vreau si eu un "dus rece"!

Raluca79 spune:

Am o prietena care s-a maritat cu un roman plecat in canada.
Nici ea nu vroia sa traiasca in alta tara (problema ei) dar intr-un final a ajuns la el dupa ce si-a rezolvat cu actele.
Nu s-a lasat, si in timp, l-a convins sa se intoarca amandoi in tara. Diferenta este ca nu aveau copil si ca el oricum avea de gand sa vina dar dupa ce strangea mai multi bani. Se pare ca fata a avut putere de convingere, asa ca bafta

dpop spune:

draga ilona

eu vreau sa o sustin pe elise in ceea ce a spus. nu stiu ce te tine pe tine in aceasta tara cu atata forta. persoanele care ti-s dragi (parintii in speta) s-ar bucura sa te stie ca iti fauresti un viitor mai bun. si tu, si copilul tau.
nu inteleg de ce vrei sa ramai intr-o tara in care, daca doamne-fereste patesti ceva si trebuie sa mergi la spital, nu se uita nimeni la tine fara spaga si nu primesti vata, tifon, leucoplast sau alte medicamente "pt ca nu mai sunt bani" si trebuie sa ti le cumperi tu de la magazin.
si asta e doar o situatie de viata, mai sunt n-spe lucruri care nu sunt in regula in tara: de la escroci care profita de naivitatea ta pana la judecatori corupti care le dau lor castig de cauza. sau uite, chiar scandalul cu salariile mamicilor, ca le-au pus sa stea ore in sir la x ghisee. poate ca nu ai avut destul timp sa te lovesti de situatii de viata, sa trebuiasca sa te descurci de una singura, fara ajutorul pilelor/parintilor. Si crede-ma ca fara o pila, e greu sa rezolvi multe lucruri. Poate lucrurile o sa se indrepte cu timpul... dar acum esti mai bine acolo.

Cat despre tine in relatia sotul tau ... ma recunosc uneori. Intr-adevar cred ca ti-ai proiectat toate neimplinirile si supararile asupra lui. Si eu cred ca il iubesti, poate nu la nebunie, dar michelle are dreptate... cu cat inaintezi in varsta, felul in care iubesti se schimba, nu mai e ceea ce iti imaginezi tu. Cred ca faptul ca el e si primul tau barbat, si prima relatie de lunga durata, te face ... naiva oarecum. Adica poate crezi ca ai scapat sufletul-pereche din mana si te-ai multumit cu mai putin, si acum regreti. Dar in filmele se termina cu happy-end in momentul cand cei doi se casatoresc/se saruta prima oara. Nu se uita mai departe, peste 3-4 ani cand el arunca ciorapii pe jos, umbla teleleu in oras, si ea are grija de copii si plange singura acasa ca n-o ajuta nimeni. (Au fost asemenea cazuri si aici, pe DC). Incearca sa gandesti in "the bigger picture". poate lucrurile nu o sa ti se mai para atat de negre.

noah, cred ca ma calific la capitolul "dus rece"

rilbuc1 spune:

Cu ceva exceptii, semeni cu sotia mea. Daca nu erai in Canada si daca aveai baiat as fi crezut ca chiar ea a scris:)

Rufus spune:

Mai, e usor sa spuneti ca respectul, intelegerea, confortul, copilul, etc conteaza cel mai mult; cate dintre voi traiti langa un om pe care nu l-ati iubit niciodata?
Acuma problema a fost cum de te-ai legat, ilona, de un astfel de tip, dar ne-ai spus deja ca nici tu nu pricepi si, oricum, problema e trecuta.
Din ceea ce spui, eu nu deduc insa ca ai motive serioase sa disperi.
Adica: daca cu adevarat nu poti trai cu el, va veni vremea cand o sa va despartiti. Stai calma si asteapta momentul optim.
Daca ai senzatia ca tu esti cea care a luat-o putin razna, scutura-te (ca un catel de apa) si da la o parte toate buruienile care-ti sufoca existenta. Usor de zis...Cred si eu ca un gand catre Dumnezeu si, chiar un specialist, iti va ordona nebuloasa din capul tau. Pentru inceput, inceteaza sa-ti plangi de mila: esti intr-o tara in care multi ar ucide sa ajunga, cu posibilitati mari pentru copil, maritata cu un tip care inca nu te-a aruncat pe geam, care-si iubeste copila, care poate ti-ar transmite si tie din bucuria visului sau implinit, daca ai avea rabdare si i-ai acorda credit; poate ca daca nu te-ai fi blocat ai vedea si unele parti bune, nu se poate sa nu existe.
Dar, ce-i cel mai important, oricare ar fi decizia pe care o sa o iei (si eu nu pot sa te sfatuiesc cumva), pana la acel moment bucura-te de viata, asa cum poti, pentru ca viitorul tau este tot ala, fie ca te chinui, fie ca esti calma. Si...cine stie cum se schimba lucrurile?

http://community.webshots.com/user/tora97

J G spune:

De acord cu Rufus.

Trebuie sa te focusezi pe alte activitati, sa te dezvolti, sa cresti, sa fii multumita. La un moment dat sunt sigura ca vei intalni pe cineva si te vei indragosti. Atunci e de facut o miscare.
Desigur... depinde de cat de serioasa e repulsia fizica fata de sotul tau. Cu asta nu se poate trai.

