bb-ul si cainele

bb-ul si cainele | Autor: Cornelia

Link direct la acest mesaj

Eu sunt o viitoare mamica (sunt in saptamana 26 de sarcina) si as vrea sa aflu experientele celor care aveau catel in momentul in care a venit bebe. Catelusa mea, Dasha este alintata casei. O iubim f.f. mult. Deocamdata singura masura pe care am luat-o este ca nu mai doarme cu noi in camera. Am fost oarecum fortati sa facem asta pentru ca acum ea are puiuti. Chiar daca ne este greu, nu o sa o mai lasam in camera in care urmeaza sa fie cazata bebe Mariuta. Nu vrem sa faca legatura intre venirea bebitei si restrangerea accesului prin casa.
Voi ce masuri ati luat pentru siguranta copilului? Cainele s-a simtit exclus? S-a manifestat altfel?
Va multumesc.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns cl spune:

Draga Cornelia, si noi avem un caine. Veterinarul ne spunea ca este foarte alintat. Ati procedat bine cu faptul ca nu o mai lasati in camera. La inceput o sa fie putin geloasa pe bebe, dar daca o mangaiati si o alintati in fiecare zi o sa-i treca repede. Si lasati-o sa miroasa putin bebele cand il aduceti acasa. O sa fie cei mai buni prieteni!
Claudia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Yasmine spune:

Noi avem un pudel, are coshul lui la noi in dormitor, acolo dormea in fiecare seara (va datzi seama ce rasfatzat). Cind am nascut, dat fiind faptul ca am fost amandoi la spital, l-am dus la ai mei, unde e f. rasfatzat (acolo il lasam de cite ori plecam de acasa); veterinarul m-a sfatuit sa-i ducem un pampers de la Andreas cit inca suntem la spital, caci copilul are mirosul inbinat sl parintzuilor, miros pe care cainele il cunoashte deja. Asha am shi facut, la venirea acasa totushi catzelul a fost superagitat, l-am lasat sa se apropie de Andreas shi sa-l miroase. Cit timp Andreas se trezea noaptea se trezea shi cainele, de cite ori il luam in bratze sarea shi el sa vada ce-i facem, daca plangea, mergea shi se asheza ostentativ in fatza patutzului, de parca nu vroia sa ne lase sa ne apropiem. Acum s-a linishtit, Andreas doarme in leaganul lui la noi in dormitor inca, dar cainele s-a mutat pe scara interioara, doarme ori jos la parter, ori intre etaje, shi de fiecare data cind venim acasa daca am fost cu Andreas la plimbare il saluta shi pe el, nu numai pe noi. Mai nasol e cu jucariile, dureaza mult pana intzelege ca nu mai sunt toate jucariile din casa ale lui.

Corinna

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns terry spune:

Si eu am un catel de 8 ani. Pana sa vina bb acasa el a fost copilul nostru. Luat peste tot (in toate concediile), mangaiat si giugiulit. Bine, nu e asemanatoare situatia. Noi am luat-o pe Andreea de la leagan la 7 luni. Am fost cu el acolo, sa faca si el cunostinta cu ea. Inainte cand ne veneau prietenii cu copii mici pe care ii luam in brate sarea pe noi si isi manifesta gelozia. Dar vad o diferenta intre cum se comporta cu copii straini si cum se comporta cu bb. Si acum, dupa 8 luni de cand e Andreea acasa se simte un pic neglijat, pt. ca timpul si poate si rabdarea nu-mi permite sa ma impart. Cert este ca dupa ce se culca bb il mai dragalim si pe el. S-a obisnuit. Cel mai mult ii place ca sta mai mult pe afara si ca nu mai sta singur acasa (urla cand ramane singur). Ce pot eu sa-ti spun: se vor acomoda. Al meu catel, cand se apropie cineva strain de Andreea il maraie. Am avut noroc ca nu lasa par (este sarmos) si i-am lasat sa stea aproape unul de altul. Daca este asa alintata eu zic sa nu o dai pentru ca va suferi enorm. Sarcina si nastere usoara!
va pupam terry si bb andreea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cornelia spune:

Va multumesc pentru raspunsuri. Noi am exclus din start ideea sa o dam, cu toate ca multe persoane ne-au sfatuit sa facem asta. Este un caine mare (30 kg) si cu par lung, dar naparleste doar de doua ori pe an. Oricum (deocamdata) noi stam la casa, deci am avea suficient spatiu. Nu este un caine foarte cuminte, dar ii plac copiii.
Ideea cu scutecul este foarte buna, o sa o aplicam si noi. Si intr-adevar cred ca e bine sa o lasam sa miroasa copilul cand venim acasa. Mai este ceva timp pana atunci. Sper sa reusim sa o "convingem" ca locul ei de dormit s-a schimbat, pentru ca acum ne viziteaza de 2-3 ori pe noapte. Partea pozitiva este ca ma pregateste pe mine pentru noptile care or sa urmeze dupa ce vine bebe .
Chiar daca o sa fie greu, o sa incercam sa ii acordam aceeasi atentie in continuare. Aproape patru ani a fost singurul "copil" si sunt convinsa ca daca avem grija o sa fie cea mai buna prietena a Mariutei.
Va pup.
Cornelia si bebe Mariuta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oanaesn spune:

