cum scap de fantomele trecutului?
Raspunsuri - Pagina 2
violeta69 spune:
Acum chiar ca ma faci sa-mi pierd orice speranta!
Nu se poate sa fie o soarta,trebuie sa putem face ceva pentru noi,trebuie sa se poata face ceva,trebuie sa gasim o portita prin care sa putem trece dincolo............acolo unde exista iubirea!Iubirea adevarata!
Eu cred ca trebuie sa nu ne pierdem speranta(vorbesc la plural pt. ca sunt mai multe fete in aceeasi oala,printre care si eu........).Cred ca daca gandesti pozitiv atragi energia pozitiva.......cred ca trebuie sa iubesti atat cat iti e permis,dar sa pastrezi "beculetul aprins",cred ca trebuie sa inveti sa si pierzi si mai ales sa inveti sa o iei de la inceput!
Mai cred ca trebuie sa inveti sa te bucuri pentru ceea ce ai,pentru ceea ce-ti ofera clipa,sa inveti sa accepti ca oamenii asa cum sunt...si sa nu-i judeci dupa tine,dupa cum ai face tu!!!!
Pentru ca o sa fii tare dezamagita!
Eu iti doresc sa-ti gasesti marea iubirea,tie si la toate fetele.....
Elena-V.
Witchie spune:
Cred ca greseala cea mai mare pe care o face o femeie cand iubeste este ca incearca din rasputeri sa faca prea multe: sa se adapteze la gusturile barbatului, sa ii fie pe plac, sa ii inteleaga pasiunile, sa ii tolereze defectele, sa tina cont doar de calitati, sa inchida ochii, sa aiba rabdare, sa nu fie cicalitoare ori prea geloasa ori prea indiferenta, sa nu-i lipseasca nimic sotului/iubitului sa nu isi doreasca din alta parte, de la alta femeie, sa ne accepte. Eu cred ca femeia daca iubeste lasa de la ea, se uita pe sine, chiar si cele mai puternice dintre noi facem la fel, pentru ca asa ne-a invatat societatea: barbatul e greu de tinut acasa, trebuie sa te lupti pentru casnicia ta, familia e mai importanta decat propria persoana, copilul are nevoie de tata blablablabla...
Cred ca e bine sa nu uitam cine suntem. ce ne place. ce ne defineste. ce ne caracterizeaza. ce ne scarbeste.
Cred ca e bine sa ne spunem zilnic: aminteste-ti cine esti. Si sa ne iubim mai mult noi pe noi, sa ne placem mai mult, sa ne acceptam noi, sa fim noi fericite cu noi insine. Pe urma va fi mai usor pentru un barbat sa fie fericit cu noi. Asa cred.
Anda, mama Irinei
fotografiile Irinei
Ingerul a strigat
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=62033" target="_blank"> VA MAI AMINTITI DE LOVE STORY?
mircea42 spune:
<<Ma gandesc ca daca as spune unui barbat, din primul moment in care l-am cunoscut: vezi, suntem 2, trebuie sa accepti si copilul, ar fugi mancand pamantul. Insa daca ar ajunge sa se indragosteasca de mine, s-ar putea sa accepte , cu greu dar sa accepte, si ideea ca eu am si un copil de crescut.>>
Una din iluziile (si prin definitie supusa dupa un timp destramarii) vietii: ca un barbat indragosteste de o femeie cu copil.
Vor sari fetele in sus la afirmatia mea, dar asta sa fie singura problema.
Ca sa ajungi sa te indragostesti (minus proiectii nefericite ale altcuiva, dar astea dureaza si mai putin), trebuie ca acea persoana sa ti se dedice in mare masura. Cel putin din experienta mea, mamicilor nu prea le mai ramine timp si dispozitie pentru sportul asta. Nu-i un cap de tara, dar cred ca aiurea sa mai ceri cuiva amor in situatia asta, chit ca doamna H sau T duce mare lipsa de grija unui barbat.
Exista situatia apropierii unor soti cu copii pe cont propriu. Din acelasi motiv nu cred ca se va ajunge la indragostit. N-am spus-o eu, ca "iubirea vrea totul".
