Sa-l aleg pe el sau pe copil? ....Final nefericit

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ralnied1 spune:

Am o colega de serviciu si prietena f buna, care, dupa 8 ani de prietenie cu un baiat (ambii au acum 27 de ani), dupa ce au stat 8 ani separat (se vedeau doar 1-2 seri pe saptamana, in week-end si fff rar peste noapte) au decis sa se cunune civil, pentru a puteam sta impreuna... De fapt, mai mult ea a decis... el a zis da pentru placerea asta... El era convins ca pot sta impreuna si fara cununie... In fine, in ianuarie anul acesta au facut si cununia, s-au mutat impreuna la parintii lui, in apartament cu 2 camere. Soacra-sa e cam dusa... Socrul e batran si bolnav... Mai este si o pisica la mijloc... Nu e viata acolo, dar pentru ca il iubeste ff mult, suporta si tace... Sufera in tacere, cum se zice... Unde voiam sa ajung? Pai de cand sunt impreuna, ea stie ca el nu va vrea niciodata un copil. Zice ca nu le vede rostul... Eu nu inteleg treaba asta... Am sfatuit-o anul trecut pe ea sa se gandeasca bine... Viata unei femei fara un copil, nu are rost. Dar un copil are rost in viata unui cuplu... A facut pasul, el o tine in continuare pe a lui... Ea, inre-un fel, s-a resemnat... Desi, cand se apropie de vreun copil (avem o colega care a nascut acum un an o fetita si mai trece cu ea pe la munca), o vad cum se schimba la fata... Apoi e trista... sufera, e clar...
Ideea e ca: poate e mai bine ca v-ati despartit... Treaba lui cand isi va mai reface viata si daca va dori asa ceva... Ar trebui ca la varsta lui sa fie mult mai hotarat... Tu vezi-ti de drumul tau mai departe... Cu siguranta undeva este si cineva pentru tine... Mai devreme sau mai tarziu va veti gasi si veti cunoaste fericirea adevarata, mai ales daca este implinita si de un bebe. Suferi acum, un an, doi, trei... dar iti trece mai tarziu... Desigur ca cicatricele ranilor raman in timp... dar nu vor mai durea... fii sigura de asta...
In final, tu vei fi cea multumita! Esti tanara si ai timp pentru toate!


Daca el se razgandeste ulterior si tu nu esti inca angajata in alta relatie, poate ii mai acorzi o sansa. Daca vrei. Daca nu, intoarce-i si tu spatele si gata! Sa mai sufere si el!

E si maine o zi!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MirelaV spune:

estera, tu ai ramas in galati si el s-a intors in germania unde ati locuit impreuna? s-a rupt tot intre voi? cum a ramas cu toate planurile voastre, cu....voi? cum de accepti asta fara drept la replica? f bine..nu va casatoriti..dar ramaneti impreuna...nici asta nu vrea?

MirelaV
pupicei pe burticei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmita_baby spune:

Stai ma Estera un pic.. Cum a putut sa renunte cu atata usurinta la tine? Cum a putut da cu piciorul la o relatie frumoasa as zice eu, cel putin asa vad in poze.. ca erati fericiti impreuna.. Sunt sigura ca o sa regrete. Imi pare sincer rau pentru tot ce ti se intampla, insa stii vorba aia 'un sut in fund, un pas inainte' si in cazul meu s-a aplicat. Si eu am trecut prin ce treci tu acum (mai mult sau mai putin) si sa stii ca a fost mai bine pentru mine. Acum am un sot iubitor, care imi este mereu alaturi si ma sustine (cum a mai inghetat el afara saracutul in timp ce eu dadeam examenul auto in Romania). Stiu ca este greu, dar in cazul in care totul va fi cu adevarat terminat intre voi sa nu disperi.. Inseamna ca nu el a fost 'the one for you'. Esti frumoasa, desteapta deci ai viitorul in fata!

Mello motanelul iubit



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nushulica spune:

estera sincer imi pare tare raudar tot sincer iti zic ca eu nu cred ca treaba ramane asael trebuie sa raspunda ca un om matur pentru tot ce a fost pana acum si pentru nunta care urma sa fie pentru toate sentimentele tale pentru totnu mi se pare firesc sa o terminati asa deodata cand existau planuri asa serioase...pai cand doi oameni isi planifica nunta inseamna ca sunt constienti si aceepta amandoi ca din acel moment isi unesc destinele si vor fi impreuna pana la sfarsitori el ce face acu?????nu e corectpai el nu se gandeste ce e acu in sufletelul tau??!!!pai deja te vedeai mireasa fericita pana la lacrimi si acu....
eu m-as duce inapoi acolo unde e el sa clarific situatia.bun...nu vrea copii dar nici pe tine nu te mai vrea???nu e corectastept vesti bune de la tine

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns slakje spune:

Imi pare rau ca ai greutati, pana la urma nu am inteles, tu l-ai parasit fiindca nu doreste copil, sau el te-a parasit pe tine? (tu nu ai acte in Germania, el s-a intors, tu esti singura parasita in Ro?)?.Caci daca el te-a parasit pe tine, mai ales ca zici ca el a mai fost insurat 12 ani si a divortat cand te-a cunoscut pe tine, pai nu ar fii exclus, mai ales ca tu esti asa tanara(si el nu mai e pustan, adica, are 40 de ani)sa-si fii gasit alta mai tinerica, care nici copii nu vrea si nici angajamente.
Nu vreau sa te jignesc, deci sa nu te superi pe mine, dar la banii lui, un copil nu l-ar impiedica nici sa-si schimbe masina si nici sa plece in vacanta.este clar ca tipul nu doreste copil cu tine din alte motive, pe de alta parte din ce scrii tu ca el a plecat tam nesam , si te-a lasat singura in Ro, desigur ca nici nu-i e frica ca va ramane singurel, bani are, de aratat vad ca arata bine, gaseste fete tinere cu care sa se "prezinte" probabil berechet.
Nu-i nimic, sterge-ti lacrimile caci si tu esti FOARTE frumoasa, si tanara de nu se poate, ai timp sa gasesti altul si mai bogat, si mai umblat si mai tanar ca si asta, nedivortat si care sa si vrea copii.
Mult noroc,
a.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alina spune:

Draga Estera,
Iti inteleg suferinta,l-ai iubit,inca il mai iubesti si e mult peste asteptarile tale sa se termine relatia chiar cu o saptamina inainte de nunta...Cine stie,poate tot raul e spre bine!
Iti scriam de vreo saptamina ca am un exemplu chiar in familie:cumnata mea(37 ani)sta cu prietenul ei(50ani)de aproape 10 ani si au fost de mai multe ori discutii de casatorie dar el ezita...cu 12 ani in urma a iesit sifonat dintr-un divort(fara copii) si nu ii mai arde de casatorie cu acte.Desi cumnata mea e independenta financiar si cistiga mult,e nemtoaica,si-au cumparat impreuna un apart cu 4 camere,el se fereste de casatorie,raspunsul e mereu inca nu...Ea s-a obisnuit,s-a obisnuit si cu ideea ca nu o sa aiba copii.Nu stiu daca e bine sau nu,depinde de fiecare ce prioritati isi stabileste,ce poate tolera si ce nu..
E neamt?Te intreb pt ca aici se practica asta,de mult mai mult timp ca in Ro si la scara mult mai mare,nimeni nu dezaproba viata in cuplu fara acte,e normal.Stiu o gramada de cupluri asa.Pe tine te inteleg pt ca si eu am fost in situatia asta,nu puteam sta impreuna fara viza mea.Dar noi ne-am dorit amindoi casatorie,familie unita,copii.
Oricum,nu prea inteleg de ce a procedat asa.Mult mai importanta e persoana lui decit dragostea voastra,greu de spus.Oricum,daca vroia sa-si protejeze bunurile si situatia financiara o putea face,sunt contractele astea pre-casatorie,nu?

Eu iti doresc optimism si putere sa-ti pastrezi echilibrul.






Alina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns khristin spune:

Estera...imi pare rau ca povestea ta n-a avut un happy ending...dar totusi pe el ceva l-a deranjat; dupa descrierile tale, el pare tipul egoistului clasic de barbat, tare mi-e ca nu un viitor bebe l-a suparat pe el tare asa, ci mai degraba ca tu ai insistat sa faceti nunta, cu alte cuvinte in conceptia lui sa-i fortezi mana, sau asa cum spunea cineva mai sus, nu cumva a intervenit vreo a treia persoana? Se stie ca anumiti barbati au manifestari din acestea stranii, cand li se impun anumite lucruri. Acum ceea ce ai spus tu la final, ca acum nici tu nu mai stii daca iti doresti copii...se pare ca intr-un fel ai alergat dupa doi iepuri si n-ai prins nici unul...nu-ti spun asta cu rautate, sa nu ma intelegi gresit. Daca spui ca momentan nu mai doresti copii (ati eliminat disputa de la care a inceput totul), de ce nu incerci o discutie sincera si o reconciliere cu el, daca spui ca il iubesti si poti sa-l accepti asa cum e sau cartile au fost facute si nu se mai poate? Se pare ca toate problemele in cuplu apar cand vrem o anumita schimbare de comportament la persoana de linga noi de care ne-am indragostit la inceput atat de calitati cat si de defecte (sau nu ?). Sincer nu stiu ce ar fi mai bine pt. tine, sa-ti vezi de viata inainte sau sa te reinpaci cu respectivul? Oricum ar fi, capul sus, nu esti nici prima nici ultima careia i se intampla asa ceva, esti o femeie frumoasa, viata merge inainte, si da-ne de veste ce decizie ai luat.

