BB o streseaza pe mama!

mamica dulce spune:

e absolut normal sa te mai scoata din sarite propriul copil.-Si mie mi se intampla si apoi ma simt vinovata si-mi zic ca in loc sa fiu fericita ca e sanatos,frumos si destept eu ma si enervez.
Am un copil de o incapatanare teribila,nu-l poti duce cu vorba si cand i se pune pata..asa ramane.E foarte infipt si nu se lasa frate!Deloc!Ma bucur ca e asa,dar cand e cu mine asa nonstop imi vine sa-l mananc cateodata.
Ultima data cand am zis ca clachez si ma impusc a fost saptamana trecuta...Ne-a lasat tati pt o ora la un mall cu anmale,acvarii cu pesti,de la cei mici pana la rechini,iepurasi,papagali..foarte frumos.
Booooon..toti copiii extaziati,nu-i puteau scoate parintii din magazin,numai al meu a ramas la usile automate de la intrare.
Precizez ca fi-meu are usile ca hobby,sunt 2 ani de cand freaca orice usa,oriunde ma duc cu el pana te scoate din minti.
Ok,barbatu-meu a venit dupa 2 ore!! timp in care mi-am implorat copilul sa-si miste fundul din usa dar NU A VRUT!Nu am avut ce-i face,decat sa.l fi luat la bataie,dar nici cu asta nu cred ca reuseam.N-am putut sa-l atrag cu nici o poveste,sa vorbesc cu el frumos,raspicat,nimic,a stat la usa si le-a frecat,in ploaie-cu exceptia a 20 de minute cand s-a bagat intr-o cusca de caine,expusa langa usa de intrare.
am innebunit!Nici nu aveam unde ma duce in alta parte,afara ploua ..

momentele astea cand nu se intelege deloc,le consider criminale,simt cum imi albeste parulMai importante ar fi ..fuge de langa mine -adica se duce unde vrea muschiu' lui pot sa crap eu,se ascunde in magazine si nu raspunde cand il strig...chestii din astea majore.
Insa sunt inspre bine,e muuuult mai intelegator acum,la inceputul verii voiam sa.l pun in zgarda,

Insula Mainau,Bodensee-Marc 2 ani jumate aprilie 2005
http://de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/album?.dir=/8c1c

flavia maria spune:

mamica dulce am ras cu lacrimi cand am citit patania ta la mall... si bebita e fascinat de usile care se deschid singure si de scarile rulante.. ultima dat cand am intrat intr-un magazin care avea scari rulante am urcat si am coborat non stop vreo juma de ora pe scari..... cand sa-l iau de acolo .. crize.. urlete ...dat cu fundu de pamant.. de se uita toata lumea la noi ca la circ...l-am luat pe sus si l-am scos de acolo... imi venea sa-i trag doua la fund de sa ma tina minte dar m-am abtinut ca era prea multa lume si probabil ca unii ma compatimeau... altii ma condamnau ca nu stiu sa-mi educ copilul... eu m-am hotarat ca merg singura la cumparaturi de acum incolo...
multi pupici pentru tine...

mama lui bebita(29.05.2004)

try spune:

quote:

---

Originally posted by Sabina

Oboseala face sa le vezi pe toate in negru.iti zic din proprie experienta.Nu copilul e de vina, ci mama.

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia

Cele mai frumoase fete

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

---

Asa-i, Sabina are dreptate, privarea de somn pe perioade mari de timp este responsabila cu multe din probeleme pe care le resimtm ca mamici. Eu dupa ce am nascut, din cauza oboselii acumulate (alex se trezea din ora-n ora noaptea, si statea sa suga in reprize si de cate 40 de minute - deci va dati seama cat dormeam) ma apucau si pe mine nervii si-mi pierdeam din cand in cand cumpatul. Desi sunt o persoana cu foarte multa rabdare si meticulozitate. Inainte sa nasc nici nu-mi puteam imagina ca ma voi enerva vreodata pe alex, nu cel putin cat e asa de mic, insa realitatea de zi cu zi iti da si ocazii de genul asta.
Cheia prevenirii acestor creize este dupa mine odihna suficienta si un ajutor cat de mic din partea rudelor (parinti, frati/surori, prieteni) sau o bona platita care macar odata pe sapt. sa-ti ofere libertatea de a te rupe de rutina mama-bebe. Reprizele astea ne fac sa ne incarcam bateriile cat nici nu ne dam seama. Sau daca sotul este dispus sa stea cu bebe, o jumatate de ora pe zi s-o ai doar la dispozitia ta.
Nu ai senzatia nici ca te neglijezi pe tine (pur si simplu sa fii numai cu tine si mintea sa-ti fie ocupata numai cu tine, indiferent ca asta inseamna sa-t ifaci un tratament cosmetic, o baie fierbinte cu spuna, sa citesti o carte, sa vorbesti cu o prietena, sa faci o plimbare in aer liber sau mai stiu eu ce) si ai si ocazia sa ti se faca dor de bebe. Fiind un pic departe de el, iti aduci aminte ce important e bebe, iti revin gandurile mai bune si capeti o noua portie de rabdare.
Lectia asta am invatat-o pe piele a lui Alex, daca pot spune asa. Pt. urmatorul bebe mi-am invatat lectia.

