Nefasta de ovreu:)

In urma cu mai bine de 22 de ani, bunica mea avea o baba prin bloc care cum prindea vreo fata tanara sau adolescenta prin zona se punea sa-i ghiceasca. Eu aveam atunci 6 ani...bunica-mea mi-a interzis sa stau de vorba cu ea sau sa stau prea mult prin jurul ei. Si baba, ma prinde, n-are ce face si-mi zice ca o sa am un copil din flori. Dra multa carte o sa invat,bani multi am sa invartesc si ... ca o sa ma marit cu un barbat brunet dintr-o tara pe nisipuri...Biata bunica-mea s-a suparat tare ca deh cine isi doreste nepoata cu copil din flori. Mai ales ca ma iubea ca pe ochii din cap.

Si acum sa revenim la oile noastre...De invatat, m-am straduit, banii ii invart dar de maritat... neam, nu se lipea nik. Si nu-s nici proasta , nici urata:).Pana cand mama plecata in Israel de ceva vreme ma sacaie sa-i trimit poze cu Catalina si cu Ana, nepoata mea. Ma strecor si eu prin poze. Despteapta familiei si sora mea, frumoasa familiei. Mama, mandra tare, arata pozele tuturor. Un cunoscut de-al ei care lucreaza pt un prieten al mamei vede pozele si zice ca eu sunt frumoasa familiei, nicidecum sora mea. Mama mirata nevoie mare ma suna a doua zi si-mi da nr lui sa-l sun. Eu ii zic ca nici in visele mele cele mai odioase nu ma vedeam nefasta de ovreu. Mama ma tot chinuie ca-i frumos, destept si... cu bani.. ca asa tb sa fie un barbat dupa canoanele maica-mii. Pana la urma ma suna el, incepem sa vb. Mare crai domnu' ovreu cu nspe mii de prietene credeam eu atunci.Cert e ca dupa 2 saptamani ovreu se infiinteaza in Bucuresti . Eu nu-s mare artista in descris sentimente, dar radiez. Se observa de la o posta ce bine imi e...parca sunt alta femeie. Si ma simt optimista, fericita. Pe de alta parte, eu sunt aici si nu ma pot rupe inca. El e acolo si nu se poate rupe inca. Eu nu stiu ce job imi pot gasi acolo, el nu stie ce job isi poate gasi aici. Si mai este familia lui care e total impotriva casatoriei noastre. Vreau sa fac ghiur mai mult pt familia noastra decat pt religie in sine. Ufff, cateodata mi-e atat de greu aici, singura, ca-mi vine sa urlu, sa-mi iau copilul si sa ma urc in primul avion. Dar ma retine ceva. Si daca ma insel si nu e asa cum simt? Periclitez situatia materiala a copilului pt o fantezie poate? Habar n-am ce sa fac.
Plec la el pt o saptamana la jumatatea lunii noiembrie. El vin ein decembrie aici pt o luna. Dar asa nu o s-o tinem la nesfarsit. Sunt constienta de asta.M-am apucat sa invat enbraica in speranta ca , odata inlaturata bariera l;ingvistica, poate imi voi gasi mai repede de lucru acolo.

Si acum stau si ma intreb ce vreau , de fapt, de la voi!? Si nu stiu de ce v-am scris. Poate doar sa-mi povestiti ce stiti voi despre evrei, cum e cu casatoriile mixte si altele....

Am citit aici ce se spunea la un subiect despre evrei ca-s cei mai buni soti...Asa este: este tandru, sensibil, stie sa potoleasca vulcanul din mine cand incep sa ma infurii:). Si simt ca ma iubeste si ca orice gest il face din suflet. A avut mari discutii cu familia lui care, pana la urma agreeaza ideea de a fi impreuina, dara fara casatorie./ Si mi-e teama ca daca vom sta acolo, familia lui ne va face mari mizerii, desi el are casa lui, singur.


Ufff, ce m-am mai lungit. Si e asa peste miezul noptii
EDitez : am uitat sa va spun ca m-a cerut de nefasta si eu am zis da. Si acum mi-e frica... de schimbare. Prea mult, prea greu...dintr-odata

nematics spune:

eu am copilarit in RO intr-un oras unde erau multi evrei, am avut multi prieteni si colegi evrei, nostalgia mea a fost ca nu m-am maritat cu un evreu, n-a fost sa fie; altfel asa am si eu convingerea ca sunt soti buni si nu am intilnit de-a lungul vietii situatii care sa imi schimbe convingerea asta.

si-apoi este un destin, e scris undeva acolo - nu-ti fie frica de aventura, daca poti tine familia lui la distanta va fi OK

numai bine!

nematics spune:

ps: poate gasesti si pentru mine unul, cind ajungi acolo!

Sabina spune:

daca aveti cat de cat capital, mutati-va in alta tara amandoi.

nu e bine sa fii intr-un loc unde nu prea esti dorit.in timp duce la frecusuri.

bafta!

