despre curent electric

despre curent electric | Autor: Mugur

Link direct la acest mesaj

Era la bloc la mine o fetita Cristina (avea vreo 3-4 anisori) si avea obiceiul sa intrebe tot felul de chestii...
Sora ei, care era mai mare, nu prea avea chef sa-i raspunda la toate intrebarile. Nu avea rabdare. Eu sunt de obicei foarte rabdator, si atunci am vrut sa-mi testez limitele...

Cum ma vazu', Cristina incepu:Undle ai fost?
Eu:In oras...

C:De tze?
Eu: Sa ma plimb...

C:Cu bicicheta?
Eu:da...

.....urmeaza o serie de intrebari legate de bicicleta...
........
.....
despre roti....
spite...

.............

ajuge la dinam...
-Ata tze e?
-Dinam...

Incepeam sa-mi pierd rabdarea...

-Da la tze foloteste?
-Produce lumina, ca sa vedem noaptea...

-Cum?
-Curentul produs face ca becul sa se aprinda...

-Da,...ce e culentul?
Am izbucnit:
-Miscarea ordonata a purtatorilor de sarcina intre doua puncte intre care exista diferenta de potential!

Nu m-a mai intrebat nimic!


Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Raluca spune:

hai ca ai "nenorocit" bietul copil...si cand te gandesti ca nu trebuie sa fie diferenta de potential intre cele doua puncte...

Raluca si Ilinca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Julie spune:

Hihihihihihihi!!!!

Hai ca m-ai facut sa ma tavalesc pe jos de ras!

Da' acu', serios, io is in maaaaare incurcatura, caci fiul meu de cinci ani a insistat sa ii zic cum s-au format stelele. Chestia cu Doamne-Doamne care le-a aprins ca pe lumanari nu merge, chestia ca "ai sa inveti la scoala" nu merge (am incercat si mi-a facut scandal sa ii zic pe loc!), asa ca m-am pus pe tinut o mica lectie de astrofizica... in masina eram... Si io am facut biofizica, la celula-ou m-am priceput candva sa-i esplic, da' la stele, mi-era frica sa nu fac vreo eroare si sa-mi dezinformez baiatu'... Tati, fizicianul de el (si-a dat licenta pe stele neutronice, candva) tacea si murea de ras...

Heeelp!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Violeta spune:

Doamne, am murit de ras acum dimineata cand am citit. Astia mici sunt niste "teroristi" si oricat de rabdatori am fi, ei ne ucid nervii.
Baietelul meu e tare poznas acum si cand este putin timp nesupravegheat, fuge la toaleta, face ghemotoce din hartie igienica, le arunca in closet si trage apa. E fascinat de disparitia ghemotoacelor. Actiunea se repeta, zilnic, si chiar mai des... Nu ma deranjeaza prea tare si oricum eu incui camera de baie, dar mamaie uita.
Problema este ca ma asasineaza cu o intrebare obsesiva: "mama, unde se duce hartia ?"...
Raspuns:...in canal.
"Ce canal? Acelea de pe strada?"
Raspunsul fiind afirmativ il multumeste pe moment, dar am ajuns sa ne oprim la fiece canal intalnit si sa facem relflectii pe marginea lor cate 10 minute.
Nu ar fi nimic daca totul s-ar incheia aici, dar ajunsi acasa, intrebarea se reia...
Dumnezeule, in curand ajung sa ma documentez intr-o biblioteca si sa-i fac copilului schema canalizarii Bucurestiului sau merg la psiholog...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mugur spune:

Din fericire, sunt asa scumpi cum intreaba, ca pana la urma nu mai te superi chiar daca pune intrebari non-stop. Din pacate, raspunsurile genereaza noi intrebari.
Dorulet, baiatul de 3 anisori al colegului meu se speria cand se auzea zgomotul acela ciudat care il face apa cand se incarca bazinul de la WC si spunea ca e baba Cloanta pe teava de la baie.

I-am explicat cu rabdare cum trece apa pe acolo, daca robinetul nu e inchis bine si se produc vibratii care se transmit pe teava de la vecinul de sus pana ajunge la el la baie si astfel le aude si el si ca nu trebuie sa se sperie. M-a intrebat ce este robinetul si i-am raspuns. Apoi s-a dus la taica-su si i-a explicat de ce face galagie la baie: de la lobinet! Si gata, nu-i mai este frica...



Mergi la inceput