nu stiu ce sa fac ! Help !
Raspunsuri - Pagina 2
filofteia spune:
Raspunsul meu este altfel... eu am "omorat" copilul pentru familie...
A durat o saptamana pana sa ma hotarasc... in care noaptea dormeam 3 ore, mergeam la serviciu si mancam mai nimic... o saptamana infernala... dar ce pot spune... eu facusem sa raman insarcinata, stiind ca el nu-l vrea... nu l-a vrut nici pe primul... Reactia a fost mult mai rea decat imi imaginasem.... Recunosc ca mi-a fost frica de reactia sa de dupa nastere...aveam 35 de ani... baietelul meu a avut o malformatie (acum rezolvata) a carei sansa de repetare era de 16% la urmatorul copil.... A fost unul din argumentele forte ale sotului... ca el nu mai poate trece inca odata peste o operatie... In plus.... Aveam in spate experienta unei sarcini dusa singura si a unui copil crescut doar de mine... fara parinti, socri si nici un fel de ajutoare... Si atunci m-am gandit in primul rand ce m-as face singura... este usor sa spui ca divortezi, dar nu-i doresc copilului meu sa creasca fara tata, ca sa nu mai vorbesc ca nu as avea posibilitea financiara sa cresc doi copii singura... Sunt multe la care sa te gandesti... Mi-am revenit greu... cam dupa 6 luni, dar sunt alaturi de sotul meu asa egoist cum este ... chiar si ideea unui alt copil s-a estompat... Am inceput activitatile extrascolare si neavand pe nimeni un alt copil ar insemna sacrificarea primului....
Stiu ca fetele o sa ma condamne...
Este o hotararea greu de luat, dar depinde de tine cat esti de puternica... eu nu am fost...
Principesa spune:
Filofteia, imi pare rau pentru suferinta ta.
Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura
ana_radu spune:
Am citit , am plans, am citit, am plans. Multumesc pentru sfaturi , aveam tendinta sa cred ca si eu sunt putin egoista pastrand aceasta sarcina . Dar mi-ati argumentat ca nu este asa.
Imi pare rau , dar am trait 8 ani de zile fara sa-l cunosc indeajuns. Vreau sa va spun ca tot timpul am fost sincera cu el i-am spus de la inceput ce vreau, nu i-am ascuns nimic fapt pt. care si aceasta veste nu am putut sa o tin nici macar 1 ora l-am sunat la servici si i-am spus. In prealabil nu am avut nici o discutie ca sa luam niste masuri si sa nu ajungem in aceasta situatie.
Multumesc ca sunteti alaturi de mine .
Mirunaa spune:
Dupa ce am nascut-o pe Ioana ani de-a randul nu mi-am mai dorit un al doilea copil.Drept urmare imi luam toate masurile posibile de contraceptie.Eram obsedata sa nu raman insarcinata si asta pentru fatul ca daca ramaneam insarcinata n as fi fost capabila sa fac un avort.
N-as putea spune ca sunt impotriva avortului.Sunt situatii in care este nevoie de un avort, si le stiti si voi foarte bine.
Ideea mea se refera la faptul ca nu ar trebui sa faci avort numai pt ca sotul tau iti cere asta.Ai grija de tine!
Toate cele bune!
Principesa spune:
Filofteia, vreau sa mai adaug si ca mi se pare remarcabil curajul tau de a impartasi aceasta experienta a ta.
Ana, cu atat mai bine. Lucrurile s-au intamplat. Eu cel putin, te asigur de suportul meu psihologic, cand ai nevoie.
Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura
cricrim spune:
Of ce greu trebuie sa-ti fie, spunei sotului tau ca cei doi copii pe care i aveti ( unul nascut si cel din burtica) sunt ca cele 2 maini ale lui, daca el poate sa-si taie una din maini spunei ca atunci poti sa faci si tu ce-ti cere.
Sper din suflet sa pastrezi copilu, ca el saracu n-are nici o vina. Iti doresc mult curaj, liniste si sanatate
Cris mama lui Andreea
filofteia spune:
Multumesc Principesa...
Am vrut doar sa arat ca nu toate gandim la fel, ca nu toate suntem la fel de puternice... uneori ma gandesc ca am exagerat... cand am ramas insarcinata prima data cuvintele sotului meu au fost "vrei sa pastrezi copilul asta?" Cu unul ma puteam descurca singura... stiam asta... cand am nascut, primul cuvant al sotului a fost "Unul am fost de acord, dar sa tii minte ca este singurul"... am renuntat de capul meu la anticonceptionale... nu am spus nimic decat dupa ce am ramas insarcinata... am o mare vina si eu in toate astea...dar de data asta datele problemei erau mult mai complicate...
