fantoma ex-ului

ca fiecare dintre noi si eu am o poveste a mea... o poveste de dragoste cu un final nu tocmai fericit... o relatie de aproape10 anicare ar fi trebuit sa se finalizeze cu o casatorie...a trecut un an de la despartire, timp suficient-in mod normal de uitare,dar totusi fantoma ex-ului nu imi da pace...in acest rastimp am gasit si baieti de calitate, desi credeam ca sunt niste specii pe cale de disparitie..., dar exista subiecte, situatii in care nu pot sa nu fac comparatii, sa nu imi spun ca EL ar fi zis asa, ar fi facut asa etc.
dar, probabil - de fapt,sper din tot sufletul, ca nu sunt sigura in situati aceasta!cu siguranta exista o solutie si pt.asta!

petruta spune:

Cu prima , si "marea iubire" vei face mereu comparatii, a fost probabil si de mare durata, a fost neconditionata, si probabil te-ai maturizat, pretentiile au crescut sau numai tu stii bine ce te leaga de de fostul si vrei sa regasesti la ceilalti. Sau nu ai gasit pe cel potrivit sa te " dea gata ".

Singura vei rezolva problema, sfaturile altora nu conteaza.

Petruta

petruta spune:

Totusi, mai ai pentru ce trai , altceva decit ex-ul, viata e frumoasa, un copil te va implini, chiar daca nu-l faci cu Fat Frumos ( momentan e ocupat cu Ileana Cosinzeana), trebuie sa fie un om pe care te poti baza, etc. Hai ca m-am bagat prea mult..
Petruta & bb Mihai

ponicid spune:

Roxana cu mana pe suflet pot sa-ti spun ca orice iubire dureaza pana la urmatoarea.
Se intampla insa ca la fiinta umana obijnuinta sa fie a doua natura.
Orice barbat va veni acum in viata ta il vei compara o perioada indelungata cu anteriorul. Va fi un strain o perioada. Nu il vei accepta, te vei chinui, te vei gandi ca niciodata un barbat nu o sa fie ca si anteriorul, ca acela a foste cel mai cel. Acest lucru va fi simtit de cel de langa tine si este posibil sa il indepartezi. Daca totusi relatia va continua cu timpul vei invata sa il accepti si de abia dupa aceea sa il iubesti. O sa te trezesti iubindu-l si poate o sa-ti dai seama de asta intr-o situatie de criza, nu in conditii normale.
Eu nu cred in nostalgia primei iubiri. Cred ca cea mai mare iubire este cea actuala. Daca nu se intampla asa inseamna ca nu iubesti cu adevarat, ca nu ai gasit o noua iubire ci o noua prietenie.
Asa ca nu te astepta sa gasesti un barbat care sa-l inlocuiasca pe anteriorul peste noapte. Intai accepta-l si apoi o sa-l iubesti. Bineinteles nu este vorba despre orice barbat. Este vorba despre unul care iti place din tot sufletul dar simti ca nu te poti apropia de el din cauza umbrei fostului.
Curaj, esti tanara. O sa-mi dai dreptate odata.

Daniela, mamica de Ana-Maria

ariel_7000 spune:

si eu patit ceva asemanator, dar am luat-o ca o lectie de viata.ne-am despartit dupa o relatie de 5 ani, chiar in luna in care trebuia sa ne casatorim.m-a inselat cu "cea mai buna prietena". a durat 3 ani sa mi-l scot din minte si tot nu am reusit in totalitate. dar acum ganedesc altfel.imi dau seama ca am irosit atatea sentimente si atata timp pt un om care nu merita asa ceva...
dar totul are un rost in viata. daca nu se intampla asa, acum nu-l mai cunosteam pe sotul meu sau daca-l cunosteam, nu eram impreuna, nu mai eram insarcinata cu papusica mea, si ...totul ar fi fost altfel.ii multumesc lui Dumnezeu ca a aranjat EL lucrurile in asa fel incat sa fie perfect.
si inca ceva, nu vreau sa te supar, dar eu am o vorba:"fiecare sut in fund, e un pas inainte!"

ariel

cezara spune:

Depinde de tine, de vointa ta . Poate mai ai nevoie de putin timp ca sa te convingi ca NU MERITA. Intotdeauna exista ceva mai bun , care va veni la tine atunci cand vei fi pregatita sau vindecata.Nimic nu dureaza o vesnicie.Nici tristetea ta. Cat priveste tendinta de comparatie cu "ex-ul" , va disparea de la sine.
Depinde de noi sa ne fie mai bine. E atat de simplu , de fapt, sa fi fericit.

ANDRUSHKA spune:

Fostele iubiri
Simple amintiri
Stranse-ntr-un album
Ma-nsotesc si-acum prin lume...