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Rufus spune:

Temerile tale sunt reale. Mai ales ca ai si o responsabilitate in plus. Diferentele de cultura, de religie, de mod de viata, in fine, toate alte feluri de diferente, pot aduce incompatibilitati. Ai mult de riscat, adica.
Pe de alta parte, daca asta este destinul tau? Sansa ta?
Incearca sa o mai lungesti putin. Stati impreuna si lasa-l sa vorbeasca, provoaca-l, da-i sa bea ca sa i se dezlege limba, nu-i povesti prea multe din trecutul tau (vezi daca-l intereseaza), nu te plange de viata anterioara, fii vesela, dar precauta, nu-i da senzatia ca e ultima ta salvare (ca nici nu-i cazul)... Si gandestete-te la unele "reguli" pe care sa le discutati impreuna, care sa fie valabile dupa casatorie (problema familiei lui este una spinoasa, indiferent ce spune el acum). Sa aveti un soi de "contract" nescris, care sa cuprinda dorintele si temerile voastre. Pe care sa vi le amintiti atunci cand viata va face sa le uitati.
Si apoi, trebuie sa pornesti la drum cu ideea ca totul o sa fie bine, ca de aia te incurci, nu? Poate sa fie si rau, dar asta se poate intampla oriunde. Nimeni nu-ti garanteaza. Asa ca inlatura aceasta posibilitate.
Bafta!

http://community.webshots.com/user/tora97

cl spune:

Bebi, eu nu stiu ce sfat ti-as putea da. Ma bucur ca iubesti si esti iubita. Este asa de bine, nu? Un singur lucru iti doresc: multa fericire! Si sa iasa bine!
,

Claudia

lilach spune:

quote:

---

Initial creeata de bebi

In urma cu mai bine de 22 de ani, bunica mea avea o baba prin bloc care cum prindea vreo fata tanara sau adolescenta prin zona se punea sa-i ghiceasca. Eu aveam atunci 6 ani...bunica-mea mi-a interzis sa stau de vorba cu ea sau sa stau prea mult prin jurul ei. Si baba, ma prinde, n-are ce face si-mi zice ca o sa am un copil din flori. Dra multa carte o sa invat,bani multi am sa invartesc si ... ca o sa ma marit cu un barbat brunet dintr-o tara pe nisipuri...Biata bunica-mea s-a suparat tare ca deh cine isi doreste nepoata cu copil din flori. Mai ales ca ma iubea ca pe ochii din cap.

Si acum sa revenim la oile noastre...De invatat, m-am straduit, banii ii invart dar de maritat... neam, nu se lipea nik. Si nu-s nici proasta , nici urata:).Pana cand mama plecata in Israel de ceva vreme ma sacaie sa-i trimit poze cu Catalina si cu Ana, nepoata mea. Ma strecor si eu prin poze. Despteapta familiei si sora mea, frumoasa familiei. Mama, mandra tare, arata pozele tuturor. Un cunoscut de-al ei care lucreaza pt un prieten al mamei vede pozele si zice ca eu sunt frumoasa familiei, nicidecum sora mea. Mama mirata nevoie mare ma suna a doua zi si-mi da nr lui sa-l sun. Eu ii zic ca nici in visele mele cele mai odioase nu ma vedeam nefasta de ovreu. Mama ma tot chinuie ca-i frumos, destept si... cu bani.. ca asa tb sa fie un barbat dupa canoanele maica-mii. Pana la urma ma suna el, incepem sa vb. Mare crai domnu' ovreu cu nspe mii de prietene credeam eu atunci.Cert e ca dupa 2 saptamani ovreu se infiinteaza in Bucuresti . Eu nu-s mare artista in descris sentimente, dar radiez. Se observa de la o posta ce bine imi e...parca sunt alta femeie. Si ma simt optimista, fericita. Pe de alta parte, eu sunt aici si nu ma pot rupe inca. El e acolo si nu se poate rupe inca. Eu nu stiu ce job imi pot gasi acolo, el nu stie ce job isi poate gasi aici. Si mai este familia lui care e total impotriva casatoriei noastre. Vreau sa fac ghiur mai mult pt familia noastra decat pt religie in sine. Ufff, cateodata mi-e atat de greu aici, singura, ca-mi vine sa urlu, sa-mi iau copilul si sa ma urc in primul avion. Dar ma retine ceva. Si daca ma insel si nu e asa cum simt? Periclitez situatia materiala a copilului pt o fantezie poate? Habar n-am ce sa fac.
Plec la el pt o saptamana la jumatatea lunii noiembrie. El vin ein decembrie aici pt o luna. Dar asa nu o s-o tinem la nesfarsit. Sunt constienta de asta.M-am apucat sa invat enbraica in speranta ca , odata inlaturata bariera l;ingvistica, poate imi voi gasi mai repede de lucru acolo.

Si acum stau si ma intreb ce vreau , de fapt, de la voi!? Si nu stiu de ce v-am scris. Poate doar sa-mi povestiti ce stiti voi despre evrei, cum e cu casatoriile mixte si altele....

