"sotul risipitor" vrea sa se intoarca acasa.....
Raspunsuri - Pagina 4
KUKI spune:
Violeta, si ticalosia, dar si umilinta au niste limite.
El chiar a depasit limitele ticalosiei, dar tu cat de mult te poti umili ?
RaluD spune:
In fiecare casa exista si cate un covoras cu Welcome. Eu as zice sa nu fii tu ala.
Mie, sincer, omul mi se pare un maimutoi cu tupeu, care stie ca poate face ce vrea din tine si profita. Il doare in cot de tine si de copil, dar se iubeste mult pe sine. Ce Dumnezeu, e clar de tot.
Iar tu suporti, oftezi si il primesti inapoi... Cam telenovela, dar asta e.
Fiecare sac cu petecul lui.
Sau faci misto de noi. Atitudinea ta este neverosimil de umila si confuza.
Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina
Aprilie spune:
CONCHITA , foarte fina observatia ta....subscriu total :
"Violeta69, printre cele 4 variante posibile pe care le-ai listat, nu e nici una care sa aiba legatura cu tine. toate depind de alegerea lui, nu de a ta, ai observat chestia asta? si asta da dreptate Porumbitei sa creada ca vei repeta povestea.
Tu spui ca nu stii totusi daca povestea se va repeta. Parerea mea e ca daca nu stii, inseamna ca nu ai invatat nimic din patania trecuta, ca ai suferit degeaba si n-ai inteles nici acum de ce si pentru ce.
Si daca poti vorbi asa despre copilul altei femei, mai inseamna si ca vanezi victorii superficiale. Nu conteaza ca marele tau EL nu si-a dorit copilul acela, asta nu-l transforma pe copil intr-o fiinta inferioara fetitei tale. Este inuman sa judeci problema in termenii astia despre niste copii nevinovati.
poate iti va linisti orgoliul faptul ca el revine la tine dupa ce o lasa pe amanta, dar demnitatea pierduta nu ti-o va repara niciodata in felul asta. de altfel, nu de la el ar trebui sa astepti reparatii morale, ci de la tine insati... dar, ma rog, fiecare cu ce pretuieste mai mult in viata. daca tu crezi ca ai putere sa inghiti mizeriile unui barbat (care nu prea se dovedeste nici barbat, nici tata, nici om) si zici ca n-ai totusi putere sa iti refaci viata, apoi asa o fi, Violeta, cum zici tu...desi eu nu inteleg cum devine chestiunea: adica resurse sa suporti nefericirea ai, dar ca sa iti dai o sansa la o viata decenta nu mai ai, gata, cica nu esti genul sa incepi ceva nou cu altcineva.
ma gandesc si ce exemplu de conduita dai fetitei tale: uite, mama, femeile sunt de fapt carpa de sters pe jos pentru barbati. ele nu stiu altceva decat sa-si astepte don juanii si sa mai si tremure de recunostinta daca astia chiar se intorc pana la urma, in pauza intre doua amante. uof uof uof..."
Violeta, nu te ascunde dupa deget...motivatia cu fetita nu tine.Te asigur ca o vei neferici si pe ea (daca vei "astepta" restul vietii ca FOSTUL tau sot sa-ti arunce firmituri de atentie)si ca-ti va reprosa ca adult ca ai silit-o si pe ea sa imparta cu tine o viata nenorocita, vesnic in asteptarea unui "tren"(ex-ul) care nu mai trece prin gara ta...Nu pot sa-mi inchipui motivul real pt. care tu te cramponezi de el la infinit.
Oamenii de la tara,din Romania, aveau o vorba foarte buna: nu fugi dupa caruta care nu te asteapta !
trezeste-te !
mult noroc (care va apare intr-o zi, poate nu miine dar sigur va apare ,deci rabdare) iti doreste Aprilie
Viata e scurta.Daca n-o putem face lunga,atunci macar s-o facem lata.
violeta69 spune:
Dragele mele,
eu nu am spus la subiect........IMI DORESC CA sotul rispipior sa se intoarca acasa!!!,subiectul era "sotul risipitor se intoarce acasa".........
tocmai ca de asta eram si inca mai sunt socata,pentru ca eu nu-mi bat joc de oameni,mai ales de cei drag.....sau cu atat mai mult de cei dragi si n-am inteles cum poate face chestiile astea!