Am vrut la randul meu sa postez un subiect chiar cu titlul asta" fostele iubiri", dar m-am gandit ca ar fi prea intim, si am renuntat.Acum, ca ai facut tu pasul,vreau sa te asigur ca nu esti singura pe baricade...
hmmm, e mult prea mult de spus, dar in cateva cuvinte suna cam asa...ne-am cunoscut acum aproape 6 ani, si dupa multe peripetii care implicau si o iubita cu care el locuia si de care am aflat intamplator, am ramas totusi impreuna. Probleme cu parintii mei, probleme cu o boala "rusinoasa " pe care mi-a transmis-o si cu care a trebuit sa lupt , sa nu se afle ceva, tratamente, perfuzii, etc... Cu toate astea ne iubeam, ma simteam asa de bine langa el,encercam sa-l ajut( mama lui murise, tatal era alcoolic), il ajutam si cu bani, bursa mea de la facultate deja o ridica el, dar in acelasi timp si el imi mai cumpara cate ceva, mergeam la mare din banii economisiti impreuna, etc...Avea un mare vis...sa ajunga aici in USA unde avea un frate. In 1999, a reusit. Printr-o casatorie de convenienta. Mi s-a parut cel mai greu sacrificiu pe care l-am facut vreodata, sa-l las sa plece fara sa stiu daca va mai fi la fel vreodata. Tip[a cu care se insurase, urata ca mama padurii, se dadea pe langa el... aici au locuit impreuna, dar el o ura de moarte. Am rezistat aproape 2 ani la departare, paream chiar mai uniti ca mai inainte. A reusit sa ma aduca langa el. Ce poveste frumoasa, nu?? Ei bine, nu se termina cu happy-end... El s-a schimbat f mult aici, America asta parea ca i-a luat mintile, banii in primul rand, imi facea scandaluri pentru cele mai mici cheltuieli, chiar daca erau pentru casa si menaj, nu mai vorbesc de ziua cand am avut tupeul sa ma duc la coafor... Am fost sa-mi vizitez parintii in Romania, abia daca mi-a dat ceva bani de cheltuiala( oare sa mentionez ca aveam 2 servicii, 7 zile din 7 si ca toti banii se duceau in contul lui, ca nu avea timp sa treaca pe la banca si sa deschisa unul ptr amandoi..) Stati, nu dati cu pietre inca...mai am de spus.
Ma sinteam deprimata, obosita,urata , neingrijita . Bineinteles ca nu uita sa-mi aminteasca ca am luyat aproape 20 de kg in nici un an jumate...se uita urat cand imi cumparam o pereche de blugi...cumparam numai second hand. Dar el si-a luat o masina luxoasa, eu mergeam pe jos, n-avea bunul simt sa vina sa ma ia de le servici, chiar daca era trecut de miezul noptii. In romania cand mergea , cheltuia ca un nabab, plus streaptease baruri...lasa ca si pe aici mai evada prin Canada, ce , sa ma astepte pe mine, "biata" profesoara ajunsa ospataritza shefa sa vina sambata seara de la munca cu talpile umflate si nauca de creieri??? Dar cel mai mult ma deranja chatul pe internet cu diverse gagici, pozele, corespondenta, secretul si sasritul in sus cand ma interesam de subie\ct. Dar avea pretentii sa-i fac mancare, curat, etc. Am spus nu, cand ai sa vii sa ma ajuti, sau cand ai sa stai macar langa mine, sa mai vorbim si noi una, alta, atunci, da, vei avea de toate...Scene dure, amenintari, " mie imi trebuie o femeie spirt." care naiba femeie spirt o sa-ti indure tie toate astea, mai flacau???
In iunie, anul trecut ne-am certat rau, am stat ca doi straini in casa doua saptamani, apoi am plecat...a avut grija sa sune in Ro, sa-i alerteze pe parintii mei, dar mai inainte de asta a sunat la prietenul lui din Ro , sa se duca la parintii mei si sa iaTvul si un amarat de casetofon pe care acestia le tineau la ei, ptr ca la apartamentul lui nici macr incuietoare ca lumea nu aveau... Mi s-a parut mitocania fara margini...
Am mai tinut legatura cateva luni, chiar am incercat sa dregem ceva, dar la suprafata, problemele ramaneau. De una singura am reusit mai mult decat cu el. Acum ne intalnim, ma suna aproape zilnic, si de obcei nu raspund, vrea sa fim amici-ceea ce eu nu pot-. Acum am un nou prieten, alt aluat de om, familist, om de actiune, tot ce-si pune in cap face, ma alinta, ma ocroteste... desi suntem doi amarati de emigranti, ne-am luat casa. Cu toate acestea, fantoma celuilalt ramane. Il iubeam foarte mult cand am decis sa ma rup de el. si acum dupa atatea luni inca am senzatia ca tredbuie sa ma trezesc din coshmar si Iuli este inca langa mine, ne intelegem si ne iubim. Sunt nopti in care il visez si ii simt si rasuflarea.. cand se intampla sa vorbim, dau numai raspunsuri monosilabice, ptr ca ma buseste plansul. cand mi-a spus ca de revelion a avut un accident de masina pe la Iasi si" era sa-l pierzi pe Iulicu' de tot" am zis ca innebunesc de durere, dar n-am reactionat, am plans dupa ce am inchis telefonul. Unde sa ingrop eu dragostea asta in care am crezut atat? Acum imi spune ca sunt femeia perfecta, ca nu-si doreste alta, ca el nu se mai insoara niciodata, ca unde e "piticul" lui...Piticul a murit de tot, mai exista uneori doar in vise cand te saruta si fuge inapoi in realitate...