30 de kile nu e mare, eu am un Schnauzer URIAS! E mai greu, mai ales de cand bebe patruleaza prin toata casa, fac curatenie de n ori pe zi. Dar am scos toate covoarele si spal bine de cate ori e nevoie. Catelu' si bebe sunt mortali cum se studiaza unul pe altul si tatoneaza terenul si isi vaneaza jucariile si mancarea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cl spune:

Cornelia, catelul meu are 24 kg si naparleste tot de doua ori pe an. Asa ca o (e fetita, desi are nume masculin) duc la tuns, la piele, ca oile! E pacat sa dati catelul, o sa sufere. Voi hotarati.
Claudia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns parpalak spune:

Si noi avem catel de 30 de kile cu par lung :) Si in saptamina 33 de sarcina. Am tot zis ca o dam din dormitor, dar pina acuma n-am facut nimic. Cu napirlitul, din pacate, e alta poveste - napirleste intruna, mai mult primavara si toamna, asta e, la noi in casa n-or sa fie covoare, ma bate gindul sa le scot si pe alea doua pe care le avem. N-am avut-o de mica, am luat-o de la hingheri, cu ceva probleme, asa ca nu cred ca o sa faca crize de gelozie. Am fost plecati de doua ori in concediu si a trebuit s-o lasam la un "hotel" de ciini. Prima oara a crezut c-am pedepsit-o, i-a luat o saptamina sa prinda iar curaj sa inceapa sa se joace. A doua oara a fost ceva mai bine, era in culmea fericirii cind am luat-o inapoi. Dar nici vorba sa se supere pe noi ca am dat-o, cum am mai auzit pe la altii.Cind o sa fie mic de tot bebe o sa stea tot cu noi in dormitor si pina la urma cred ca o s-o lasam si pe ea sa stea unde-i place. Cind e singura acasa, cind sintem amindoi la servici, ea "are treaba" de pazeste toata casa (de toti trecatorii, de postas, de veveritele din curte si de pisica vecinei). Asa ca sper sa nu se simta neglijata prea tare. E foarte legata de noi, de cite ori facem cite ceva, vrea si ea sa ne ajute (ba curat prin casa, ba treaba prin gradina), e tare caraghioasa.
Daca o sa am timp sa respir, va mai tin la curent cu formula care o sa mearga la noi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Yasmine spune:

Huh, ce noroc am eu, Pudelul meu nu naparleste de loc, in schimb trebuie periat in mod normal de 3 ori pe saptamana, nu ajung decit cam odata pe saptamana sa-l perii, dar nu pierde par in casa.

Corinna

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ariadne spune:

hop si noi pe lista!
avem un bobteil, este un monstru urias, arata oarecum ca un ciobanesc muntenesc, par lung si multttttttt!!!!!!!!!!
batranel( desi nu arata), gelos nevoie mare ,insa foarte protector cu fetita noastra cand iesim afara!
nu se apropie nimeni de ea fara acordul nostru.
cum spuneau si fetele, primul contact cu bebe este cel mai important, lasati-l sa ii miroasa hainutele, pampersul, chiar si pe bebe, vorbiti-i si alinati-l cat puteti de mult la inceput.
ei simt f.repede ca dragoastea voastra nu ii mai este dedicata exclusiv, important este sa nu se simta indepartat.
cu timpul va ve-ti bucura de legatura care se va creea intre bebe si caine, poate va spune primul cuvant" ham-ham"
si apropos de alergii, copiii care intra in contact cu animalele de mici au o rata foarte scazuta sa fie predispusi la asa ceva.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Salina spune:

Si noi avem un cutu de care nu m-as putea desparti nici in ruptul capului. Cutul meu e un caniche mediu, are 3 ani si e o dulceata rasfatata, jucausa si cu multa personalitate. Daca-l tund de 2 ori pe an nu lasa nici urma de par, e curat si destul de cuminte. Problema mea e ca absolut TOTI cunoscutii mi-au zis sa-l dau inca de pe-acum, iar eu sunt disperata pt. ca NU pot...Imi e atat de drag - incat uneori ma intreb daca sunt normala?!? Nu vad ce rau i-ar putea face lui bebe care va veni pe la jumatatea lui iulie...
Nu-i mai permit sa sara in pat, are locurile lui in care doarme cuminte, doar ca uneori il apuca cheful de joaca :-) si nu ne lasa pana nu ii aruncam de cateva ori mingea.
Sincera sa fiu, m-am mai linistit acum cand am vazut ca si voi va confruntati cu problema asta. N-as putea sa-l dau decat alor mei (care stau la 5 minute de noi) unde stiu sigur ca sora-mea l-ar ingriji...dar tatal meu e cam capos :-( si nu vrea sub nici o forma.
De ce oare or fi oamenii atat de reticenti si de ce au atatea prejudecati in privinta convietuirii cu un cutu atunci cand apare un bebe ???

Alina

Mergi la inceput