copilul meu - nu este asa cum m-am asteptat

descintec spune:

e nespus de frumos cind copiii sunt exact pe dos fata de cum ii vrem noi. ar fi prea simplu sa fie altfel. asa se invata dragostea :)

roisin spune:

Crina, esti incredibila! In trei fraze ai spus tot ce era de spus.

descintec spune:

sa vezi cum e cind merge a scoala si nu poti sa intelegi cum sfintu copilu asta nu pricepe, ca doar e al tau si e inteligent :)

eu particip la orele de muzica ale fiului meu. particip nu e cuvintul potrivit, asist. la inceput o faceam ca sa il pot ajuta, acum pentru ca imi place si pentru ca ma ajuta sa il cunosc. oh, cate iluzii mi-a limpezit si de cate ori m-au adus orele astea cu picioarele pe pamint. de cite ori nu stiam eu raspunsul la intrebari, de abia ma abtineam sa nu sar si sa il iau la rost'cum, frate, e terta mica, doar ti-am explicat aseara si pricepusesi, acum nu stii? '

Witchie spune:

Principesa, scuze de putin off topic: la ce folosesc puzzle-urile astea totusi? Intreb pentru ca eu personal (nu fiica-mea, ca e prea mica) nu-s in stare sa fac un puzzle de 100 de piese. Ca si Sabina, n-am avut cand eram mica, tre sa ma ingrijorez ca nu ma pricep la puzzle-uri?

Anda, mama Irinei
domnisoara Irina
L'ombelico del mondo

casandra spune:

Nici eu nu faceam puzzle-uri cand era mica, dar sunt sigura de utilitatea lor. In primul rand, cred ca iti dezvolta placerea de a rezolva singur probleme, de a gasi stategii.
Baietelu meu face puzzle-uri, dar a devenit interesat de ele dupa 3 ani si jumatate.

szivarvany spune:

Si eu sunt off-topic ... Keyler sa nu te superi pls !
Principesa,
e gresit atunci sa fim in partea opusa situatiei evidentiate de Keyler ?
Eu sunt multumita de Giulia si incerc sa o las pe ea sa aleaga ce vrea sa faca si sa o sustin. Vreau doar sa fie fericita si multumita.
Nu dati cu pietre, si mie mi-ar placea la culme sa-i placa materiile realiste, dar pana sa ajungem la scoala, mai este cale lunga ... pana atunci as vrea sa o invat sa vorbeasca in 3 limbi, sa-i deschid curiozitatea spre carti, spre desen, muzica clasica, spre sporturi, spre multe alte chestii si ea sa aleaga ce-i place, ce inclinatii are. Sunt convinsa ca nu am cum sa-i impun unele chestii, dar o pot orienta si observa.
In copilarie si eu am fost comparata cu restu` copiilor din familie, sa nu mai zic ca eram cea mai mica in varsta si mai eram si asa zisa "oaie neagra"
Mama mea era genul de persoana care se multumea doar cu rezultate foarte bune in scoala, in sport, in orice faceam, iar daca greseam, plateam (nu radeti, dar chiar plateam din banii de buzunar ) Si au fost multe plati si multe pedepse Insa in adancul inimii stiam ca parintii mei ma iubesc asa cum sunt si acest lucru mi-a asigurat, pe undeva, increderea in sine.
Sper sa nu gresesc in felul in care gandesc ...

P.S. Ziceati de puzzle, ei bine, am facut si as mai face (am 4 cutii inca nedesfacute pe dulap, care zac si ma asteapta, doar ca nu ma pot risca sa le manance sau sa le ascunda Giulia piesele mici). Ma relaxeaza enorm sa fac un puzzle, ma limitez la cele de 1000 si 1500 de piese. Dupa ce incepeam o cutie, nu aveam somn nopti la rand, sa termin mai repede. Da`las ca crestem noi si le facem

Editez: in copilarie nu m-ar fi interesat puzzle-urile, era mai important sa bat mingea de baschet in curtea scolii sau sa pictez peretii cu vopsele in ulei


Daria & Giulia (2004 08 16)
Haideti la bazar sa-l ajutam pe ALEX !
Supercopiii iulie/august 2004

cipcipcip spune:

roisin, super scris!

Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

light spune:

quote:

---

Originally posted by casandra
Stiu ca ti s-a mai spus, dar, totusi, are doar 2 ani.Eu am invatat sa numar la 5 ani, literele la scoala, la 6 ani, puzzle n-am facut in prima copilarie. Si cu toate astea am un masterat in matematica.