Eu doar vreau sa ma adaptez cit mai bine realitatii, m-am saturat de capete ca prostul in pragul de sus, in vremea ce educatia imi spunea ca acolo nu e nici un prag, mi se pare mie, asha ca da-i inainte in baza regulilor moshtenite.
Ideea de barbat care s-a indragostit de o femeie cu copil mi se pare in
voikami spune:
Ra_mata, am citit povestea ta si ce pot sa-ti spun, este ca fantomele trecutului se duc abia dupa ce te regasesti pe tine. Dupa asa ceva, a cauta cu disperare o relatie, inseamna a merge din relatie in relatie, pentru ca dupa un esec nu poti fi decat foarte dificil, neincrezator, foarte putin deschis la minte si la suflet, iar "mersul" asta din relatie in relatie duce la o posibila devalorizare a propriei persoane in proprii ochi. Ce scria Witchie, este perfect adevarat. Cu amendamentul ca sunt femei care stiu sa nu devina manusi in mana celui ce le poarta, au tarie de caracter, stiu sa spuna ce le deranjeaza si stiu sa ramana ELE. Este foarte important sa stii sa spui lucrurilor pe nume intr-un mod inteligent si constructiv. Din pacate, invatam toate acestea, dupa esecuri. Uneori nenumarate. Uneori din vina noastra, alteori ....doar victime ale propriei naivitati.
Remediul dupa un esec este.....singuratatea. Macar o vreme. Pentru introspectia fara de care nu vei sti niciodata cine si unde esti.
Ce faci atunci cand barbatul pe care il iubesti mai mult decat pe tine si care te iubeste, nu suporta si nu-ti accepta copilul care nu e al lui (provine din fosta ta casnicie )? Care iti cere sa renunti la el pentru a putea fi impreuna ? Cum te imparti intre doua iubiri diferite ? Ce decizie ei ?
Doamna Bibi spune:
Draga mea,
cred ca te inteleg perfect cand spui ca ai nevoie pe cioneva alaturi, sa te simti protejata,iubita,dorita...cu alte cuvinte sa te simti femeie.Si eu traiesc aceeasi experienta neplacuta,sunt divortata de 8 luni si traiesc cu copilul meu,nu ma pot plange din punct de vedere financiar,am o casa,am masina,am reusit sa-mi fac casa asa cum mi-am dorit,sa-mi iau cam tot ce vreau...dar simt nevoia unui om alaturi de mine,simt nevoia sa fiu mangaiata,simt nevoia sa fiu luata seara in brate,sa mi se spuna noapte buna,sa am un umar pe care sa-mi pun capul cand vin obosita de la servici...asta am nevoie!
La mine problema este si mai complicata,nu ma pot desprinde de fostul meu sot,el vine mereu in vizita la copil si ma da peste cap.Stiu ca el are o relatie,l-am vazut cu ea,si m-a durut foarte tare.Problema este ca nu ma pot apropia de nimeni,parca m-am salbaticit si resping din start orice tentativa a oricarui barbat.Sunt o femeie foarte frumoasa (nu vreau sa ma laud...),nu asta e problema,problema este ca NU POT sa ma desprind de fostul sot...si atunci resping orice alt barbat.
Tu ai avut noroc ca ai reusit sa te apropii macar de cineva,asta e un prim pas bun.Nu trebuie sa te implici sufleteste daca crezi ca nu e el cel potrivit,nu-l respinge de tot,dar nu renunta.E mare lucru sa stii ca totusi cineva se gandeste la tine...chiar si cu un copil.
Viata merge mai departe,sunt convinsa,dar suntem oamenii si asa suntem construiti sa dam si sa primim afectiiune. Noi dam afectiune din plin copiilor nostri...dar avem nevoie si noi la randul nostru de afectiune...eu sper sa pot primi la fel de multa pe cat am dat si dau...Cineva acolo sus ne iubeste!
Doamna Bibi spune:
Daca vrei facem impreuna revelionul...
si eu tot singura voi fi de revelion.
Glumim noi dar pe mine ma cam deprima acest gand, ideea e ca toti prietenii pleaca unii din tara, altii la munte...ma rog, prietenii mei toti sunt cupluri, oricum m-as simti prost sa fiu singura printre ei...asa ca mai bine singura...singura.
Dar eu macar sunt optimista si sper ca va fi bine...macar atat.