J

ilona77 spune:

va multumesc pt mesaje. in mare parte, am banuit raspunsurile pe care le voi primi, dar asta nu inseamna ca nu le voi lua in seama si nu le voi analiza. am citit postarile fiecaruia dintre voi si am incercat sa privesc putin si prin modul vostru "problema": uneori am impresia ca aveti dreptate si ca cineva din afara vede altfel lucrurile, insa, in momentul in care vine sotul meu acasa si eu incerc sa fac ce mi-am propus: sa fiu mai intelegatoare, mai dragastoasa, mai atenta cu el, totul se naruieste. incerc sa mai maschez, sa ii dau impresia ca e ok, dar nu ma tine mult. el stie lucrul asta si nu pare sa il deranjeze prea mult. cand il intreb daca nu crede ca i-ar fi bine cu alta, ca poate alta l-ar iubi, el imi raspunde: "nu imi trebuie pe alta, eu te am pe tine si sunt multumit", uneori ii spun ca nu il iubesc si el rade, atat, nimic mai mult.
stiam cum va fi in canada, citisem multe despre tara asta, speram insa sa fie mult mai usor dpdv psihologic, dar nu a fost asa. in ce priveste scara valorilor, o cunosteam si o simt pe propria piele mai ales acum ca trebuie sa mai fac un an de studii sa pot si eu sa imi gasesc un job pe masura, sa nu ma simt si mai rau decat imi este.
ca imi proiectez toate neimplinirile si nerealizarile in sotul meu e si asta adevarat, dar asta mi-am propus sa fac: i-am spus ca eu nu vreau sa emigrez, mi-am argumentat ideea, dar nu m-a inteles si nu m-a ascultat, atunci i-am spus ca facem cum vrea el si ca eu nu ma implic in absolut nimic, iar daca va iesi rau ... va sti in capul cui se vor sparge toate oalele.
despre romania si tot ce este acolo stiu, nu am uitat, dar uneori credeti-ma ca as da orice sa ma intorc. spunea cineva ca altii al omori sa ajunga aici ... nu ma pronunt pt ca ... parerile sunt impartite iar eu sunt in tabara "anti canada" ... stiu si cum e sistemul medical romanesc, stiu cum e si cu birocratia si cu fetele cenusii ale romanilor, dar si aici te apuca damblalele cand stai cate 8 ore la urgenta si te dor toate si nimeni nu te baga in seama (atunci spui ca era mai bine in tara ca dadeai banul si imediat se rezolva), cand astepti si 2 luni pt o echographie, cand pt a lua un rendez-vous la medicul de familie e o adevarata "provocare" sau alte exemple, credeti-ma ca ma apuca si mai tare "tembeliile".
mi-am gasit si alte preocupari, mai ales acum cat inca sunt in vacanta si singura atata timp cu gandurile mele, uneori imi tine figura, uneori insa si o imagine sau un lucru nerelevant ma fac sa redevin trista. singura care are efect asupra mea este fetita mea care nu ma lasa sa fiu trista si vine sa ma imbratiseze si sa imi dea pupice dulci, dulci si imi spune "mami nu mai plange" ...
decizia pe care o voi lua va fi in legatura directa cu fetita mea, ce ii va fi ei bine aia voi face ...
multumesc mult pt incurajari.

Acela care nu se iubește pe sine însuși nu stăpânește nimic pe lumea asta

zepellina spune:

quote:

---

Originally posted by Rufus

...Cred si eu ca un gand catre Dumnezeu si, chiar un specialist, iti va ordona nebuloasa din capul tau.
Dar, ce-i cel mai important, oricare ar fi decizia pe care o sa o iei (si eu nu pot sa te sfatuiesc cumva), pana la acel moment bucura-te de viata, asa cum poti, pentru ca viitorul tau este tot ala, fie ca te chinui, fie ca esti calma. Si...cine stie cum se schimba lucrurile?

http://community.webshots.com/user/tora97

"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde

---

Destul de greu, dar ft important sa te concentrezi pe ce este bun, sa apreciezi.

zepellina

ilona77 spune:

am raspuns mesajelor voastre, dar nu vad raspunsul

Acela care nu se iubește pe sine însuși nu stăpânește nimic pe lumea asta

Loma spune:

Ilona, acum am inteles mai bine, dragoste cu sila nu se poate.... daca simti asa atunci elibereaza-te din lanturile unei casnicii nereusite si intoarce-te in Romania.

Si eu stiu ca se sta la urgenta cu orele, insa totusi cum traiesc atatia oameni aici traiesc si eu, si durata medie de viata este mai mare aici decat in Ro., inseamna ca dincolo nu e cum ne imaginam noi, uita-te aici pe strada sa vezi cati batrani sunt si prin magazine si restaurante, si nu-s crispati si nici preocupati ca nu le ajung banii de intretinere sau medicamente, eu de cate ori sun la ai mei, ma umplu de nervi, nu pe ei bineinteles..... Stii neajunsuri sunt si acolo si aici... of course tu stii cel mai bine unde vrei sa traiesti.

alte sfaturi ma abtin sa-ti mai dau... ca nu stiu de ce simt ca tu te razbuni pe sotul tau, si nu e corect....sper sa ma insel

Loma

Clover spune:

Si de ce ai plecat daca nu vroiai? Sa-i scoti ochii ca ai facut ca el si ca uite esti nefericita? Sunt de acord ca proiectezi in el nefericirile tale. Incearca sa te bazezi pe el ca sa treci peste, nu sa il faci si pe el sa se simta rau. Ca nu cred ca se simte bine sa te vada plansa si deprimata. Nu ai cu cine sa iesi, activitati in care sa participi? Stand in casa problema se agraveaza.

Nu pot sa cred ca e Canada spaima nivelului de trai. Cred ca tu nu ai vrut sa pleci si ca nici acum nu-ti doresti sa te adaptezi.

Intrebarea mea este: acasa pentru tine e mai degraba langa sot sau mai degraba in Ro?