Raluca sa stii ca nu fac nici un misto,nu scriu un scenariu de viitoare telenovela,pur si simplu asta a fost viata mea.......si unele dintre fete stiu povestea mea de mult timp......
in nici un caz nu ma las injosita asa cum am dat senzatia,dar pe de alta parte nici nu-i pot interzice sa sa intoarca in casa lui,nu e legal.....cred!
M-am gandit lunile astea,si voi care stati in Romania stiti cat de greu se obtine o casa,adica macar un apartament cu doaua camere........pt. ca daca am vinde apartamentul nostru nu ne-ar ajunge la fiecare de cate o garsoniera plus toate cate tb. facute in acea garsoniera........si credeti-ma ca stiu ce spun pt. ca am muncit anii la apartamentul acesta!
dar acum o sa se gaseasca cineva sa spuna ca ma cramponez de o casa!
cam cum ma cramponez de un copil.........
cine nu a trecut prin chestia asta nu are cum intelege......cum sa stai intr-o garsoniera(asta sa pp prin absurd ca reusesc sa strang banii si sa o cumpar!)cu un copil toata viata?!......
ca din pacate in Romania muncesti o viata si nu mai ai sansa sa-ti cumperi ceva........doar daca dai niste tepe......
in fine,eu nu o sa fiu presul lui de sters........nici nu o sa stau drepti cand o sa se intoarca,pt. ca asta n-am facut inainte si de asta a plecat.....dar asa cum spunea nici nu pot sa-i inchi usa in nas,in plus noi am ramas prieteni,adica discutam despre copil......stiti cum e(cele care au copii!!)sunt multe chestii care le discutam......si discutam/discutam si asa la modul general despre toate.......iar cand vorbesti cu cineva de toate si-ti spune ca vrea sa se intoarca,ca bla-bla-bla,esti socat,dar nici nu poti sa incepi sa tipi,sa ameninti si sa inchizi orice "ambasada"........
asa ca daca el va veni acasa,nu vine chiar la mine.......ca nu sunt nici chiar atata de dusa cu pluta......eu ma gandeam asa in viitor........e posibil sa incerce sa se schimbe,sa inceapa sa ma recucereasca,sa incerce sa fie altfel decat a fost......e o presupunere!
si atunci(cu el in casa!) eu cum as putea sa las copilul, si v-am spus ca are doar 5 ani,sa plec sa ma intalnesc cu unul si altul.......ca,de,sa-mi vad de viata mea,nu?!
apoi sa plec sa ma simt bine,sa lipsesc de acasa.......si sa-mi neglijez copilul........ca ce barbat accepta sa te vezi cu el doar 2 ore odata pe saptamana........
pe de alta parte daca stau acasa cu copilul si el o sa fie prin preajma noastra incep sa ma gandesc la cele 4 posibilitati........si sper ca de data asta ati inteles cam cum vine treaba........
pupici,
Elena-V.
violeta69 spune:
Zanazanelor,
nu sa sa mai repet ce am scris mai inainte......probabil ca scriam in acelasi timp!
voiam sa mai adaug doar ca nu ma bucur pt. individa aceea,adica pt. ce i se intampla......eu nu stiu ce i-a spus,ce i-a promis,ce a fost intre ei!
desi,stiti cum se spune...."cine seamana vant culege furtuna!",iar ea stia ca el e casatorit,stia ca are un copil stia ca eu il iubeam.....pt. ca eu am discutat cu ea la telefon si i-am spus o multime de chestii,printre care si chestiile astea de care vorbeam mai inainte......
si cu toate astea nu ma bucur,ma gandesc si eu ca e vorba de un copil nevinovat,dar din pacate nu-i pot lua eu sa am grija de ei.........asta e viata!
incerc sa ma mai gandesc si la mine pt. ca pana acum doar asta ma facut!
acum sa stii ca nu am stat si am plans zi si noapte dupa el,am incercat sa cunosc si eu alti barbati....macar asa ca sa vad ca inca "mai am trecere!" si mai am destula trecere,dar probabil ca nu a fost sa fie si sa intalnesc persoana potrivita........pt. ca astazi nu as mai fi scris la subiectul acesta!