J G spune:
Ra_mata, logica aceasta (ca barbatii buni sunt putini, ca au de unde alege) ar fi ok daca am alege cu capul. Ori noi foarte rar alegem asa, alegem cu inima (si barbatii la fel). Deci daca intr-o zi intalnesti un barbat care iti pica cu tronc si tu lui la fel, deci va indragostiti unul de celalalt, atunci nu o sa-i mai pese de complicatiile din viata ta. Mai ales ca mie mi s-ar parea grav daca ai mai fi indragostita de ex, dar tu nu esti. E vorba doar de un .... care te mai suna din cand in cand. Si probabil daca ai fi preocupata de o noua relatie nici nu ai mai baga in seama telefoanele lui.
sunt sigura ca va veni un moment in viata ta in care o s ate indragostesti si vei fii iubita. Nu vrea a minimalizez suferinta ta dar... statistic vorbind, asa va fi: vei cunoaste pe atcineva si vei incepe o noua viata.
Va pup!
J
daniela_b spune:
Draga ra mata,
Eu ma gindesc la tine in seara asta. Imi doresc sa fii linga cei pe care tu ii iubesti si sa fii optimista. Cauta puterea numai in tine! Cine nu te iubeste nu te merita, cum spunea Marquez. Sint foarte multi barbati predispusi sa devina cavalerii salvatori pentru femei minunate ca tine, deci poti spune ca exista speranta... Viata ti se poate schimba intr-o "secunda". Sora mea a fost maritata de doua ori, cel de-al doilea sot a plecat in America si cu toate ca stia cit de mult o va rani daca o va parasi si el asa cum a facut primul, tot a plecat si nu i-a mai dat nici un semn de viata. Din femeia frumoasa si puternica ce era ea...in citeva luni de depresie, a ajuns o epava. Cu greu s-a ridicat din noroi si cu si mai mare greu s-a scuturat. Avea 30 de ani si parea ca se duce spre dezastru. Dar ...pe data de 16 noiembrie 2002 s-a intilnit cu o prietena care a invitat-o la nunta ei in Austria. Sora mea nu avea bani de plecare dar pe 17 noiembrie s-a trezit cu un plic de multumire de la un fost coleg al ei care i-a trimis 200 de dolari pe care ii datora de aproape 3 ani...Pe 20 noiembrie a plecat, pe 22 noiemebrie l-a cunoscut pe cel care avea sa-i devina al treilea sot, un barbat austriac de 25 de ani ( cu 5 ani mai tinar!), frumos si destept si care pina in ziua de azi o iubeste ca pe ochii lui din cap. Ti se poate schimba viata cum nici nu visezi! Trebuie doar sa ai rabdare. Fiecare om are momentul lui!
Craciun fericit tie, lui Matei si celor dragi tie!
cu drag,
dana
CristinaT spune:
Ra_mata, iti doresc sarbatori fericite si tot ce-ti doresti sa se implineasca. Iti scriu pe e-mail ce am de zis.
6 ani -14 februarie 2006
KUKI spune:
Ups, te-am prins, ra_mata ! Aici erai ! Stai linistita ca si pe mine ma paste o depresie de zile mari. Si ma straduiesc sa bravez de dragul parintilor, sa fiu vesela si ciripitoare, sa nu-i mai vad cum parca imi plang de mila. Si eu sunt chiar singura in seara asta, ba pardon, noroc ca am un catel cu care sa petrec seara de ajun ! La mine nici copilul nu e acasa. A plecat cu tatal lui si cu o foarte mare gasca la munte. Sincer, ma straduiesc sa nu fiu rautacioasa, dar ma doare. Ma simt de parca mi-ar fi luat totul, familia la care am tinut atat, o parte din prieteni, linistea, increderea in oameni...Ce daca am o gramada de prieteni care-mi sunt aproape, ce daca am parintii, ce daca ! Eu vreau familia mea ! Vreau ca totul sa aibe rost, vreau sa stiu ce astept de la viitor, vreau sa ma inteleg pe mine insami. Sunt foarte confuza acum si ma straduiesc sa-mi mentin cat de cat moralul pe linia de plutire.
Craciun linistit Ra-mata, alaturi de puiul tau.
Va pup,
Iulia