Cum sa-mi ajut prietena
Raspunsuri - Pagina 7
Adrianai spune:
In primul rand prietena mea are aproape 18 ani, am inteles ca doar pana la 16 ani e corupere de minori.In al doilea rand nu are cine sa o sustina material.Eu i-am dat pana acum bani de la mine dar nici eu nu mai pot mult timp, am si eu o familie.In al treilea rand nu mai are unde sa stea.Eu i-am gasit ceva dar nu cred ca o s-o primeasca cu un copil, ca de sunt oameni batrani si vor si ei sa fie ajutati in schimbul cazarii.Nu a terminat liceul.Unde se duce cu 10 clase, vanzatoare in piata? Despre parintii ei, ce sa mai vorbesc... m-a mir ca nu dau vina pe mine ca nu am invatat-o metodele de contraceptie( desi eu i-am spus si am si luat-o cu mine de cateva ori la medicul meu ginecolog).Daca se poate o sa iau pe umerii mei pacatul avortului facut de ea.Dar trebuie sa isi continue viata.
pisik 4ever spune:
adoptia ar fi o solutie. nu m-am gandit mai devreme, poate ar fi trebuit sa-i propui asta si sa intri pe subiectele unde mamicile discuta despre adoptie. poate printre ele ar fi care ar putea sa o gazduiasca pana la nastere, sau sa o sustina moral si financiar, dupa care sa mearga pe solutia oferita de tine.
You're unique. Just like anyone else.
... si 
bursuca 08.05.05
Laura Takacs spune:
Mai, cu cata usurinta dati voi sfaturi! Atunci cand ai un acoperis deasupra capului, cand ai ce pune pe masa, si mai ales cand ai o meserie din care poti trai, e usor sa fii filozof si critic. Fata asta nu are nimic! Or fii destui care ar vrea sa adopte, dar tot asa de pline sunt si orfelinatele cu copii neadoptati. De ce sa mai aduca pe lume un suflet care sa se chinuie. Daca ar fii fost in America, as fii zis, da, gaseste cu usurinta familia care vrea un copilas, dar in Ro sunt oameni care nu-s vor proprii copii. Eu zic sa ganditi prin prisma practicului nu a religiei si a convingerilor.
dya74 spune:
ti-am trims un mail,adrianai - crede-ma - si spune-i si prietenei tale, situatia se poate rezolva in mod civilizat.
dalia946 spune:
Da,
Buna fetele. Subiect foarte delikat.Ce pot eu spune, bravo Adrianei, ca si-a luat asa o raspundere. E foarte complicat de dat sfaturi.Fiecare este liber sa judece si sa aleaga calea cea mai bguna, punind in balanta avantajele si dezavantajele, partile bune si partile rele, si nu in ultimul rind sa-si asume responsabilitatea deciziei. Ce va pot spune , este ca eu personal am fost in aceasta situatie de 2 ori. Odata pentru mine la inceputul casatoriei,
continuarea miine
pupici
dalia946
dalia946 spune:
M-am intors
sa povestesc mai departe. A doua hotarire am luat-o pentru fata mea, care pe vremea aceea era in vacanta dintre cl.11 si sl.12. Deci cam de-o seama cu prietena adrianei.Care a fost hotarirea? Avort. Dar am statr foarte bine si m-am gindit.Eu am avut probleme. N-am mai putut tine sarcinile. Pe ea, am facut-o printr-o minune, intre 2 sarcini pierdute cu tratament, pe la 4 luni. Dar asta a fost hotarirea mea. Acuma cind ma gindesc imi pare rau.In ceeace o priveste pe ea, mi-a fost foarte greu sa iau aceasta hotarire. Mai ales ca era in ultimil an de scoala, eleva premianta, cu ginduri mari de viitor. N-am luat hotarirea singura. In primul rind am vorbit cu baiatul. pentruca il cunosteam., am vorbit cu mama lui, pe care n-o cunosteam, si am ajuns la concluzia, ca nici unul din ei nu doresc acest copil. Si ca daca-l va face, ii va fi foarte greu sa-si faca un viitor. Nu ca n-am fi ajutat-o dar fiecare dintre niu stie care erau si poate mai sint conceptiile in Romania in privinta aceasta. Acuma are 2 fete frumoase una de 6 ani si una de 2 ani si 8 luni. La ea, acest avort nu a avuta urmari. In alte tari, fetele isi incep viata sexuala la virste destul de fragede, ca sa zic asa. Insa inainte merg la doctorul ginecolog. sau la cel de familie, si primesc anticonceptionale. Parintii in general stiu si accepta situatia. Totul de petrece in casa parintilor, discret fara prea mare tamtam.