---

Corect! Din pacate parintii vor sa treaca peste etapele de crestere cat mai repede. De ce sa nu ne bucuram de ceea ce avem acum. Timpul le va rezolva pe toate. Vad mamici care se grabesc sa diversifice alimentatia la 2-3 luni, vad mamici care se intreaba de ce nu vorbeste copilul la 1 an si 8 luni sau vad mamici care isi pun puii in picioare sa invete sa mearga la 5-6 luni. De ce sa ne grabim? Mai tarziu vom dori sa intoarcem timpul si sa ne bucuram de perioada cand copilul era bb si doar gangurea sau mergea doar de-a busilea. Toate la timpul lor...Scuze dar nu am apucat sa citesc decat prima pagina asa ca daca repet ceva ce s-a mai spus e din cauza ca nu am apucat sa citesc

---

mama Lucia si Liviu minunea (24.05.2002) www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=41618" target="_blank">Povestea-nasteriiwww.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=66122" target="_blank">Haideti sa militam PENTRU APLICAREA LEGII IMPOTRIVA FUMATULUI IN SPATIILE PUBLICE, sa facem ceva pentru copiii nostri!!! desene noi

gio spune:

Este unul dintre cele mai interesante subiecte pe care le-am citit in ultimul timp; si chiar daca o stiu pe Dana de la subiectul cu copilasi nu ma pot abtine sa scriu si aici.

Dana,eu am inteles ca subiectul se refera la asteptarile tale, dar sa stii ca interesul pt carti, puzzle nu arata neaparat nivelul de inteligenta al unui copil. Lucrez cu un copilas de o seama cu Stefania care ar sta 1 ora (si nu exagerez) cu carticele in fata sa-i citesti; e chiar fascinat de asta. Si facem impreuna puzzle-uri cu ajutor (evident). Sa mai spun ca are retard mintal?

Despre restul nu prea pot sa-mi dau cu parerea pt ca desi parintii mei au avut mereu ALTE asteptari eu m-am incapatanat sa fac exact invers decat vroiau ei. Acum incerc sa descopar ce imi place cu adevarat sa fac si imi e f greu.... Asa ca singura pretentia a mea legata de copil e sa se dezvolte si sa fie exact asa cum vrea. Numai ca am avut grija sa ii pun la dispozitie cam tot ce se poate: are jucarii ff diverse, de la papusi, masinute pana la carticele..puzzle-uri...Impreuna cantam, pictam, desenam , dansam, citim povesti, lipim, alergam, ne uitam la desene...(si ii place la fel ca Stefaniei sa se dea cu perna pe canapea - eu o consider o dovada a imaginatiei ...). Ce a invatat a invatat prinzand din mers, eu nu am insistat cu cifrele, literele si ca atare nu le stiein schimb stie in engleza versuri cantecelul de la Aristocats - everybody wants to be a cat...vorbeste de ne-a zapacit si inventeaza singura povesti uitandu-se pe cartile din biblioteca...Ce o sa-i placa la 10-15-20 de ani habar n-am..insa voi incerca s-o incurajez sa faca exact ce ii place, whatever that means.

Nu stiu daca te ajuta ce am scris, insa probabil vei gasi singura rezolvarea...


...I want a permanent vacation...

stefanluchian spune:

Oameni buni !!! Aud pe acest subiect pareri multiple despre ce-ar fi mai important pentru copiii nostri sa invete, sa acumuleze.

Ma surprinde insa ca nu mentioneaza nimeni nimic despre natura. Ma asteptam sa aud ca "fiica-mea pierde timpul cu mirosit flori", ca "lui fiu-meu ii place sa vada cum cad frunzele". Sau sa admire peisajul de la munte sau de la mare.

Sa nu mai aiba copiii nostri oare sansa sa se (re)apropie de natura? Chiar ne-am departat noi maturii asa de mult de origini?

Ne avintam cu capu-nainte in lumea asta moderna, uitind de fapt de unde ne vine in cea mai mare parte linistea. Ne place sa ne vedem copiii interesati de toate sferele abstracte si artificiale in care de voie de nevoie ne invirtim si uitam sa le aratam ceea ce este evident: din natura ne tragem cu totii si acolo ajungem mai devreme sau mai tirziu.

Natura (incluzind-o si pe cea umana - care este deseori ignorata) este singurul izvor de fericire si sanatate (in ordinea asta). Am zis de natura umana pentru ca sufletul nostru este la fel de adinc precum universul exterior. Hai sa ne indrumam copiii sa se cunoasca pe sine, sa-si perceapa limitele, sa comunice cu universul (in el incluzind oamenii din jur, animalele, florile, natura in general, dar si emotiile si sentimentele proprii).

Hai sa le lasam timp sa cunoasca lucrurile firesti. De cele abstracte vor avea timp toata viata.

Ei s-au nascut cu instincte naturale pe care oricum societatea le va diminua treptat. Macar noi sa le dam sansa sa nu le piarda de tot.