Cristina

noi si poze mai noi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns axia spune:

Estera, citind subiectul asta, ma preateam sa te intreb daca esti sigura ca de fapt vrea sa se casatoareasca cu tine. Apoi am ajuns la partea unde ai spus ca v-ati despartit.
Sper sincer ca nu mi-o iei in nume de rau, dar esti sigura ca il iubesti, sau el si un copil de la el, erau calea cea mai sigura ca sa pleci din Galati ? Nu trebuie sa-mi raspunzi mie, raspunde-ti tie.
Mie mi se cam pare ca l-ai fortat un pic si cu nunta - spuneai ca nu-si dorea nunta.
Nu-mi pare teama de esec, ci dor de libertate. Un barbat care ar vrea nunta in secret si zice ca nu are bani de copil, isi doreste de fapt sa lase usa deschisa spre libertate in orice moment.
Dar asta e doar parearea mea.
Poate ca tot raul este spre bine si te-a ajutat el, luand decizia pe care tu te intrebai daca trebuie sa o iei.
S-ar putea sa te fiarba nitel si sa se intoarca, exact cum i-ai facut tu lui. Santajul sentimental este o autostrada dublu-sens, cand intri pe ea iti asumi riscul sa mai circule si altii din sens invers.

Andreea, mama lu' Tiberiu
http://community.webshots.com/user/axia1
Spiritele mari discuta idei; oamenii normali discuta fapte;
spiritele meschine flecaresc pe seama celorlalti.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns loreema24 spune:

estera - Imi pare rau ca suferi , este normal dupa atati ani impreuna. Dar parerea mea este ca nu merita "el" atata suferinta din partea ta.
E normal ca tot sa iti aminteasca de el. Dar timpul te va ajuta sa treci peste tot.
Lasa-l in plata Domnului si incearca sa iti revii cat mai repede.
Sper ca f curand te vei linistii si iti vei da seama ca esti norocoasa ca nu ai facut pasul sa ramai neimplinita ca femeie.Eu nu am conceput niciodata viata fara un copil langa mine.

Rabdare si cat mai putine lacrimi pt un barbat care nu merita!


www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=50485" target="_blank">Povestea Loreemei Site Loreema
Ramona & Loreema (6 sept 2004)
Ce tie nu-ti place , altuia nu-i face !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns estera spune:

Multumesc pentru toate mesajele primite.
In acest moment sunt atat de confuza... Nu stiu ce vreau sa fac. Sunt momente in care vreau sa vorbesc cu el, sa-i spun ca il iubesc nespus de mult, ca nu pot sa-mi vad viata decat alaturi de el.. Si sunt momente in care imi spun ca nu merita, ca poate asa e mai bine, ca nu ne-a fost dat sa ramanem impreuna..
El vrea sa continuam relatia. Stiu ca ma iubeste. Stiu ca ii este greu fara mine. Si poate ii va fi si mai greu cand va ajunge acasa in Germania, cand va vedea toate pozele cu noi de prin casa, mobila aleasa impreuna, lucrurile cumparate impreuna, si lipsa mea.. Dar nu mai pot ca continui asa la nesfarsit. Acum vrea sa ne casatorim, acum spune ca nu e pregatit sa faca acest pas. Ceea ce nu pot sa inteleg. Am fost ca si casatoriti, numai ca lipsea acea hartie. Dupa parerea mea, prezenta ei ar fi adus numai lucruri bune in viata noastra. Dar probabil, apropierea momentului i-a adus in minte nereusita primei casatorii si i-a fost frica ca va trece iarasi prin aceeasi experienta.
Nu e pregatit.. Si mi-e frica ca nu o sa fie niciodata pregatit. Ce sa fac? Sa astept? Pana cand?
Oare iubirea nu mai e deajuns? Noi ne iubim atat de mult si am avut o viata asa frumoasa impreuna.. Sa nu mai fie asta de ajuns? Ce ar mai trebui sa fac?
Poate si-o fi gasit pe altcineva pe acolo. Cred ca orice femeie si-ar dori un barbat realizat ca el. Are si el defecte, dar la inceput cine le vede? Poate a fost cineva care i-a acordat atentia pe care el si-o dorea de la o noua femeie..
Nu stiu ce sa mai zic si ce sa mai cred..
El spera ca dupa ce ajunge in Germania va putea sa se apropie iar de mine, ca poate pana atunci ne mai linistim si noi.. Dar cum as putea sa-l primesc inapoi dupa ce s-a creat aceasta prapastie intre noi?
Am ramas la Galati alaturi de familia mea. Nu vreau sa renunt la facultate, de aceea nu pot sa plec afara sa-mi gasesc de lucru, asa cum imi doresc acum. As vrea sa pot pleca undeva departe, sa incerc sa-mi revin, sa uit..
As vrea sa-l sun. As vrea sa-l strang in brate. As vrea sa-i spun ca nu pot trai fara el. Dar orgoliul nu ma lasa. Ma simt calcata in picioare. Si oare merita sa sufar dupa el?


estera
http://photos.yahoo.com/narcesteh

Mergi la inceput