Vina mea
Raspunsuri - Pagina 6
Elise spune:
Avalon, in faptul ca unele lucruri nu se leaga...ai dreptate. Nu se leaga. Din cauza asta am cerut si noi investigatii suplimentare.
Medicii sint oameni, nu contest ca pot gresi - ce m-a deranjat f. tare a fost modul in care Moisa l-a anuntat pe sotul meu ca e steril.
Am detaliat asta, n-o sa revin... El e mai optimist de felul lui, dar mie daca imi spunea cineva "esti 100% sterila, pa, ne vedem la anu'!" cred ca faceam un soc....
N-am competenta sa cuantific cunostintele lor medicale, dar diagnosticul de azoospermie e destul de grav, si ultimul lucru care iti trebuie cind auzi asta e un medic ostil si grabit.
Aici sper sa imi dai dreptate.... In rest, sa dea Dumnezeu sa fi gresit diagnosticul - nu ii port pica pt asta - si iasa altceva la analizele pe care le luam maine!
Elise
ponicid spune:
Analizele sotului tau trebuie repetate: sunt suituatii cand barbatilor le ies analizele foarte proaste (de exemplu daca a avut febra chiar inainte de a-si face analizele). Chiar daca problemele lui se confirma, chiar daca problemele tale sunt reale tot merge FIV.
Elise spune:
Daniela,
S-au reconfirmat analizele: 0 gigei.
Acum il indop cu tot felul de tratamente naturiste (inclusiv branca ursului_ si vrem sa mergem la un urolog sa vedem cauza.
Daca ...n-are deloc (ZERO spermatozoizi cum a binevoit sa ne anunte Moisa) cu ce sa fac FIV?!
Nici FIV + ICSI cred ca nu e cert.... asta lasind la o parte ca ne-am permite citeva FIVuri, dar ICSI e de doua ori mai scump, si combinatia asta, facuta de citeva ori la rind, fara rezultate, ne-ar lasa si fara copii si aurolaci, pe deasupra!!
Avem amindoi venituri bune- dar vin lunar, nu toti odata - si daca nu iese din prima, ne-ar trebui 50-60.000 USD disponibili numai sa tot facem teste.... si sa stam prin spitale... si daca stam prin spitale, cine mai produce?!
In RO sa faci copii e considerat un moft - asa cum iti pui silicone, de ex. - deci statul nu considera ca infertilitatea e o infirmitate si nu faciliteaza nicicum tratamentele.
Daca reusim sa ii surescitam citiva amariti de gigei, si mai sint si eu in viata la ora aia, nu mor de inima rea, o sa incercam un FIV + ICSI - daca merge, bine, daca nu mama surogat.
Si daca nu s-o prinde embrionul nostru nici la mama surogat, atunci infiem!
Amin!
Copil vreau sa am si o sa am cu orice pret si orice risc.
Chiar daca o sa ajungem sa dormim cu el in masina.... ca n-o sa mai avem altceva 
Oricum nu luam averi cu noi in pamint.
C'est.
Elise
mircea42 spune:
Nu voi raspunde direct la subiect. Desi nu e mare greutate, intr-o lume in care fiecare ne dam cu parerea asupra celor mai siferite probleme.
Dar la modul (dupa opinia mea) extrem de clar, extrem de destept in care expui grafic, dar si stilistic problema, sint convins ca vei depasi dificultatea - chit ca nu e dintre cele mai simple.
Claritatea in exprimare o reflecta pe cea din minte...
Da-i inainte!
mircea42 spune:
Tot eu.
Cred ca e bine si ca nu te jenezi a vorbi despre ceea ce consideri "vina mea". Indeobste lumea arunca vina pe altul. Ba ce rechizitorii se ridica spre celalalt, ca nu are suflet, ca e fiara etc.
Si asta e un punct bun in contul tau, in ce priveste viitoru-ti.
Tine un pic de masochism, de sentiment culpabilitate accentuat, dar produce si o energie ce-ti va folosi.
Parerea mea...
Elise spune:
quote:
Originally posted by mircea42
Tot eu.