Am citit aici ce se spunea la un subiect despre evrei ca-s cei mai buni soti...Asa este: este tandru, sensibil, stie sa potoleasca vulcanul din mine cand incep sa ma infurii:). Si simt ca ma iubeste si ca orice gest il face din suflet. A avut mari discutii cu familia lui care, pana la urma agreeaza ideea de a fi impreuina, dara fara casatorie./ Si mi-e teama ca daca vom sta acolo, familia lui ne va face mari mizerii, desi el are casa lui, singur.


Ufff, ce m-am mai lungit. Si e asa peste miezul noptii
EDitez : am uitat sa va spun ca m-a cerut de nefasta si eu am zis da. Si acum mi-e frica... de schimbare. Prea mult, prea greu...dintr-odata

---

Bebi,
te-am rugat sa-mi dai detalii pe pm. Nu uita...te rog, e pentru binele tau. Cit despre ghiur !!!! e treaba cea mai grea din toata tevatura. Scrie-mi!

"Un sfirsit e un inceput..."

ella&com.

roisin spune:

Bebi, nici eu nu stiu ce sfat sa-ti dau, dar ma bucur din tot sufletul pentru tine si sper sa gasiti impreuna o rezolvare. Eu iti tin pumnii, sa fiti fericiti!

Yasmin spune:

bebi, eu zic sa stai tu linistita si sa nu te mai ingrijorezi deloc de ce decizie vei lua. in nov mergi la el, in dec vine la tine. eu zic ca in ian vei sti sigur ce ai de facut. deocamdata savureaza momentele frumoase si nu grabi lucrurile. stiu ca e usor de zis, dar e cel mai bine asa

Jocelyn spune:

Cred ca daca este evreu practicant, trebuie sa te informezi despre asta, fiindca s-ar putea ca obiceiurile lui sa ti se para greu de inteles.

If there were in the world today any large number of people who desired their own happiness more than they desired the unhappiness of others, we could have paradise in a few years.

bebi spune:

Aseara eram asa de obosita ca n-am putut sa scriu mai multe. Imi amintesc ca in prima zi cand ne-am vazut l-am intrebat despre religia lui. Mi-a zis ca nici chiar el nu poate respecta toate cele , dar sunt unele pe care le respecta cum ar fi: fara foc in casa in Shabat, sarbatorile cu toate obiceiurile si se roaga in fiecare dimineata timp de 10-15 minute. In vacanta, era tare ciudat pt ca eu credeam ca nu tb sa stau in camera cand el se roaga. Mi-a zis ca nu e nimic ca pot sa stau si sa fac ce vreau. Apoi stateam cand se rugam dar citeam sau nu faceam nici un zgomot. Radea de mine ca stau asa linistita. Zicea ca ce bine e ca-s cuminte, ar putea sa citeasca toata ziua. Ma rog, dupa cateva zile totul a intrat in normal, el isi vedea de citit iar eu de treburile mele. In legatura cu mancarea, eu nu mananc carne de porc de vreo 10 ani, la fel si Catalina. La gatit, e mai greu cu laptele care nu tb amestecat cu carnea. Dar nici asta nu mi se pare greu de imaginat si cat a stat aici am gatit asa cum am vrut eu dar fara sa-i deranjez obiceiul culinar.
M-a cucerit definitiv cand l-am vazut jucandu-se cu fiica mea. Desi Catalina invata mai repede ebraica decat invata el romana, isi da silinta. In fiecare seara, vorbesc ei doi la telefon si-si spun layla tov si chalomot metukim (noapte buna si vise placute).

In vacanta mi s-a parut initial ca e cam zgarcit. Insa nu m-am lasat , asa ca pana la urma l-am dat pe brazda. Chiar daca nu duce lipsa de bani e foarte muncitor si strangator, ceea ce contrasteaza flagrant cu mine. Si-a mai luat 2 joburi pt ca se gandeste ca acum are familie si nu vrea sa muncesc eu pana la epuizare. Se gandeste ca daca stam acolo nu voi putea lucra prea curand asa ca o sa avem nevoie de bani. Si vrea un copil ... ceea ce pe mine ma sperie si ma confuzeaza si mai tare. Eu am zis ca nu-i momentul, poate un an sau doi... avem timp ca suntem tineri inca (el are 31, eu am 28).

Nu stiu ce sa va mai povestesc. Mi se pare imposibila relatia asta si greu de imaginat.Dar ce apreciez cel mai mult la el este ca nu minte, cred ca nici nu stie sa minta. Si ne spunem tot ce facem, vb pana seara tarziu pe messanger. Parca asa distanta devine mai mica. Dar mi-e teama ca o sa ma obisnuiesc asa, sa traiesc in lipsa lui , numai din telefoane si messanger. O sa mai vedem, astept sa-mi iau pasaportul pe 10, el o sa-mi trimita invitatie si pe 17 sper sa fiu acolo. Mai scrieti-mi, imi face bine sa va citesc.