Mai locuieste cineva cu socrii?

Nu stiu daca mai e cineva pe aici care sa locuiasca in prezent cu socrii (permanent sau partial).
Eu sunt unul din cazuri. Pentru ca nu avem inca locuinta proprie, am stat in chirie dupa ce ne-am casatorit. In perioada in care am ramas insarcinata, din cauza problemelor de sanatate, ne-am mutat la socrii (sotul meu e singur la parinti) si de atunci am ramas aici pentru ca ne sunt de mare ajutor. Cei care au copii probabil stiu cat de mult inseamna sa ai intotdeauna un "ajutor" la dispozitie.
Noi speram sa ne mutam cat mai curand la casa noastra, insa pana atunci incercam sa ne adaptam noii situatii (de un an si ceva ne tot "adaptam":)
Pot sa spun ca am niste socrii minunati, niciodata nu mi-au reprosat nimic, ma considera fiica lor. Insa eu totusi raman la principiul ca fiecare familie e bine sa locuiasca singura. Chiar daca nu sunt probleme majore, cateodata imi doresc foarte mult sa fiu singura, cu familia mea, sa nu vad pe nimeni altcineva. Oare e normal?
Oricat de buna ar fi situatia, totusi mai apar si probleme, cred ca sunt inevitabile.

Mi-ar prinde bine daca ar mai fi cineva in situatia asta, cu care sa impartasesc "impresiile" :)


Impreuna = mami Flavia, tati Mircea si puiutza Sara

try spune:

De cand eram inca adolescenta si nu stiam prea bine cu ce se mananca viatza in cuplu sau relatile intre oameni imi spuneam ca eu nu o sa stau cu parintii sau socrii dupa ce ma voi casatori.
E una din conditile cele mai importante care favorizeaza o viatza de cuplu cat mai sanatoasa.
Nu-s multe cazurile asemanatoare cu al tau. Putini socri reusesc sa-si accepte fara probleme nora/ginerele.
O tanara familie are multe provocari carora trebuie sa le faca fatza. A adauga la asta nemultumirile, problemele socrilor/parintilor e o problema in plus care nu deputine ori copleseste cel putin unul din membrii tinerei familii.
Mai bine cu lipsuri materiale si un trai de pe azi pe maine, decat probleme interminabile si insolvabile cu parintii sau socri.

Alex - 5 Nov. 2004 ......... poze cu noi

filofteia spune:

Este foarte normal...
Eu am stat cu socrii doi ani... tot asa buni si cumsecade... Insa cand a aparut copilul ne-am mutat... soacra draguta a plans, desi ne mutam in apartamentul nostru, cu o statie de autobuz mai departe... ei ii parea rau...
Inevitabil apar probleme... nu poti sa te intinzi cand vii de la serviciu ca soacra vrea sa stea de vorba ... sau nu poti spala oricand rufe ca poate sunt ale soacrei intinse pe balcon... daca faci curat trebuie in toata casa... pe de alta parte un ajutor cand copilul este mic inseamna mare lucru...
Si inca ceva cam acelasi lucru este si daca ai sta cu ai tai... Mama a stat cu noi trei luni cand am reinceput serviciul si am simtit o mare usurare cand a plecat...
Dar cunosc familii care au stat o viata cu parintii/socrii si s-au obisnuit... Depinde foarte mult de cat de restrictiva este soacra... si ce face in casa....

devylla spune:

Sora mea a stat cu socrii 4 ani pana a reusit sa isi faca casuta ei!E foarte important sa fiti doar voi,chiar daca intradevar socrii va ajuta.
Eu o sa stau cu socrii casa langa casa sa zic asa...dar sper sa ma lase sa imi vad de viata...











poze noi
bubulinele
'Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramine constanta.'
Sabina

annitha_cl spune:

Eu stau cu socrii mei si pot sa-ti spun ca uneori este foarte placut dar alteori este neplacut...
Desi fiecare are partea lui din casa ( locuim la curte, in acelasi imobil dar cu intrari separate), casa fiind impartita in mod egal si nu ne deranjam unul pe celalalt apar unele probleme care, totusi, deranjeaza si anume: uneori in week-end poate nu vreau sa ies din casa, sau sa stau mai mult lungita in pat, sau pur si simplu nu am chef sa vad pe nimeni si, tocmai atunci, socrul meu incepe sa faca ture prin fata ferestrelor mele...iar eu am senzatia ca o face doar ca sa ma provoace...
Nu de multe ori socrul meu a avut de comentat cu privire la modul cum na organizam ziua sau cum ne impartim treburile casei ( eu si sotul meu) si multe altele...
Soacra mea nu prea intervine... dar si cand o face....
In plus, noi am mai facut modificari in partea noastra de casa si intotdeauna au avut ceva de comentat ( la culoarea pe care am ales-o in sufragerie, cu privire la modul cum imi lucreaza muncitorii, etc) si nu-ti mai spun ca ori de cate ori am schimbat din mobila ( am cumparat mobila noua iar pe cea veche am trimis-o la bunicii sotului), chiar daca nu au spus nimic am simtit in privirea lor dezaprobare.
Am invatat, de cele mai multe ori, sa fac abstractie de ei dar nu contest ca de cateva ori m-am certat cu sotul din pricina lor.
Daca ar fi sa aleg in a sta singuri ( chiar si cu chirie cu teama zilei de maine) si a sta cu ei.... as pleca si maine.

Cristina

Jocelyn spune:

Flavia, mi se pare cat se poate de normal ceea ce-ti doresti. Noi nu am stat nici o zi cu socrii sau cu parintii mei si cred ca am facut foarte bine. Este important sa ai un ajutor pentru copil, dar si mai important este sa ai casa ta atunci cand ai familia ta, sa te simti in largul tau. Oricat de buni ar fi socrii sau parintii, la un moment dat tot apar disensiuni.

De aceea va doresc sa va mutati cat mai curand, o sa fie alta situatie, alta intimitate, ai sa vezi ce e.

If there were in the world today any large number of people who desired their own happiness more than they desired the unhappiness of others, we could have paradise in a few years.

Boobooricu spune:

Eu stau de un an si ceva cu socrii, care sunt foarte de treaba, si ma ajuta foartemult..chiar cateodata sunt sufocanti, si nu stiu de cate ori mi-am varsat amarul pe sot..saracutul de el..este prins la mijloc.Este greu, chiar daca sunt de treaba, pt ca iti doresti sa poti sa faci ce vrei in casa ta, fara sa simti ca esti urmarita tot timpul si e ok daca lasi vasele in chiuveta..daca vrei sa te uiti la televizor cand vrei tu, nu poti pt ca socrii se uita mereu...sa folosesti calcul;atorul pt o clipa de destindere..nu poti, pt ca soacra este pe calc...daca vrei sa speli cand ai nevoie.. nu poti pt ca soacra are rufe in masina si mereu imi spala ea rufele..chiar daca vreau eu so fac(cred ca ii e frica cai stric masina..cine stie..)Nu am mai facut varza calita de nu stiu cand, ca se plange ca mirose..chiar daca in gluma..te deranjeaza..face ea mancare. Plus, cand am nevoie sa stea cu bebita, nu se ofera, iar cand nu am , se ofera..Noi sta cu ei pana ni se construieste apartamentul nostru...cica o sa fie gata in mijlocul lui ianuarie..mai am 2 luni sa zicem...in decembrie o sa fiu in Romania..trece timpul repede Slava Domnului..si o sa pot sa ma relaxez si eu in sfarsit!
Sfat pt cine se gandeste sa se mute cu socrii..mai bine traiesti cu mai putin, dar esti fericita si nu te certi cu sotul mereu din cauza a ceva ce a zis sau facut soacra !
P.S Sper ca nu am batut campii aiurea


elena
http://photos.yahoo.com/boobooricu2004

mariana75 spune:

Buna, eu stau cu soacra de cand m-am maritat... de 10 ani (socrul a decedat, nu l-am cunoscut)... iar de 2 ani s-au mutat si parintii mei cu noi, asa ca suntem 7 :)
Pe langa cateva dezavantaje, avem destule avantaje... cel mai mare avantaj este ca se ocupa de cei mici.
Pe Alexandru (4 ani), il duc eu la gradinita, dar il i-a intotdeauna tatal meu.
Irinuca (2 ani), are grija de ea mama soacra, iar dupa ora 14 cand vine de la job mama, sta si cu ea...
Ce sa mai, uneori dau sa fug... dar de cele mai multe ori zic: ce bine ca locuim impreuna si ne ajutam :)
Acum o sa ne mutam de la apartament la casa, dar tot asa... in formatie completa :)
Sanatate si pupici.

qsar spune:

Este adevarat, chestiunile locative pot fi stresante, si a locui impreuna cu socrii este o chestie destul de... incomoda. Dar totusi subiectul nu are prea mare legatura cu www.desprecopii.com/forum/forum.asp?FORUM_ID=69" target="_blank">Cabinetul Psi ci mai degraba cu sectiunea dedicata problemelor cuplului, de aceea voi muta.

Multumesc,
Q - moderator DC

Ramba spune:

Si eu stau cu socrii, in aceeasi casa, dar apartamente separate. La inceput am avut multe probleme pentru ca ei nu ma prea placeau. Nici acum nu cred ca ma plac prea tare, dar am inceput sa ne obisnuim unii cu altii. Asta nu inseamna ca nu avem conflicte, dar in ultima vreme s-au rarit.
Cel mai bine este sa locuim singuri, fara mama, fara soacra.

impreuna spune:

Mersi fetele de incurajari si ma bucur ca nu sunt singura in situatia asta

try asa ziceam si eu, ca nu voi sta niciodata cu socrii. Numai ca apoi eu l-am convins pe sotz sa ne mutam la ei, pentru ca in timpul sarcinii am stat la pat si sotul era toata ziua la servici, asa ca nu ma puteam descurca singura. Apoi am zis ca daca tot vom avea bb ne-ar prinde bine ajutorul lor si asa am ramas aici...

Jocelyn si eu imi doresc la fel, sa avem cat mai curand casa noastra; fericitilor

Stiu ca nici sa stai in acelasi imobil dar in apartamente separate nu e usor, dar totusi nu e ca si cum ai avea camerele alaturate

Boobooricu exact asa e si la mine. Uneori sunt sufocanti cu atata ajutor, simt nevoia sa mai si respir. Desi stiu ca ei au dosr intentii bune.
Va dati seama ca sotul fiind singur la parinti a fost tot timpul cocoloshit, si aceeasi tendinta o au si cu mine, iar eu sunt o fire independenta... Incerc sa ii inteleg, dar uneori imi vine sa

Mariana tu ai batut recordu Si la longevitate si la cantitate :)
Dupa ce am nascut a venit si maica-mea si a stat cu noi vre-o 2 luni (sa ma ajute, ca socrii mei lucreaza amandoi) si cred ca a fost cea mai neagra perioada din viata mea Sa nu mai spun ca eu si sotul nu aveam loc pe langa BB din cauza bunicilor...

Q mersi ca ai mutat subiectul unde trebe, ca asta a fost de la inceput dilema mea :"unde":)

Partea buna a lucrurilor este ca sotul meu intotdeauna este alaturi de mine, niciodata nu am avut probleme in relatia noastra din cauza socrilor. Doar ca eu sunt mai rea si cand ma enerveaza socrii ma descarc pe el:)
Cu ei nu m-am certat niciodata, in general daca ceva nu imi convine sunt ironica cu ei, bine ca nu intotdeauna se prind.
Norocul meu a fost ca m-au placut de la inceput si m-au acceptat, poate prea mult. Acum ar fi distrusi sa nu mai stam cu ei. Da le-ar trece.


Impreuna = mami Flavia, tati Mircea si puiutza Sara