Asa ca.............. oricare ar fi decizia ei, nu trebuie s-o judecam. Fiecare face ce crede el ca-i mai bine. Iar in sfaturi sintem experte. Insa niciodata poate n-am fost in aceasta situatie. Ce nu inteleg eu, nu-i inteleg pe parinti. Dar si aici exista un daca...... Eu personal am trait defapt destule experiente la viata mea.si pe undeva poate ii inteleg. Conceptiile vechi sint atita de inradacinate ca nu pot sa renunte la ele usor. Dar asta le va dauna mai tirziu. Cind fata lor va fi pe picioarele ei, cind va avea copii pe care ei nu-i vor putea vedea. Ca mai este un aspect. Iertarea ei va veni vreodata, ii va putea ea ierta pe proprii parinti ca au renegat-o pentru un fapt asa de raspindit in ziua de azi?Sint multe aspecte de framintat in acest caz. Insa ceeace este important pentru fata, acuma este prezentul. SA TINA SAU NU FRUCTUL DRAGOSTEI EI?sI ORICE HOTARIRE AR LUA ESTE A EI SI NUMAI A EI.
Sper sa nu va fi plictisit prea mult cu balivernele mele. Este doar parerea mea. Nu tineti ont de ea. Cititi si fiecare face cum crede
Cu mult respect
dalia946
dalia946 spune:
Si inca ceva
E prima data decind s-a inti,plat cind vorbesc despre asta. Cel putin cu ea, n-am discutat niciodata acest eveniment nepplacut din viata noastra de familie.Ce sa va spun si acuma mi-a fost foarte greu sa -mi deschid sufletul. In speranta ca voi fi de f9olos cuiva.
cu respect
dalia946
pisik 4ever spune:
Dalia946, cred ca cuvintele tale o s-o ajute mult sa depaseasca momentul asta. Si poate nu doar pe ea.
Laura Takacs, formalitatile de adoptie sunt complicate, formalitatile pentru adoptarea unui copil dintr-un orfelinat dureaza ani de zile (zau daca inteleg de ce), pe cand adoptarea direct parinti naturali-parinti adoptivi se poate face extrem de rapid. Noi avem niste prieteni care au adoptat doua gemene anul trecut, si pot sa va spun ca a fost o perioada in care erau usurate formalitatile de adoptie ptr copii din orfelinatele din ro, dar acum sunt f complicate, si au preferat o tara unde formalitatile sunt usoare, cu toate ca e vorba despre o alta rasa. Cred si eu ca solutia cea mai simpla si mai putin dureroasa este un avort, dar cred ca sunt si alte cazuri de adolescente care de frica parintilor nu au spus nimic la timp, nu au avut nici un fel de sprijin material sau moral, cum ar fi o prietena ca adrianai, si cred ca in aceste circumstante adoptia este solutia ideala.
PS prietenii de care vorbesc mai sus au aflat ca nu pot avea copii si decat sa incerce tratamente sau FIV au preferat sa ofere caldura unui camin unui copil fara parinti. Mie mi se pare admirabil.
You're unique. Just like anyone else.... si bursuca 08.05.05
Adrianai spune:
Va multumesc tuturor pentru ca ati avut rabdare sa cititi si ca ati avut curaj sa va postati opiniile.Au ajutat-o mult sa i-a o decizie.Unele dintre voi o vor considera gresita si o vor judeca pentru ca a comis un avort, altele o vor considera curajoasa ca are puterea de cere ajutorul.
Dalia946 iti multumesc in numele prietenei mele ca ti-ai deschis sufletul aici pe forum.A ajutat-o foarte mult sa vada ca nu e singura.
Totul s-a terminat acum.Se simte bine. Mi-a spus ca mai bine traieste toata viata cu pacatul decat sa stie ca a nenorocit un suflet nevinovat.
Cat despre parinti o mare bila neagra.Sunt prea egoisti sa-si ajute propria fiica, singurul copil.
pisik 4ever spune:
in curand totul o sa i se para un vis urat. curaj in continuare, ca viata de abia incepe!!!
You're unique. Just like anyone else.... si bursuca 08.05.05