Elena-V.
RaluD spune:
Elena, acum inteleg.
Asa este, cred ca nu e legal sa nu-l primesti in casa.
Nu cred ca te cramponezi de casa, e justificata temerea ta. Unde sa te duci?
Tu ai serviciu? Daca ai, ati putea face, totusi, partaj si sa faci un credit pentru restul de bani, in functie de salariu. Sunt multe banci care ofera credite ipotecare avantajoase, mai ales bancile mai mici (nu scriu care, ca e reclama). Diferenta de bani dintre o garsoniera si un apartament cu 2 camere nu e asa de mare, pentru ca la garsoniere intretinerea e mai mica si sunt foarte cautate din cauza asta. Dar tu, cu un copil, ai nevoie de spatiu.
Va fi greu daca te hotarasti sa faci asa, dar eu pe drumul asta as porni, sunt o fire hotarata de felul meu, si de aceea te sfatuiesc la fel si pe tine.
Dar tu iti cunosti situatia ta.
Intrebarile pe care ti le pui sunt perfect valabile - cum vei putea sa-ti gasesti o noua jumatate cu ghimpele in coasta? Doar plecand... Sau mai stii, poate Dumnezeu ti-l scoate in cale si asa, ca nu e imposibil. Nu te grabi, am inteles ca vrei o relatie adevarata si sunt convinsa ca o vei gasi.
Pareai tare confuza si nenorocita, cu gandul la trecut si sufletul indoit... imi pare rau pentru tine, dar nemernicul nu merita furtuna din sufletul tau!
Mesajele tale ulterioare dovedesc ca "semnalul de trezire" dat de noi a functionat, in sensul ca mi se pare ca te-ai scuturat de trecut si pui accentul pe chestiuni pragmatice.
Noroc si putere!
Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina
dora78 spune:
Draga Violeta, eu iti stiu povestea de mult timp, de aceea revin cu o parere si acum. Daca tu iei atat de multe variante in consideratie, e pentru ca mai ai inca sentimente fata de el. Iar sentimentele astea nu sunt legate de paternitatea lui, de faptul ca aveti impreuna un copil. Analizeaza si tu: ce mai simti pentru el ca barbat? Nu ca tata. Si daca gasesti in sufletul tau vreo dara de iubire, eu zic sa-ti amintesti prin ce te-a facut sa treci, ce cosmar ti-a fost viata pana te-ai de spartit de el. Poate amintirea suferintelor tale va avea efectul unui dus revelator. Eu as lua in consideratie o alta varianta, de care au mai vorbit fetele: da-i cu flit. E si casa lui? Foarte bine, intenteaza-i proces de partaj. Nu-ti va fi mai greu intr-o garsoniera decat intr-o casa in care el se poate intoarce cand ii tuna lui, unde vine cand are el chef. Pai barbatul asta nu-i in stare sa decida singur pentru viata lui, de aceea te-a lasat pe tine sa iei decizia. Da' ce, tu ce esti? Adica n-a fost de ajuns cat te-a frecat cu "iubirile" lui confuze? Ba cu tine, ba cu amanta... eu parca asa imi aminhtesc ca te tortura. Si dupa ce te-ai desprins si erai pe punctul de a-ti face ordine in viata, vine iar cu "idei", sa mai iei si decizii pentru el? Este un barbat imatur si iresponsabil, e de ajuns ca e tatal copilei tale, nu-ti mai incurca viata mai mult de atat. Daca a plecat o data la alta "jucarie" mai noua si mai frumoasa, o va face din nou. Iar a trai cu el sub acelasi acoperis doar pt. ca nu rezisti financiar e o scuza, dar e cam ieftina. Mai bine saraca dar fericita si linistita, decat cu "avere" si cu nervii haturi.
Insa revin la ideea de la care am plecat. Ce sentimente iti mai starneste el ca barbat? Fii sincera cu tine cand raspunzi, de raspunsul tau sincer depinde nu doar fericirea ta, ci si a fetitei tale!
