la bazar!!

alinutza00 spune:

ana noi de ex am inceput cu plastilina acu o luna(un an si 8)
am cumparat plastilina si 3 seturi de modelat plastilina
de ex tu ii faci un maimutoi din plastilina si adaugi apoi ochi, picioruse, coada, aripi..etc astea fiind din plastic, din culori vii, asta e un set
al doilea seamana foarte mult cu un pistol de ornat torturi si schimbi capatul
ultimul e un fel de cutter, se schimba si la asta capatul, tai ondulat, etc etc si are in fund o stampila stea, fluture(le schimbi)
avem si forme,in forma de inimioara, trenulet, floare etc
de o saptamana am inceput sa fac si plastilina in casa, se lucreaza mai usor cu asta, dupa parerea mea...iar el e entuziasmat de proces

alinutza si david nazdravanul (11 mai 2004)
http://community.webshots.com/user/alinutzza77

alinutza00 spune:

si daca tot m am apucat sa mai iti povestesc ce facem noi
va puteti deja apuca de pictura..dai covorul deoparte(noi avem gresie in cam de zi, ca asa e pe aici, da e tocmai bine ptr activitati din astea...), il imbraci cu ceva ce nu i nici o paguba daca se pateaza...eu i am luat zilele astea un sort de pictura f haios, cu aparatori pentru maneci, sper sa vrea sa il imbrace ..asa... si apoi iei coli albe, guase si pensule si va apucati de mazgaleala
noi incercam si cu tot felul de creioane(mici, mai mari subtirele, mai groase..sa vedem care i plac)si mazgalim niste carticele de colorat...da nu iese nimic, mazgaleste in cateva secunde o pagina intreaga si uite asa am stricat niste carticele frumoase
vizintand un toys zone sapt trecuta mi a atras atentia un joc , o tablita de fapt cu niste foite platificate..si asa cica il inveti mai usor sa respecte marginea unui desen fara sa strici atatea carticele
Sunt 10 foite din astea cu animalute, pe o parte fiind de dimensiuni mai mari, pe cealalta 5, 6 mai mititei.Se fixeaza pe tablita respectiva si apoi se purcede la colorat cu niste creione cerate(erau in dotarea jocului).Avantajul e ca le poti refolosi la infinit..se sterg f usor cu o carpa umezita.Lui david vad ca ii place.Si mai are si un microfon incorporat, inregistreaza cam 6 secunde...el coloreaza calul si tu poti inregistra sau il pui pe el..desenezi cal..zici cal..ma rog, noi ne tot prostim
I am mai luat o masuta pe care poate desena cu carioci speciale ce se spala f usor cu un pic de apa, iar tablita se sterge si ea cu o carpa umezita...mai sta cateodata frumos pe scaunelul lui, la masuta, dar mai rar, de obicei luam tablita de la masa si coloram in pat
cred ca mai bine deschideam un sub..mai invatam unii de la altii cum sa ne jucam cu piticii

alinutza si david nazdravanul (11 mai 2004)
http://community.webshots.com/user/alinutzza77