Alex - 5 Nov. 2004 ......... poze cu noi

RaluD spune:

Fetelor, nu va suparati, dar eu cred ca sa spui: "eu as da orice sa am si eu un copil care sa-mi faca asa, nu te mai k...k atata pe tine" mi se pare la fel de gresit cu a spune: "nu esti mama, habar n-ai, etc".

Da, este crancen sa te straduiesti fara rezultat sa ai un bb... Si le doresc fetelor aspirante sa devina cat mai curand mamici. Dar "meseria" de parinte este f grea si, odata ce l-ai facut, esti candidata sigura la depresie post-natala daca nu accepti ca e normal sa te scoata din minti din cand in cand.

Cunosc o mami care a facut f greu copii si nu se putea impaca cu ea insasi pentru ca se simtea uneori depasita de situatie, se simtea vinovata ca o enerveaza odorul. Dupa cum spuneam, rezultatul a fost o depresie post-natala urata.

Si pe mine ma streseaza Emi uneori de-mi vine sa plec pe campii. Asta nu inseamna ca nu e comoara mea.
Dar accept viata asa cum e si da, copiii sunt tare enervanti uneori. Pe cat sunt de dulci si de pretiosi.

Raluca, Emi bebelusa si bb2 din burtica

denizel spune:

Flavia, stiu ca e tare greu.
Baietelul meu avea 2 ani si ceva si inca se trezea de 2-3 ori pe noapte. Nu ii era foame, nici sete, pur si simplu se trezea. Trbuia sa il iau de minuta si in vreo 20 de minute adormea la loc. Iti imaginezi cum eram a2a zi si cum eram asa in general, dupa 2 ani de nesomn.

Asta pina intr-o zi, cind am intrat in vorba cu o doamna care chiar m-a intrebat daca al mic doarme noaptea. Cind i-am zis cam ce stil are, s-a inchinat si mi-a zis ca nu exista alta solutie decit sa il las sa plinga vreo 2 nopti.
Bineinteles ca nu am aprobat-o, am numit-o in gindul meu barbara si insensibila si mi-am continuat programul nocturn de epuizare.
Nu mai stiu cit a durat, dar intr-o noapte nu am mai avut puterea sa ma ridic si sa ma duc la el in camera. Asa ca, l-am lasat sa plinga...Eu si sotul meu ne tineam strins, strins de mina iar eu, bineinteles ca plingeam odata cu Scooby-Dutzu. A tinut fix 20 de minute. Nu o sa uitam niciodata cum am auzit cum i se desprind minutele de pe gratiile patutului si cum isi da drumul ca un saculet in el.
A doua noapte, s-a mai trezit iar, l-am lasat sa plinga si in 5 minute a adormit.
A treia noapte, cind s-a trezit, doar a miriit putin si a adormit la loc.
Problema trezitului noaptea, noi am rezolvat-o deci dupa doi ani.
Acum are 6 ani si cind face chestii care ma scot din minti (f.des), ca sa-mi revin, ma gindesc cum ar fi sa-l vad zacand prin vreun pat de spital. La mine asta functioneaza de minune si ma calmez imediat.
Pupici la toate mamicile si multa , multa rabdare.

" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

flavia maria spune:

denizel si eu am incercat metoda asta.. l-am lasat intr-o noapte o ora sa planga si daca il mai lasam mai plangea......chiar nu tine... de fapt am incercat toate metodele mai putin medicamente....

sper ca timpul le va rezolva pe toate.. doar nu se va trezi pana la majorat.......
multumesc tuturor!!!

mama lui bebita(29.05.2004)

denizel spune:

Flavia, iti mai dau o idee: asigura-te ca seara, inainte de culcare petreci macar o jumatate de ora numai cu el. Cinta-i, mingiie-l, imbratiseaza-l. Poate ca se trezeste noaptea doar pt. ca nu are "cupa dragostei" plina(am citit asta intr-o carte). Si tot asa, am citit ca pina la un an, noi parintii trebuie sa dam curs la orice cerere de apropiere din partea lor, mai ales luat in brate. Cica asta ar fi una din conditiile ca ei sa capete incredere in noi si sa devina niste adulti siguri pe ei si eficienti. Bineinteles ca dupa ce fac 2 an i, nu tb. sa ne oprim de la a-i mai lua in brate. Eu si acum il mai port in brate pe baietelul meu. Mi-e asa de drag...si ma gindesc ca in vreun an n-o sa mai vrea el asta:)

" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

denizel spune:

Abia acum mi-am amintit mai bine, ca atunci cind l-am lasat sa plinga, m-am dus intii la el si i-am spus ca sunt obosita, vreau sa dorm si nu mai pot sa stau cu el.Cind plingea, a spus la un moment dat:"cine nu vine la mine sa ma ia din patut?". Eram asa de hotarita sa il fac sa doarma noaptea(si eu odata cu el) ca l-as fi lasat sa plinga si 2 ore. Asa zic eu acu'...

" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitză" :)) - din jurnalul unei mămici de băietzel.

ponicid spune:

Sunt copii si copii. Unii din ei incearca nervii parintilor ceva mai mult decat altii. Sunt copii mai potoliti, altii ma iuti si mai agitati.
De exemplu intr-o zi stateam pe o bancuta si fetita mea manca biscuiti. Langa noi era o bunica cu un nepotel. Copilul meu mai lua o inghititura dupa care mai dadea o tura de parc. Mai scapa din mana cate un biscuite si in urmatoarea clipa il si calca in picioare. Si bunica isi hranea nepotelul numai ca acela a stat tot timpul lipit de bunica si cand pica o faramitura in poala bunicii copilul o lua si o arunca jos. Va dati seama ce diferenta intre copii de aceeasi varsta.
Sambata asta am fost cu cea mica in parc la niste topogane. In zece minute de cand am ajuns acolo, fata mea se daduse in toate leaganele si in toate topoganele in toate pozitiile posibile: pe fund, pe burta cu mainile in fata, etc. La un moment dat vine o bunica cu nepotica de aceeasi varsta cu fata mea. Dupa 10 minute s-a hotarat si cea mica sa se suie intr-un topogan. Alte 5 minute a alunecat pe planul inclinat ce conducea la topogan (era un plan inclinat pe care se suiau tragandu-se de o sfoara). Si cand in sfarsit a ajuns sus a intrebat-o pe bunica pe care topogan sa se dea. Bunica i-a recomandat sa se dea pe care vrea iar copila a rugat-o pe bunica sa-i spuna ea pe care sa se dea. Astea sunt niste cazuri extreme dar va dati seama ca, cu un copil ca al meu risti sa-ti iesi din fire mult mai des decat cu baietelul si fetita din exemplele mele.
Ani de zile m-am uitat cu jind la mamicile care merg de mana cu fetita imbracata in roz si pantofi albi in piciore in timp ce eu alergam de nebuna pe strada dupa fetita mea care se facuse ca porcul pentru ca se cocoata pe toate cele, punea mana pe toate lucrurile noi pe care le intalnea, se ducea la orice bebe sa-l dragaleasca, etc.

Daniela, mamica de Ana-Maria

flavia maria spune:

fetelor sunteti super dragute... rad aici de una singura.. (bebita doarme iar eu in loc sa dorm nu ma pot dezlipi de forum)..
denizel sunt convinsa ca nu se trezeste neaparat ca ii e foame, ci mai mult pt ca i se face dor de mine... suna atat de dragut ceea ce scriu eu acum, incat cred ca iar vor sari cu gura pe mine fetele care inca nu au bb , spunandu-mi ca sunt insensibila... e adevarat ca si eu sunt mandra ca bb ma iubeste atat de tare incat ma cheama noaptea la 2 ore la el..... dar cred ca as prefara sa ma cheme doar dimineata ... in brate il iau f des pt ca ma trage de pantaloni pana il iau ... si noaptea pana nu-l iau in brate nu tace... am incercat sa-l mangai in patut dar rezultatul a fost acelasi... urleeeeeteeeee... am uitat sa-ti spun ca dupa o ora de plans... atunci cand l-am lasat... cand m-am dus la el era fara pantaloni... din cauza ca a dat din picioare de nervi... si tot transpirat ..chiar nu mai puteam sa-l las sa urle...
ponicid esti f draguta cum povestesti tu de fetita ta .... crede-ma ca ma recunosc in totalitate... eu si acum ma visez mergand de mana cu bebita pe strada iar el sa nu se opreasca din metru in metru la fiecare pietricica dau fiecare muc de tigara pe care il vede...

mama lui bebita(29.05.2004)