Te pup, ai grija de voi!!!
Dora, mami de 
Ami -- 6 ani - 12 februarie 2006
I'm the best, so "beep" the rest!
Amelia mea
alma spune:
Violeta, eu ti-am mai scris un mesaj sau doua... Hai sa-ti arat ca totusi nu e chiar asa greu sa te desprinzi din casa in care stai si iti cresti copilul. Ma refer numai la casa pentru ca pe sotul tau nu-l iau in calcul, mi-am spus parerea in celelalte mesaje. Am divortat cand copilul meu avea 5 ani. Aveam un apartament cu 3 camere, care nici macar nu era achitat. Eu am optat pentru pastrarea apartamentului, insa el n-a fost de acord, chiar daca ii dadeam partea lui (era o suma mica pe vremea aia). Asa ca am vandut, apoi am stat o perioada la parinti, aproape 2 ani.
Nu stiu situatia ta, daca ai parintii in Bucuresti sau daca iti permiti sa stai cu chirie.
Apoi m-am gandit ca ar trebui sa-mi cumpar locul meu, chiar daca nu aveam decat partea mea din banii de pe apartament. Am facut credite si am cumparat un apartament mai prost, la ultimul nivel, dar am preferat asa, decat o garsoniera.
Apoi m-am impacat cu ex. Nu pentru copil, ci pentru ca-l mai iubeam. Insa am avut tot felul de discutii, el tinea prea mult la independenta lui, asa incat am hotarat sa renunt definitiv. Insa domnul nu voia sa plece, poti sa crezi asta? Cand mi-am permis sa-i spun sa plece, iar eu am plecat la parinti sa-i dau timp sa-si stranga lucrurile, mi-a schimbat yala de la usa. Au fost lucruri urate, am fost nevoita sa vand ca sa se termine totul. Acum mi-am cumparat un alt apartament si sunt multumita si linistita cu copilul meu.
Sa nu crezi ca am avut vreun ajutor. Parintii mei sunt pensionari si au pensii mici. Iar eu nu am un salariu mare. Mama nu statea cu copilul, n-a venit la noi in casa dupa ce ne-am impacat. Deci, gandeste-te cam cum ma descurcam eu cu serviciu, copil, alergatura dupa acte si altele. Totul e sa te organizezi un pic, sa-ti pui ordine in viata, sa-ti stabilesti prioritatile.
De ce sa te cramponezi de o casa si de ceea ce e in ea, cand linistea ta si a copilului tau e mai importanta decat orice? Tu stii mai bine care sunt posibilitatile financiare si daca poti suporta o rata la casa TA. Tine cont ca vei avea si pensie alimentara de la tatal copilului.
Eu iti urez mult succes!
http://community.webshots.com/user/freediaro
violeta69 spune:
Buna la toti,
Asa cum spuneam.....ma gandeam eu ca o sa spuneti ca ma cramponez de o casa!
Din pacate eu stiu cum e treaba cu casa pt. ca am stat atata vreme cu chirie,acum am casa pe care am visat-o si la care am muncit sa arate asa cum imi doresc,e o parte din mine aici!
Am studiat ofertele de apartamente si din pacate,desi nu am un salariu chiar mic,tot nu prea pot sa fac miscarea asta!
Poate ca sunt comoda,poate ca imi place sa ma complac in niste chestii inutile,poate ca sunt cam naiva........asa cred ca sunt perceputa!!!
Nu mai am parinti,ei au murit de mult,asa ca nu am la cine sa stau pana facem schimburile respective,pana as aranja celalalt apartament,dar revin,am studiat ofertele si nu mi-ar ajunge banii......
Oricum,ma gandesc, si-n cazul in care nu se poate sta in casa cu individul respectiv am sa fac in asa fel incat sa nu mai avem stres in nici un fel!
La un moment dat si el era de acord sa facem ceva pt. copil,ca sa-i fie bine si cred ca ne-am intelege cumva si in legatura cu apartamentul......
oricum,va multumesc ca m-ati inteles si ca mi-ati impartasit din experientele voastre,pupici
Elena-V.