Ati pleca departe de sot daca ar fi necesar?

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns tigrutz spune:

si ce te faci cand nu exista alta solutie? la noi, de ex, el a fost obligat sa plece cu serviciul tot pt o perioada de 3 luni, dar impartite...adica e plecat acum pt 1 luna jumate si in august tot pt aceeasi perioada, e adevarat ca in wk vine acasa, dar tot nu e acelasi lucru ca si cand ar fi aici...
mai rau este ca in august, noi vom fi oficial in luna de miere...dar asta e, o face tot pt noi, pt viitorul nostru

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MaryP spune:

Eu nu as pleca...Nu suport sa fiu fara el, asa de mult m-am obisnuit cu prezenta lui.

NUNTA NOASTRA

POZICI

Maria si Razvan Mihai in burtica (30 saptamani)


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ange spune:

eu as pleca.
si nu as avea nevoie de centura de castitate cum "glumea2 cineva pe aici
bafta multa in alegerea celei mai bune decizii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Otiliav spune:

Violetik, eu mai am 3 zile si ma intorc la sot si la copil. Sunt in Norvegia de 13 saptamani si nu mi-a fost deloc usor sa iau decizia aceasta. Mi-a fost tare greu mai ales ca 1 an de zile numai eu am avut grija de fetita zi de zi. Poate eram si putin frustrata din cauza asta. Eu am pierdut o sansa acum 4 ani pe astfel de motive si mi-a parut rau dupa aceea. De ce am venit aici: pentru ca profesional am primit o oferta foarte buna, pentru ca imi doresc si al doilea copil si vreau sa schimbam apartamentul. Parintii tai au dreptate, este mai usor sa pleci acum, eu ma tot lupt sa gasesc aici o cresa pentru fetita si nu sunt locuri asa ca sper ca va veni mama cu ea in mai si sa stea 3 luni aici si vom mai vedea dupa aceea ce facem. Este un sacrificiu mare, dar noi ne-am gandit ca in tara ar fi trebuit sa muncesc 5 ani sa strang banii care ii strang aici intr-un an iar ideea asta nu ne surade deloc. Asa ca am preferat sa ne sacrificam o perioada. Iar cum vrei tu sa pleci pentru 3 luni, nu-i o tragedie, pentru ca prima luna va fi de acomodare, a doua de cunoscut orasul, si a treia de cumparat cadouri pentru cei dragi. Este si aceasta o experienta in viata, sa vezi cum este si in alte tari si daca profesional este tentanta oferta, eu zic sa incerci.

Otilia si Ana Maria (18.12.2004)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anp spune:

Si eu as pleca...
De fapt, chiar plec la sfarsitul lui mai in alt stat, la un job de 10 saptamani. Iar sotul va ramane cu copilul nostru de doi ani. Am hotarat impreuna si chiar ma sustine sa plec!
Amandoi stim ca asta va face foarte bine carierei mele si ca pe viitor ne va fi mult mai bine decat daca nu as/ar fi acceptat sa plec.
Edit ca am uitat sa adug: "Arta cere sacrificii"!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns helga spune:

Sotul meu intotdeauna m-a incurajat sa plec daca o fi cazul. Tine foarte mult la dezvoltarea mea profesionala si chiar ma ajuta. Astept doar sa se iveasca si la mine o asa ocazie.

Violetik, pina la urma ce ai facu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns monagan spune:

daca e in beneficiul familiei, DA as pleca. Sotul ma incurajeaza in aceasta privinta numai ca..........n-am avut okazia.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

da, as pleca departe, foaaaaarte departeeee....dar m-as intoarce in maxim o saptamina!

Elise

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alinutza00 spune:

Nici eu, ca majoritatea de pe aici nu ma vedeam stand departe de sot(ce nu imi place mie cuv asta!)Pai si o zi era prea mult ptr noi...chiar de la inceputul relatiei ne vizitam parintii numai daca mergeam impreuna, iesirile separate erau cam 2 max 3 pe an....asa ca atunci cand s a intamplat ca el sa plece...in 10 zile am lasat totul balta si am fugit dupa el.Numai ca in prima sapt de exil am aflat ca sunt insarcinata si a tb sa ma intorc fuguta inapoi(din mai multe motive).Intr adevar ne a fost f greu, desi vb zilnic pe mess, la tel, mesaje...dar normal ca nu era de ajuns avand in vedere si sit mea.Nu o sa uit insa niciodata prima noastra reintalnire, dupa 2 luni...atata iubire parca nu mai vazusem niciodata in ochii lui si cred ca m a albit de pupaceli de la aeroport pana acasa
Din pacate s a mai intamplat de cateva ori...chiar si dupa ce s a nascut bb si din greu a devenit f greu.....pana la urma totul s a terminat, de un an stand impreuna aici.
Dar niciodata nu mi am pus pb...nu il las ca sigur ma inseala...un barbat care profita de cateva luni singur ptr a te insela....oricum te va insela mai tarziu...iar plecarea lui sau a ta nu a facut decat sa grabeasca un pic lucrurile....mai bine zic eu, nu ai mai pierdut astfel ani din viata ta cu un om ce nu merita...
Asa ca sfatul meu e pleaaaca, profita de ocazia ce ti s a ivit.....nu ai vrea ca peste un timp sa afli ca sotul te insala, iar tu sa fi pierdut o oportunitate care te poate ridica profesional si financiar(daca iti tii sotul langa tine si nu il lasi sa plece, esti asigurata ca nu te va insela?
Atunci cand se iubeste cu adevarat, despartirile astea nu fac decat sa intareasca cuplul....la noi asa s a intamplat

alinutza si david nazdravanul (11 mai 2004)
http://community.webshots.com/user/alinutzza77

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns IEPU spune:

Am incercat chestia asta, pe cand inca nu eram casatoriti si nu locuiam impreuna. Am hotarat impreuna si a plecat el pentru 3 luni. Asa i se promisese ca nu mai mult de 3 luni. Pana la urma cele 3 luni s-au transformat in 9 luni si chiar si dupa aceste 9 luni a fost un intreg circ ca sa i se permita sa vina inapoi.

Si desi ne-am scris zilnic cateva emailuri si am vorbit la telefon tot zilnic, totusi, atunci cand l-am asteptat la aeroport, imi puneam o mie de intrebari: "Dar daca nu ma mai iubeste?", "Dar daca n-o sa mai stim sa comunicam?", "Dar daca n-o sa-l mai recunosc?", "Dar daca n-o sa mai simtim atractie fizica?"...

Toate astea au trecut dar in momentele acelea, cand era pe partea opusa a Pamantului, ne-a fost tare greu. Am luat acea decizie rational, ni s-a parut ca daca exista un moment in care sa o putem face, acela este si totusi... inima nu tine seama de asta...



Magda, mami de Horia (20ian1997) si Matei (3oct2005)

Mergi la inceput