Cred ca e bine si ca nu te jenezi a vorbi despre ceea ce consideri "vina mea". Indeobste lumea arunca vina pe altul. Ba ce rechizitorii se ridica spre celalalt, ca nu are suflet, ca e fiara etc.
Si asta e un punct bun in contul tau, in ce priveste viitoru-ti.
Tine un pic de masochism, de sentiment culpabilitate accentuat, dar produce si o energie ce-ti va folosi.
Parerea mea...
mircea42
Mircea, multumesc pentru aprecieri.
Sincer, nu obisnuiesc sa ma culpabilizez inutil.
Dar daca descopar ca propriile mele "componente" nu functioneaza, pe cine sa dau vina?
Pe doctori?
Ei doar au incercat sa repare ceva.
Pe barbatu-meu?
N-are nimic de-a face cu trompele mele.
Pe mama?
Ca mi-a facut trompe proaste? Putea sa aleaga altele?
Pe mama natura?
Ca mi-a dat ceva ce nu merit?
Sint oameni care s-au imbolnavit de cancer.
Si n-a fost vina nimanui altcuiva.
Sint oameni care au murit in accidente de masina - si n-a fost vina copacului, sau masinii, care e doar o unealta.
Nu vad, sincer, pe cine altcineva sa dau vina.... Nu sint masochista, dar nici defensiva nu sint.
Probabil sint doar prea extrovertita si, spre deosebire de barbatu-meu, care a suportat situatia (oarecum similara) fara sa se dea cu capul de pereti, eu am simtit nevoia sa ma pling pe toate forumurile....
Dar cred ca intra in natura femeii sa-si discute problemele in detaliu, in timp ce barbatii analizeaza si iau decizii indeobste singuri.
Elise
Alyssa spune:
Acum citiva ani buni eram si eu in aceeasi situatie... Am incercat cinci ani sa ramin insarcinata, fara nici un folos. Stiu prin ce treci si stiu ca nu este usor.
Si mai este si perioada asa aiurea si tare depresanta pentru o femeie care vrea sa aiba copiii si nu poate. Craciunul... Poze cu brazi impodobiti si copii veseli in jurul lor, Maria care naste pe Iisus, familiile care se baga unde nu le fierbe oala "da' voi cind aveti de gind sa faceti copii?!"...
Ei, bine, acum sapte ani, de Craciun ne aflam in vizita la niste prieteni. Copiii lor se jucau veseli, erau citeva familii... Si eu spun cu tristete "vai, ce fericite trebuie sa fiti ca aveti copii"... Si ele ma intreaba curioase de ce, eu le spun despre durerea mea ca nu pot face copiii. La care o femeie se imi spune pe un ton natural "dar ai incercat sa te rogi pentru un copil?" Poftim?... "pai da, un copil este un dar de la Dumnezeu. Ia incerca si roaga-te asa cum stii tu cu cuvinte simple"...
Au trecut sarbatorile alea cu chiu cu vai, tristetea era in floare la mine in suflet... Si am lasat totul in voia lui Dumnezeu. M-am rugat la el cu cuvinte simple, i-am cerut si mi-a dat. Am ramas insarcinata in Februarie 1999 iar in Octombrie 1999 an nascut-o pe Sarah. Maya a venit dupa doi ani, o alta minune.
Nu vreau sa crezi ca sint nebuna, nici super-religioasa nu sint sa stii... Dar iti spun povestea mea sa vezi ca mai exista minuni in vietile noastre. Fii deschisa sa accepti o minune, cere si tu si ai incredere.
Intre timp gindeste-te la binecuvintarile tale pe care le ai acum. Ai un sot bun care este alaturi de tine, care te iubeste si are incredere in voi. Nu il indeparta, e jumatatea ta. Ajutati-va unul pe altul.
Sarbatori fericite si numai bine va doresc! 
Alice
Alyssa spune:
Incearca sa ii fii aproape. Nu cred ca este usor nici pentru un barbat sa afle ca nu are spermatozoizi jucausi si productivi... Poate nu se simt barbat indeajuns, poate ca acum va lua mingea vinei in curtea lui... Eu zic sa o lasati incolo de vina ca nu este buna la nimic.