Sfatul meu este sa vorbiti cu sotii inainte totusi...
Ana... multa sanatate ... si felicitari pentru taria ta...
sanziana72 spune:
Se spune ca dragostea ne-a fost data ca sa invatam sa ne depasim egoismul, sa invatam sa ne pese mai mult de altcineva decat de propria fiinta.
Se pare ca sotul tau nu a reusit sa invete aceasta lectie.
Daca asta e viziunea lui despre dragoste, eu zic ca nu merita sa cresti nici un copil cu el, pentru ca nu va stii sa ii transmita niste valori reale despre viata.
Nu il lasa sa te santejeze, caci asta face cand te ameninta ca divorteaza daca nu avortezi.
Da, un copil are nevoie de un tata, dar de unul adevarat, care sa il iubeasca si sa isi asume responsabilitatea lui. Uneori, acesta nu este neaparat tatal biologic.
Tu stii mai bine ce iti doresti mai mult, dar sunt sigura ca daca avortezi va veni un moment cand vei regreta si ii vei reprosa sotului acest lucru.
Sper sa nu se intample si invers, sa ii reprosezi mai tarziu copilului despartirea de sot.
Nimeni nu spune ca va fi usor, dar va fi frumos daca ai inima usoara si esti impacata cu tine insati.
Indiferent ce hotarare vei lua, ia-o cu inima intreaga si nu mai privi inapoi. Viata e prea scurta sa o umplem cu regrete, iar trecutul oricum nu il putem schimba, dar viitorul il construim in fiecare clipa.
Eu am luat deja o hotarare asemanatoare celei la care esti supusa tu. Am un copil pe care il cresc singura. Eu nu am avut insa niciodata indoieli referitor la ce voi alege intre barbat si copil daca vreodata se va pune problema (si din pacate s-a pus). Si i-am spus acest lucru de la inceput.
Un copil este un dar care ti s-a dat si esti responsabila pentru el. Un sot e un adult care se poate apara si singur si care ar trebui sa fie responsabil macar de propria fiinta.
Sanziana & Marina (03/10/2004)
http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/sanziana72/album?.dir=mail&.src=ph
Be carefull of what you wish for, cause you might get it! / Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa primesti!
RaluD spune:
Imagineaza-ti mai intai cum ar fi viata daca ai omori copilul si ai ramane cu sotul tau.
Adesea, dupa consumarea avortului, asupra unei astfel de relatii de cuplu planeaza un nor negru care nu mai poate fi indepartat. E posibil sa va despartiti oricum, pentru ca nu sunt sigura ca il vei putea ierta, si atunci ai luat o viata degeaba.
Fetita ta iti va multumi mai tarziu ca nu ai lasat-o singura pe lume. Pentru ca, la urma urmei, cand parintii se duc, noi ramanem alaturi de fratii sau surorile noastre.
Si nu se stie niciodata ce bulgare de aur duci in burtica. Daca mama lui Einstein nu l-ar fi lasat sa traiasca, altfel ar fi fost lumea azi. 
Sau daca mama Maicii Tereza ar fi hotarat ca doi copii sunt suficienti...
Sotul tau va ramane tatal copiilor tai indiferent daca sunteti impreuna sau nu. Dragostea nu se sterge cu buretele. "Gata, de azi nu va mai iubesc". Daca isi iubeste fetita, o va iubi in continuare.
Iar copiii sunt aspri judecatori si daca sotul tau va nedreptateste, ii va parea rau mai tarziu, cand va dori sa se apropie de copii si ei, stiind povestea, ii vor reprosa decizia luata. La batranete, fumurile se mai risipesc si vedem mai clar.
Poate ca el simte ca il fortezi sa accepte ceva ce nu-si doreste. Trebuie sa-i explici clar ca nu incerci acest lucru, pur si simplu nu poti lua o viata si asta nu are nimic de-a face cu el.
Mult noroc si Dumnezeu sa fie cu voi,
Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina
alinaxeni spune:
Nu pot sa-ti spun ce sa faci,numai inima ta iti poate spune asta,dar as fi gata sa pun un pariu ca daca vei naste acest copil el nu va divorta.Am senzatia ca e numai un mod de a te constrange sa-i satisfaci un moft,cum probabil faci de multe ori cand isi doreste ceva.Confortul lui,linistea lui,dorintele lui.....tu unde esti sau ce esti?
Ha,as vrea sa-l vad daca mai zice divort cand i se va calcula pensia alimentara si va fi nevoit sa plateasca sub amenintarea legii si va trebui sa renunte la mofturi.
La urmatoare discutie incearca sa-i zambeti gales si sa-i explici ca tu o sa traiesti boiereste din pensie alimentara si indemnizatia de mamica asa ca e liber sa plece,sa vedem ce zice.
alina