Nu este vina nimanui si voi trebuie sa aveti atitudinea asta... Nu exista vina. Aveti doar o problema pentru care exista rezolvare intr-un fel sau altul.
Elise spune:
Sa va spun cum a evoluat situatia?
1 - am aflat ca nu pot eu (decit FIV, sanse mici. Ca trompele mele sint compromise, pe veci, definitiv, si asta e.
2 - am bocit ce am bocit, si l-am trimis la analize pt. FIV.
Am zis ca o facem si pe asta.
3 - si-a facut analizele, a aflat ca el are sanse 0 (da, zero) - azoospermie. Dna. doctor Moisa a ridicat din umeri - "asta e!"
Am crezut ca e o greseala.
4 -am reverificat diagnosticul lui la Medsana. Acelasi. Azoospermie - 0 spermatozoizi viabili. Nu ni s-a spus nici macar daca erau morti sau nu erau deloc... si care ar fi posibilele cauze?!
5 - ne-am dus la familii - la rudele pina la a 7-a spitza - si n-am descoperit nici un caz similar in familie. Toti barbatii au copii...din plin.
6. Ne-am plins pe aici pe forum si o prietena ne-a spus ca putem re-verifica diagnosticul la alt dr..
N-aveam mari sperante, fiinde deja confirmat - am zis ok, nu poate sa ne strice.
7. Al treilea rezultat: are spermatozoizi, dar n-au ajuns la maturitate - rezolvabil cu tratament (parca e o diferenta, nu?)
Acum stau sa ma intreb.... dupa tot ping-pongul asta, daca intr-adevar n-ar fi fost bine sa stam linistiti acasa si sa ne rugam la Dumnezeu sa ne dea un copil ?!
In ultimul timp n-am facut decit sa umblam disperati prin spitale, si sa auzim de 3 ori nu si o data da.... Ne mincam nervii, linistea si increderea unul in altul, cind de fapt toate "diagnosticele definitive" se dovedesc a nu fi definitive deloc ?
Elise
Kehleyr spune:
Eu ti-am citit de la inceput povestea si m-a impresionat foarte tare. N-am sa iti spun sa nu iti pierzi speranta in sarcina naturala pentru ca ai explicat de 100 de ori ca nu se poate fizic, si eu una nu cred ca acum va veni "o minune" care sa te faca sa ramai gravida. Poate celelalte fete nu stiau care este problema, sau nu aveau un diagnostic definitiv, ceea ce nu este cazul tau.
Nu inteleg insa situatia cu soztul tau si cred ca acolo trebuie sa mai ceri lamuriri. De ce a primit de doua ori un diagnostic si a treia oara un alt diagnostic, mai bun? V-au explicat?
Eu te admir pentru faptul ca ai facut toate investigatiile posibile si sa nu le consideri niciodata timp sau energie pierduta, oricat de stresante si de dureroase au fost. Macar puteti sta cu constiinta impacata ca ati incercat tot ceea ce a depins de voi.
In locul tau -- ce usor e de spus, dar imposibil de fapt de inteles -- eu as lua-o logic. Incercati si tratamentul lui si poate un FIV, dar mergeti si pe calea adoptiei - am vazut ca te interesezi deja si de acest aspect. Nu lua nimic ca pe o fatalitate. Poate destinul vostru este de fapt sa adoptati. Inca o data, nu am pretentia ca pot sa inteleg cu adevarat ce se petrece in sufletul tau, si cat de mare este drama prin care treci. Dar pari o persoana cu picioarele pe pamant, asa ca sunt convinsa ca vei gasi o rezolvare. Daca te lasi coplesita de situatie siguri nu rezolvi nimic, si iti vei deteriora si casnicia.
`Would you tell me, please, which way I ought to go from here?'
`That depends a good deal on where you want to get to,' said the Cat.
`I don't much care where--' said Alice.
`Then it doesn't matter which way you go,' said the Cat.
`--so long as I get somewhere,' Alice added as an explanation.
`Oh, you're sure to do that,' said the Cat, `if you only walk long enough.'